2,969 matches
-
Condrătești o găsim încă de pe vremurile lui Aron Vodă (Tiranul) care a domnit între anii 1592-1595 și este descrisă de „Noi Aron Vodă, bojiiu milostiviiu gospodării zemli Moldavsvkoi, Iată viind înaintea noastră și înaintea ălor noștri boiari mari și mici, Slugă noastră Ghiorghi Bolbocel, din Chirileni, din ținutul Eșului, niau adusu mărturie de la mulți oameni buni și anume - Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirică de acolo și Chirilă din Condrești (Condrătești) și Dînga ploscariu de acolo..., si
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Cluj: " „Prin 1991, personajul, în numele lui Iliescu, vine la Biroul Permanent al Adunarii Deputaților ca să oprească o inițiativă prin care se încerca recuperarea unui tezaur, din cele două înghițite de Moscova. Era un moment internațional favorabil recuperării, care trebuia exploatat. Sluga, de conivență cu președintele Adunării Deputaților, îi convinge pe membri biroului permanent să nu dea curs inițiativei motivând că Iliescu, a discutat cu Gorbaciov problema, și președintele se va ocupa personal de această chestiune! Și i-a convins, că tot
Octavian-Dan Căpățînă () [Corola-website/Science/305461_a_306790]
-
discutat cu Gorbaciov problema, și președintele se va ocupa personal de această chestiune! Și i-a convins, că tot erau de ai lor, de ai feseneului indiferent în ce partid formal figurau. Cine altcineva putea să facă așa ceva, decât o slugă netrebnică? Azi personajul e tot ministru. Cînd am văzut ce-i impută „personajului” Coaliția pentru un Guvern Curat, m-am întristat și revoltat (vezi și M.Oprea in dialog cu Vl.Bucovschi, Despre natura comunismului, Polirom 2006, pg 232”)"<BR
Octavian-Dan Căpățînă () [Corola-website/Science/305461_a_306790]
-
un act de vitejie, iar așteptarea morții era considerată o rușine. Bătrânii chinuiți de boli preferau să își ia viața, femeile care rămânau văduve trebuiau să se sinucidă pentru a își urma soțul; le fel se întâmpla și în cazul slugilor atunci când le murea stăpânul. Aceste practici sunt impuse de către societate, iar omul își ia viața fără a fi neapărat obligat să o facă. „Totuși aceste sinucideri nu au altă natură decât sinuciderile obligatorii. Convingerea de a nu ține la propia
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
(n. 21 aprilie 1963, Lupeni, județul Hunedoara - d. 7 august 2009, București) a fost o cântăreață română de muzică folk. Tatiana este unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei, olteancă din Gorj a fost dată slugă de la zece ani. Tatăl ei, moldovean din Roman, a fost copil de regiment. Cei doi au fugit în Valea Jiului să scape de sărăcie și de umilință. Tatiana a fost înconjurată de muzică de la o vârstă fragedă. A cântat prima dată
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
fiul lui cel iubit a fost mâncat de o fiară sălbatică. Bătrânul plânse mult după fiul lui cel iubit. În Egipt, Iosif a fost vândut unui slujbaș împărătesc. Fiindcă s-a purtat bine, Iosif a ajuns mai mare peste toate slugile acestuia. Soția slujbașului însă era o femeie foarte rea - de fapt il placea pe Iosif deoarece era "chipeș la corp si frumos la față" și dorea sa fie al ei, dar Yosef (Iosif) nu dorea; de aceea tânărul a ajuns
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
înălțime, 64 cm. înălțimea piuei în care era prinsă, 132 cm. lățimea brațului transversal, 58 cm. lățimea medie a stâlpului de formă tronconică, 45 cm. grosimea) a fost ridicată de domnitorul Constantin Șerban (1654-1658) în urma victoriei repurtate conform inscripției: văzându slugile noastre dărăbanți, seime(ni) sculându-se cu vrăju(mă)șie asupra domniei mele, (...) i-am biruit și am făcut ace(a)stă cruce și acest puțu. Dacă inscripția principală se conservă în condiții bune care au permis citirea ei, o
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
secolul al XVIII-lea. Certificarea datării monumentului arhitectural - religios este dată de o inscripție situată pe latura de vest, în grafia chirilică. Este o însemnare, în partea sudică, a meșterilor ce au ridicat monumentul: „Să știi di când am fost sluga lui...(indescifrabil) și am scris în luna mai în V(ă)l(et) 72 (indescifrabil)...”, iar pe altă grindă apare însemnat anul „văleatul 7280” (probabil 1772). Existența unei biserici la Păulești, mai veche decât certificarea anterioară, este dată și de
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
lui Israel, și spune-le: „În luna a șaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveți o zi de odihnă [Șabaton], memorială [Zikron], cu răsunet [TeRua] (de trâmbițe), și o adunare sfântă." Atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă, și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc.”" Denumirea zilei de sărbătoare apare în cartea Numerilor capitolul 29 unde în limba ebraică este scris: Traducerea literară: "Și luna a șaptea pe ziua întâi a lunii a șaptea strângere sfântă să
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
această danie fiind întărită de domnitorul Simion Movilă, printr-un hrisov din 5 decembrie 1633. Același domnitor poruncise, printr-un hrisov din 10 august 1633, ca satul Docolina să devină „menzil de poștă domnească și loc de popas pentru diferite slugi domnești și boierești”, proprietarul și sătenii beneficind de mai multe privilegii și scutiri. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, vornicul Alecu Greceanu a înființat un rateș pe lângă vechea stație de poștă de la Docolina. Domnitorul Ioniță Sandu Sturza (1822-1828
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011, numărul ceangăilor este de 1.536. Primele atestări ale cuvântului csángó: - 8 iunie 1443: actul de donație al lui Ștefan, fiu al lui Alexandru cel Bun: ""această adevărată slugă a noastră, pan Iliiaș Sanga, a slujit noua drept și credincios"" - anul 1560: la Moacșa, județul Covasna este amintit un anume Csángó András. - anul 1556: la Moacșa, județul Covasna este amintit un anume Michael csángó (scris cu litere mici) - anul
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
să fie obiective. Lucrările redau momente dramatice ale existenței individuale. În "Lupul", un animal este urmărit și prins de un grup de țărani; personajul eponim din "Ion Ursu" pleacă din sat pentru a deveni proletar, și devine alcoolic; ucenicul din "Sluga" nu este capabil să se răzbune pe maistrul său la momentul potrivit; în "Doi feciori", un boier ajunge să țină la fiul său ilegitim, care lucra pe moșia sa și nu își cunoștea tatăl. În 1905 Sadoveanu publică și "Povestiri
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Reședința județului este municipiul Giurgiu. Se spune că de mult, când încă turcii umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dunării și strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, se afla aici un cioban, pe nume San Giorgio ce își adusese oile la păscut în lunca Dunării. Acesta a eliberat un mare grup de oameni ce trebuiau duși în Imperiul Otoman. Acesti oameni au rămas aici
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
loc. Minunea îl convertește pe Crăciun la creștinism (religie care nu apăruse încă). De bucurie că nevasta lui a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug de cioate de brad în curtea lui și joacă hora cu toate slugile sale. După joc împarte Fecioarei Maria daruri păstorești (lapte, caș, urdă, smântână) pentru ea și fiul ei”. Etnologul afirmă că Moș Crăciun reprezintă o transfigurare a magilor ce i-au adus daruri lui Isus la nașterea sa și că este
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
Românească, prin Unirea Principatelor din 1859, iar pentru Transilvania prin anexarea sa la Regatul Ungariei în 1867, odată cu instituirea dublei-monarhii Austro-Ungare. Din 1856 încoace pentru Moldova și Țara Românească, din 1918 încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dublei-monarhii Austro-Ungare. Din 1856 încoace pentru Moldova și Țara Românească, din 1918 încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
pentru Moldova și Țara Românească, din 1918 încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
din 1918 încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau împărțite în unități administrativ-teritoriale
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și au luminat pe mulți cu învățătura lui Cristos. Pentru acest lucru, sultanul Miramolin i-a pus în lanțuri și a poruncit să fie apoi tăiați în bucăți și aruncați la câini. Însă Dumnezeu a preamărit moartea aceasta groaznică a slugilor Sale cu mari minuni și creștinii s-au grăbit să adune și să cinstească moaștele lor, aducându-le în țară creștină cu mare pompă. Ferdinand luă parte la sărbătorire și, cuprins de dorul muceniciei, trece la Franciscani, ca să poată merge
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
atât pentru nevoile oamenilor, cât pentru plăcerea dumnezeiască de a-l face slăvit și a încânta în acest fel lumea. O viață atât de rodnică în virtuți și fapte bune merită însă răsplata, și Dumnezeu se grăbi să-și răsplătească sluga Sa credincioasă. Într-adevăr, Sfântul Anton se îmbolnăvi de hidropizie, iar la 13 iunie 1231, își luă zborul spre plaiurile cele veșnice, la vârsta de 36 de ani. Moartea i-a fost luminată de arătarea Domnului Cristos și a Maicii
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui Ștefan al II-lea al Ungariei (1116-1131). O altă mențiune autentică a secuilor pare să fie un document al regelui Béla al II-lea (1108/1110-1141), databil în jurul anului 1131, care pomenește o slugă însărcintă cu transportul sării, cu numele de "Scichul". Câteva decenii mai târziu, în 1146, secuii, alături de aceiași pecenegi, făceau parte din oastea regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), fiind implicați în luptele de pe Leitha, împotriva markgrafului Heinrich al
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
și să-i dea afară din țară. Familia Brâncoveanu, în frunte cu marele logofăt Preda, era la casele din București. Preda Brâncoveanu a reușit să își răscumpere viața cu o mare sumă de bani, iar Constantin a fost salvat de slugi, care l-au substituit cu un copil de țigan, însă Papa Brâncoveanu a fost omorât la baza dealului Mitropoliei, în locul unde nepotul său Constantin II Brâncoveanu avea să ridice în 1712 ani o cruce de piatră, peste vechea cruce de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Vlad, voievod și domn. Scrie domnia mea, multă sănătate pârgarilor din Brașov. Știți bine și voi că domnul chezarul m-a însărcinat pe mine să păzesc această margine...Deci să nu vă pară rău dacă domnia mea nu voi lăsa slugile mele în pagubă și dacă pentru una, voi lua îndoit și întreit de la voi.” La Sighișoara înființează o „hereghie de bani” (monetărie) unde bate ducați noi (monedă munteană), ce au circulat întâi în Transilvania, iar apoi și în Țara Românească
Vlad Dracul () [Corola-website/Science/297417_a_298746]
-
de armata Niceei și de cea a Epirului, păstra neutralitatea. Cu turcii, Paleologul a încheiat, la început, un tratat de prietenie, iar mai apoi chiar l-a adăpostit la Niceea pe sultanul de Iconion, care fugise cu visteria, haremul și slugile sale din fața revoltelor supușilor și a ocupației mongole. Basileul nu a scăpat nici prilejul să se asigure de sprijinul grecilor influenți din Constantinopol, împărțindu-le, în speranța cuceririi apropiate a orașului, bani și hrisoave cu diverse promisiuni. În primăvara anului
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]