3,038 matches
-
Cântă, cuce, limba-ți pice, / Corbii carnea ț-o mănânce, / Că bine mi-ai cântat mie / Să-mi trăiesc fără soție, / Să lucru fără simbrie!"284 În creația populară, cucul apare antropomorfizat ca argat, îndrăgostit de o fată de împărat, slugă, ca tâlhar care fură caii lui Sfântul Petru, haiduc, părinte, soț care pedepsește infidelitatea soției, blestemând-o să-l caute și să-l strige între Blagoviștenie și Sânziene, amant sau este descris ca o pasăre cu pene de aur, simbolizând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și toate câte sunt în ea. Ieși și te depărtează de la cel însemnat, noul ales ostaș al lui Hristos, Dumnezeul nostru. Că te jur cu numele Aceluia Care umblă pe aripile vânturilor și face pe îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale pară de foc. Ieși și te depărtează de la zidirea aceasta, cu toată puterea ta și cu toți slujitorii tăi. Că s-a preaslăvit numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ele. Domnul în cer și-a pus scaunul Său și împărăția Lui stăpânește pe toți. Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui cei tari în vârtute, care împliniți poruncile Lui și ascultați glasul cuvintelor Lui. Binecuvântați pe Domnul toate oștirile Lui, slugile Lui, care faceți voia Lui! Binecuvântați pe Domnul, toate lucrurile Lui: în tot locul stăpănirii Lui, binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
oprește asupra burgheziei liberale la trei decenii după revoluția din 1848. O noapte furtunoasă râde de burghezie, de moravurile ei ipocrite și ridicole, înlătură vălul fals de respectabilitate și moralitate și intră în esența vieții burgheze. Un negustor, soția și slugile lui, un șef al poliției, un ziarist de viitor, o tânără doritoare de mondenități, acestea sunt cele șapte personaje pe care autorul le mișcă în scenă, le face să prindă viață și le descoperă în resorturile lor cele mai intime
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în materia ei textuală, o sumă de trăsături care desemnează clar, prin cuvinte simple, o anumită situație sufletească: „Așa e. Eu sunt o femeie rea; am vrut numai să râz de dumneata. Eu te las pe dumneata ca pe o slugă „cu simbrie“ să păzești casa, și târăsc pe dumnealui pe la grădini ca să mă curtez cu alții. Eu sunt o femeie mincinoasă; n-am simțit nimic când ți-am spus că nu știu să mai fi trăit până să te cunosc
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ești o lămăie. Acea materie suflată în viață , sufletul, se chinuie, săngerează și țipă. De aceea îngerii bastarzi trec drept o cantitate neglijabilă, nu rezistă! Și pleacă umili către acea casă de nebuni roșie. Cei care rezistă sunt doar niște slugi ale Morții căci nu sunt nici atăt de buni să merite Raiul și nici atăt de răi să merite Iadul. Gavriel era un supraviețuitor și o slugă căt și o portocală! Aici jos: Era o noapte de iarnă în care
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
umili către acea casă de nebuni roșie. Cei care rezistă sunt doar niște slugi ale Morții căci nu sunt nici atăt de buni să merite Raiul și nici atăt de răi să merite Iadul. Gavriel era un supraviețuitor și o slugă căt și o portocală! Aici jos: Era o noapte de iarnă în care ningea abundent cu fulgi lăptoși ce dansau pe umerii văntului. Strigatele puternice și de jale ale naturii nu-l impresionară pe Ștefan, ce străpungea cu privirea sticla
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
nu există libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor, nici chiar în starea de natură omul nu este liber decât datorită legii naturale care poruncește tuturor. Un popor liber se supune, dar nu ca o slugă: el are conducători, nu stăpâni. Un popor este liber, orice formă ar avea guvernământul său, atunci când cel care îl guvernează nu vede deloc omul, ci organul legii. Soarta libertății este legată întotdeauna de soarta legilor: ea domnește sau moare odată cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de filiale după chipul și asemănarea lor, de șmecheri care dau obolul la centru și rămân sfidători șefi, în ciuda semnalului clar dat de oameni la alegeri. Rămân pe poziții invocând, la mișto, asemeni lui Ceaușescu, sprijinul Cepex-ului local alcătuit de slugi numite de ei înșiși, de regulă personaje șterse sau dubioase, fără niciun suport electoral. Rămân cu tupeu, privind scârbiți, cu coada ochiului, la reacția civică de pe trotuar. Nu o aud prin geamurile scumpe care nu lasă să treacă vuietul străzii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Revenit de la post, a descoperit că e cam singur și izolat, că prieteni i-au mai rămas doar niște scriitori și că oamenii care se rupeau de șale mai an să-l salute lingușitor acum îi întorc capul pe stradă. Slugile lui Solcanu din organizația județeană îl luau la mișto, considerându-l terminat politic. Orgolios, a luat-o cu tenacitate de la capăt, arătându-le tuturor că e capabil să câștige la loteria votului direct, precum în anii săi de glorie, când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să o gândească, necum să o înghită. Cât despre presă și televiziune, ce s-ar putea spune: lacheii lui Ceaușescu (Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor) sunt bine mersi prezenți și liberi să ne umple cu balele lor comunist-naționalist-fasciste, în timp ce slugile odraslei dictatorului (Ion Cristoiu, Sorin Roșca Stănescu și Cornel Nistoresu) au devenit miliardari și dau lecții de integritate jurnalistică. Halal cenzură! A mai duce comparația la nivelul vieții cotidiene ar fi hilar. Nici astăzi copiii mei nu cred că e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care va fi adăugată legea de modificare a Statutului Funcționarului Public) ne va întoarce la condițiile de muncă și de trai de la finalul secolului XIX, în vremurile satanice ale capitalismului sălbatic, banditesc. Rămași la nivelul economiei politice marxiste, președintele și slugile sale de la guvern par să nu aibă habar despre legislația muncii din UE, despre mediatorii sociali, despre rostul sindicatelor, despre drepturile angajatului. Ne reîntorc în spațiul bunului plac, al jafului și al umilinței, ne pun la cheremul patronului sau șefului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de țoape care-și iau una alteia vorba din gură, cu spume la gură și cu răcnete de precupeață, de talk show-uri inepte, unde agenda grosolană a patronilor este pusă în aplicare rudimentar și scrâșnit de o liotă de slugi cu microfon care dezonorează meseria de ziarist. Asta e!, bineînțeles, și ceea ce poate face un om decent este să le bage telecomanda în gură, amuțindu-i pentru o vreme pe toți acești ipochimeni. Însă, în acest cor generalizat de răcnete
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să ne otrăvescă, stihie corupătoare și ucigașă, traiul de zi cu zi. Cum a fost posibil acest lucru? Cel mai la îndemână răspuns ar fi, bineînțeles, "datorită oamenilor care au reinventat presa liberă", de regulă foști agenți ai poliției politice, slugi de-ale fiului dictatorului sau canalii renumite pentru slugărnicia lor față de cei doi tirani. Ei ne-au adus voioși amețitoarea hazna a României Mari, odioasele campanii din Azi-ul anului 1990, slugărnicia criminală a TVR-ului, care a generat și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și vii În mai multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai jos documentul: - Din mila lui dumnezeu, İo Alexandru voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui moșie În sat Stanimiru de Sus, partea lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure și din apă și din mori și dupretutindinea și du preste tot hotarul, Însă partea ce să chiamă a Mătăsarului și a fraților lui, pentru că au cumpărat sluga domnii mele Necula lă o >gofă ăt >, de la domniia mea, drept 3000 aspri gata. Pentru această mai sus zisă moșie fost-au cumpărată de Dumitru Ceacărul de la Mătăsarul și de la frații lui. İar după aceia, Dumitru Ceacărul, el au pribegit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mele. Apoi, domnii mea am luat bucatele și moșii a lui Dumitru Ceacărul, cătă au avut și Încă nu s'au Împlinit asprii ce au fost de la domniia mea. Apoi, Însumi am vândut domniia mea această mai susu zisă moșie slugii domnii méle Neculii logofăt preste acești mai sus ziși bani. Și am făcut domnii mea și răvaș cu măna domnii mele Neculii logă o >fă ăt >, ca să-i fie Întru moșie și ohabnică, lui și feciorilor lui și nepoților și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ai pogorît pe pămînt Și te-ai dat În chip de-argat Pe noi ne-ai răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip de slugă De ne-ai scos pe noi din muncă. Doamne, İisuse Cristoase Că și fiarele-s setoase Cum coboară la izvoare Și din apă se adapă Și lui Dumnezeu se roagă Se roagă lui Duhul sfînt Să le ție pe pămînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Nimeni nu cuteza În Gana Galilei Lui İisus a-i spunea În Gana Galilei Decît singurăa maica În Gana Galilei ăă - O, fiul meu cel prea dulce În Gana Galilei Vin la masă nu se ajunge În Gana Galilei. >> İisus slugii a poruncit În Gana Galilei Ca să umple șase vase În Gana Galilei Să le suie sus pe masă În Gana Galilei. Șase vase le-a umplut În Gana Galilei Sus pe masă le-a suit În Gana Galilei Cristos le-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cu glas tare a strigat În Gana Galilei ăă - Cine face masă mare În Gana Galilei Să guste vinu al tare În Gana Galilei. >> Și nimeni nu știuse În Gana Galilei Minunea ce se făcuse În Gana Galilei Decît singur slugile În Gana Galilei Ce umpluse vasele În Gana Galilei Și de-acum pînă-n vecie În Gana Galilei Amin Doamne, slavă Ție În Gana Galilei. ” -//İisus În vîrful cerului ,, Sus În vîrful cerului Împrejurul soarelui Este un tron aurit Și cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de jos am decăzut. Mă gândesc, mă Întreb ce am de făcut, mă Îndoiesc, ezit, de parcă n-aș ști sau am uitat cine sunt eu și, ca atare, ce am de făcut. Să-mi amintesc că nu sunt stăpân, ci slugă 8. Aceste cuvinte ale lui Tolstoi descriu, probabil, exemplul clasic al omului dubitativ: momentul de tensiune În care conștientizarea unei absențe se transformă În sursă potențială a prezenței. O câștigare a pariului cantitativ, dar Însoțită de o dramă. O dramă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Și mai ai până-n chelie / Două dealuri și-o bărbie. / Nu vrei, tată, să-ți arăt / Cum iei drumul îndărăt?"" (Tudor Arghezi, O furnică) (d) "Făr-a pierde vremea, vițelul pornește, / Ajunge la unchiu, cearcă a intra; / Dar pe loc o slugă vine și-l oprește: Acum doarme, zice, nu-l poci supăra." // "Acum doarme? Ce fel? pentru-ntâia dată / După prânz să doarmă! Obiceiul lui / Era să nu șează ziua niciodată; Ast somn nu prea-mi place, și o să i-o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ștefănescu Delavrancea, Poveste) (g) "Ei, căluțul meu, când ai ști tu în ce necaz am intrat! Sfânt să fie rostul tătâne-meu, că bine m-a învățat! Așa-i că, dacă n-am ținut seamă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă și acum, vrând-nevrând, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie?" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (h) "Poate că Sfânta Vineri a avut dreptate. Poate să fie!... Destul când Petru privi la ea așa cum dormea în leagăn
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]