4,821 matches
-
energiilor creatoare prin repartizarea judicioasă a forțelor de producție și dezvoltarea echilibrată a rețelei de localități, în scopul accelerării trecerii României la un stadiu superior de dezvoltare, corespunzător obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea și Conferința Națională ale partidului.“ („Sistematizarea - factor de stimulare a dezvoltării economico-sociale, Scînteia, 21 iulie 1988) DUMITRESCU Iancu „Această retrospectivă a peste zece ani de cultură, la care personalitatea distinsului secretar general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se găsește - ca în toate domeniile - prezentă prin imbolduri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
moșneni a venit spre noi. Spre cei de acum, identificându-se cu năzuințele întregului popor, ecou răsfrânt în douăzeci și două de milioane de oameni care însuflețesc acum, liberi și drepți, rotundul chip al României.“ (Luceafărul, 21 ianuarie 1978) „Ideea sistematizării satului românesc este de dată prea recentă pentru a ne permite o pătrundere fără complexe în intimitatea procesului. Raportul noilor valori cu vechile valori, seculare uneori, nu s-a decantat încă. Se încearcă experimente, se oferă o mulțime de soluții
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie 1982) „De iureș fierbinte se-ncarcă bărbații o horă de inimi asaltă câmpia în Țara Luminii horesc și Carpații și spui CEAUȘESCU și simți ROMÂNIA!“ („Legământ“, Luceafărul, 14 februarie 1987) STANCU Radu, dr. „Astăzi, sistematizarea localităților rurale, crearea unor centre urbane, orășele agro industriale, în jurul cărora să graviteze comunele din împrejurimi, este o condiție sine qua non pentru dezvoltarea ulterioară a localităților în raport cu potențialul complex de care dispun (natural, demografic, economic, turistic ș.a.). Oricât ne-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
va mai pierde, va trebui să mai renunțăm la altceva, în fața mersului inexorabil al progresului tehnic. De fapt, dacă omul n-ar fi ipotecat nimic, din teamă sau din prudență exagerată, societatea omenească nu ar mai fi progresat.“ („Ecologie și sistematizare“, Argeș, nr. 7/1988) STANCU-ATANASIU Natalia „Asemeni întregii culturi, deci și teatrului a cărui «conștiință de sine» a fost dintotdeauna și trebuie să rămână mereu, critica stă azi sub semnul accentuării dimensiunii sale politico-ideologice și educative. Comentatorii și teoriticienii teatrului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
străinătate, interzicerea legăturilor cu „străinii“, punerea sub urmărire a „suspecților“, delațiunile, persecutarea celor cu „rude în Occident“ șantajele, interzicerea întreruperilor de sarcină, controalele ginecologice forțate, absența anticoncepționalelor, lipsa medicamentelor, plasarea bolnavilor câte doi în pat la spitale sau pe coridoare, „sistematizarea satelor și orașelor“, demolarea unor cartiere istorice, înscenările, falsificarea istoriei, violarea corespondenței, interceptarea convorbirilor telefonice, spălările de creier... Chiar așa? Întrebarea era rostită cu un aer de vădită neîncredere. Depășisem măsura. Sărisem peste cal. Un semn discret, făcut cu piciorul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dispune, orașul acesta n-a reușit niciodată să câștige timpul pierdut și să se adapteze condițiilor pe care i le impunea evoluția vieții, ca și cele pe care i le cerea situația. Cum astfel mare parte din lucrările sale de sistematizare și de modernizare n-au putut fi duse până la capăt, orașul a rămas plin de găuri, de ruine, de lucruri ciudate, urâte, meschine, care-l desfigurează și-l degradează. În centru, mizeria și degradarea aceasta e mai puțin vizibilă, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Negruzzi“, ca șef de promoție (1952). În perioada 19521957 a fost student al Facultății de Construcții din Iași, terminând studiile ca șef de promoție în specialitatea Construcții Civile și Industriale. După absolvirea facultății a lucrat ca proiectant la Direcția de Sistematizare, Arhitectură și Proiectări în Construcții Iași (1957-1960), unde a efectuat peste 120 de studii pentru fundații, alimentări cu apă, clădiri, hale industriale etc. Între anii 1960-1962 a lucrat la Serviciul de Investiții din cadrul Întreprinderii de Gospodărire Locală Iași, ca diriginte
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
parte din comisiile examenului de licență sau a fost președinte; a organizat și condus excursii de studii; a organizat și condus practica staționară și de teren a personalului didactic și a studenților, lucrările rezultate fiind predate organelor locale în vederea sprijinirii sistematizării urbane și organizării spațiului; a organizat schimburi de experiență cu studenții universităților din Cluj-Napoca (1953) și Debrecin (Ungaria, 1957). A desfășurat o vastă activitate obștească. Între anii 1957-1979 a fost șef al Catedrei de Geografie economică, decan al Institutului Pedagogic
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în Comitetul de redacție al revistei „Terra“, din 1956; membru în Comitetul Național de Geografie, 19571973, fiind unul dintre inițiatorii organizării acestui comitet și a reorganizării Societății de Geografie din România, ca societate independentă (1968); membru în Comisia județeană de sistematizare (1971); președinte al Societății Geografice din România (1972-1991) și de președinte de onoare al acesteia, în perioada 1991-1998, anterior, președinte al Filialei Iași și vicepreședinte al Societății Geografice din România; director al Cursurilor universitare internaționale de vară, organizate de Universitatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
întrebi dacă proiectanții au avut și cap, sau capul lor era preocupat doar de vilele de sub munte?! Nu-i oare cazul ca muncitorii din Combinatul Chimic "Valea Brândușelor", "beneficiari" ai noilor cartiere, să-și spună părerea și-n probleme de sistematizare?! Căci, la urma urmei, ei locuiesc aici, nu proiectanții și nici gospodarii orașului, îmi zic plin de furie, oprindu-mă în fața blocului în care locuiesc. Greu, vecine, greu! îmi spune o femeie, ajungîndu-mă din urmă și luîndu-mă de braț. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
organizarea activității disciplinelor de Chimie Analitică, Chimie Fizică și Toxicologie. Pe lângă aspectul organizatoric privind înființarea și dotarea cu sticlărie, aparatură și chimicale a unui nou laborator, prof. univ. dr. Camelia Ghimicescu s-a preocupat de întocmirea programelor analitice, prelucrarea și sistematizarea materialului bibliografic necesar cursului și lucrărilor practice, inițierea unor cadre tinere în activitatea didactică și de cercetare, înființând o “Școală de Chimie Analitică” la Facultatea de Farmacie din Iași. În anul 1962, a înființat primul cerc științific studențesc din Facultatea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Ministerul Artelor, iar între 19491965 la Institutul de Proiectare în Constructii și la Proiect București, având o bogată activitate în domeniul proiectării de locuințe, urbanism, construcții social-culturale. După activitatea de proiectare în București, perioadă în care participă direct la proiectarea sistematizării ansamblului de locuințe din cartierele Titan și Balta Albă, proiectarea Hotelului sportiv și a Patinoarului din Poiana Brașov, Teatrul Cinematograf din Hunedoara, se stabilește împreună cu soția sa, arhitect Maria Porumbescu-Vaida la Suceava, unde, până în 1970, duce o rodnică muncă de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
se stabilește împreună cu soția sa, arhitect Maria Porumbescu-Vaida la Suceava, unde, până în 1970, duce o rodnică muncă de proiectare și de definire a propriilor poziții teoretice în domeniul arhitecturii. Participă în această perioadă la foarte multe proiecte, de la studii teritoriale, sistematizarea municipiului Suceava, la proiectarea unor obiective socioculturale de primă importanță, care îi vor oferi prilejul de a-și expune direct concepțiile despre spațiul arhitectural, legăturile sale cu tradiția românească în arhitectură, căutările și pozițiile în materie de plastică arhitecturală derivate
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
statut al lui Ceaușescu și imperativele calității sale de lider comunist, cu iz naționalist, ca să nu mai vorbim cu cele de geniu carpatin, titan al gândirii ori mare cârmaci. Astfel că primul gest făcut de Ceauescu în 1965 a fost sistematizarea zonei, adică desființarea cătunului, unde se află casă natală, și trecerea întregului teritoriu în administrarea comunei Scornicești. Astfel, noul lider al României își începea domnia prin raderea de pe fața pământului a așezării natale, din necesități de biografie. Cum ambițiile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
putea fi creat decît prin: "Distrugerea dirijata a valorilor tradiționale ale poporului român(...) Dirijind apoi, în sensul dorit de societate, procesele. socializării și instrucției, în acțiunea educării membrilor săi." Spălarea dirijata a creierelor va implica, ulterior, distrugerea sistematică a bisericilor, sistematizarea satelor românești, legea patrimoniului și cea a colectelor, "Cântarea României" și "Daciada", manualele triumfaliste de istorie (falsificată și cenzurata), închiderea grarnitelor, utilizarea funcționarilor, a elevilor, studenților și a armatei la strânsul recoltei, practica în producție etc.etc.etc. Spălarea creierelor va mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de parcuri și zone verzi. În sprijinul studenților tipărește, în 1957, primul Curs de Arhitectură peisagistică. Concomitent cu activitatea didactică, Vsevlad CarmazinuCacovschi a fost arhitect șef la Harkov, Odessa, Kiev, Ialta, Caransebeș, Lugoj, Constanța, Craiova și Iași, realizând proiecte de sistematizare a peisajelor forestiere din zona Dunării, a Litoralului Mării Negre, a Grădinii Botanice din Iași, a Parcului Craiovița de la Craiova, precum și amenajarea litoralului mediteranean francez (1975ă. Ca arhitect șef al orașului Iași, a elaborat proiecte pentru organizarea spațiilor verzi de pe lângă Universitatea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
laborator de specialitate (mașini-unelteă care a servit pentru lucrările practice și pentru cercetarea științifică la Facultatea de mecanică aparținând Institutului Politehnic din Iași. În sprijinul procesului de învățământ, a publicat un Curs de mașini-unelte (1969ă, cu substanțiale contribuții originale de sistematizare și tratare. Profesor bine pregătit profesional, cu o vastă experiență didactică, Gheorghe Cașler și-a desfășurat activitatea numai în domeniul mașinilorunelte, ceea ce i-a permis aprofundarea și sistematizarea problemelor de bază ale disciplinei respective. Teza de doctorat, susținută cu succes
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a publicat un Curs de mașini-unelte (1969ă, cu substanțiale contribuții originale de sistematizare și tratare. Profesor bine pregătit profesional, cu o vastă experiență didactică, Gheorghe Cașler și-a desfășurat activitatea numai în domeniul mașinilorunelte, ceea ce i-a permis aprofundarea și sistematizarea problemelor de bază ale disciplinei respective. Teza de doctorat, susținută cu succes în 1972, a constituit o sinteză a cercetărilor sale în domeniul dinamicii așchierii metalelor. Concomitent cu munca didactică, a îndeplinit sarcini de conducere de mare răspundere, cum a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
intens mediatizate. * Privesc indignat-amuzat cum, la noi (la noi ca la nimenea!), după un șir de dictaturi, mai toată lumea se complace într-o veselă vasalitate! * Basarabia. Unire fără ură. * A nega proprietatea privată e o nebunie, dovadă acel proiect de sistematizare a satelor care ni s-a părut tuturor - și a fost - monstruos. E o eroare însă a propune drept ideal ceea ce e doar strict necesar; proprietatea privată e necesară, e, dacă vrem, sfântă, cu amendamentul că sfinții au repudiat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ci la înțelesuri. Nu e nici realist, nici rezonabil (și nici rațional) a nu le lua în seamă. Rațiunea trebuie controlată de inteligență și de suflet. Altminteri, duce la „raționalizare” (care uneori e o soluție, dar nu oricând) și la sistematizare, care sunt superficiale și forțate. Duce la utopie. La teroare. Pomeneam mai sus de credincioși practicanți lipsiți de simțul divinului. Nu li se poate imputa aceasta. Sufletul lor nu e tautologic. E destul de trist că nu pot discerne în cotidian
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tinichea, geniul are coroană de aur. Dar prejudecata, cum știm, e mai puternică decât adevărul. Demontarea prejudecății seamănă a pledoarie, a dezvinovățire. Pentru a face evident adevărul, într-o relație atât de ambiguă psihiatrie și literatură este necesară o oarecare sistematizare. Adevărul s-ar exprima astfel: În primul rând, ideea dominantă este că raportul dintre autor și operă este inconstant, oricum irelevant. Asta pentru că: 1. Există scriitori care în viață au fost afectați de tulburări psihice, dar au edificat o operă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
universitar. Nefiind proprietari, aceștia cârpeau doar din când în când acoperișul prin care țârâiau ploile. Cu timpul, din zidirea lor rămase doar un spate orb de cărămidă, cu tencuiala căzută. O casă urâtă, cu coasta către stradă și care, după sistematizare, rămase cu peretele pe trotuar. O înveselea doar un decor de iederă urcată până la acoperiș. Deasupra stăpânea un cer tăiat de două ori pe zi de cursa avioanelor. Cum inginerul n-avea moștenitori, după moartea lui, cumpărătorii apartamentului i-au
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
noua locuință părea și ea tristă. A fost o întâmplare că la istoria de două veacuri a casei în care locuiam s-a adăogat istoria propriei noastre familii din care s-au stins deja două generații. Ultimul plan ceaușist de sistematizare urma să radă cartierul. Ni se ridicase actele, dar revoluția a salvat clădirea care e monument de arhitectură. GEORGE MĂRGĂRIT Participasem la unele întruniri în care, picat din Botoșani unde predase, la liceul Laurian, filozofia, profesorul Ghiță Mărgărit intervenea fulminant
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu prilejul participării Bucovinei la Expoziția jubiliară de la București, în anul 1906, expunând piese din tezaurul său artistic și documentar, și a întocmit o succintă panoramă a procesului literar arborosean, în care, urmând metoda istorică, a propus printre primii o sistematizare și periodizare a tezaurului, începând de la origini până în zilele lui. Datorită activității lui bogate în domeniul bibliografic, s-a discutat pe seama pătrunderii termenului de „bibliologie”, că Nectarie Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Parohul, don Pietro Scapini o primise, împreună cu alte familii de refugiați, în locurile rezervate matroanelor (încăperi laterale mici paralele naosului principal) din biserica San Lorenzo. După această ultimă experiență catastrofică, Administrația orășenească a Veronei a decis să înceapă lucrările de sistematizare ale malurilor, construind zidurile groase actuale și un Lungadige (o balustradă), care au schimbat complet înfățișarea frumosului oraș de pe apă. A dispărut și «cea mai frumoasă și cea mai mare insulă fluvială urbanizată a Europei», prin acoperirea cu pământ a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]