4,201 matches
-
localitatea Crescent City, pe malul Pacificului, cu o plajă ca a Mangaliei, dar care e plină, ocupată de un adevărat oraș al copiilor, ca În câmpul moșilor. Plajă, cred, că se face puțină. La hotel, la data de 16 iulie, sobele erau Încălzite. A doua zi În cursul dimineții, a trebuit să călătorim prudent și cu farurile aprinse din cauza ceții. Pe urmă s-a Înseninat. La graniță, alți doi gardieni, ultimii pe care-i mai Întâlnim, controlează pe cei ce intră
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Brugg la ora 16 e gol. Lumea e pe dealurile din apropiere, de unde admiră vârfurile maiestoase ale Alpilor. Mă duc să văd locurile pe unde am burlăcit În 1925 1926. Revăd Uniunea plugarilor elvețieni și vechea gazdă Wodniczac, fabricantul de sobe. Erau 6 membri ai familiei, fiecare cu bicicleta sa. Dar acum lipsesc. Nimeni nu e acasă. Ne roade o foame cumplită. Patronul hotelului din Metz ne-a lăsat fără bani. Descopăr Însă În tezaurul meu o monedă elvețiană de 5
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dumnezeu le-a hărăzit cu calități subtile, ce se manifestă din plin. Am fost întâmpinați cu dragoste, cu căldură sufletească, cu multe, multe dulciuri și chiar cu un mic tort. Seara de vineri am dedicat-o odihnei, poveștilor de la gura sobei, noutăților, bârfelor inofensive ce fac deliciul tuturor întâlnirilor neprotocolare și... bucuriei. Povestind acum, retrăiesc atmosfera aceea atât de liniștitoare și revăd cu ochii minții și ai inimii sufrageria doamnei Maria în care, așezați pe jos, în fotoliu sau pe canapea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a oprit trenul și s-a auzit frâna de metal, el și Pițu au sărit imediat la datorie. Au tras tare de ușa marfaru- lui și au zbughit-o în pădurea din apropiere să culeagă vreascuri și alte uscături pentru soba improvizată din vagon, al cărei burlan îl amenajase Virginia să iasă afară, făcând o gaură cu mâinile goale prin tabla ruginită. Era toată zgâriată pe mâini, răni adânci, care dureau ca naiba, umplute de mizerie și rugină. Nu mai fugiți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din gura copilului tău: „Dar părea normal, tată - un băiat la fel ca mine.“ Deși nu mi-am dat seama, Jayne intrase în bucătărie fără să spună un cuvânt ghemotocului smiorcăit învelit în cearceaf și povârnit deasupra mesei. Stătea deasupra sobei așteptând ca apa să fiarbă (pregătea fiertură de ovăz pentru copii), cu spatele la mine. Am încercat să traduc limbajul ei corporal, dar am eșuat. M-am concentrat din nou asupra poliței concepute special pentru a găzdui sticlele de ulei de măsline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lui coloristic, dar totuși strecoară În suflet, un sentiment de tristeță!? Vara aceasta ne-a oprit să facem excursii mai multe; vizitatorii nu țin cont de ploaie și frig. Au admirat splendoarea așezării Brașovului. Prea devreme am Început focul la sobă! În privința documentelor promise, chiar astăzi le-am expediat - colet - pe adresa D-lui Ciurea. Rog să nu se supere, deoarece era o cursă mai dreaptă. Ar fi fost un ocol prea mare. Dvs. amândoi veți face cu ele, cele de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate, am avut oarecari necazuri cu baia, cu sobele, cu biblioteca (răsturnată), dar suntem mulțumiți că am rămas pe loc. Când am fost la Suceava, v-am pomenit de sculptorul Mircea Basarab, a cărui familie este din comuna Basarabi și care s-a stabilit În Franța de circa patruzeci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
publica, indiferent de ideile și de poziția sa politică. Dar... în anii ce au premers debutului, eram departe de a publica pe Beniuc și pe alții contra avizului „conducerii de partid”! „Ocupam” o cameră spațioasă ce se încălzea cu o sobă de teracotă, unde diminețile (nu foarte devreme!Ă, când mă sculam, apa de băut din cană era înghețată (într-unul din ziduri se afla, de altfel, o fisură prin care, cu puțină îngăduință, puteai privi afară...Ă și Mama mea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tinerii de azi... și poate e bine că o fac? Dar... care era viața noastră de zi-cu-zi, care era viața mea „privată”, atunci? Continuam să viețuiesc în camera mare, cu patru geamuri (unul zidită, unde într-un colț trona o sobă de teracotă (și, în alt colț, detaliu des invocat de Nichita - o roată de automobil!Ă, cu parchetul vechi și „melodios”, cu sute de cărți înșirate pe jos sau în lăzi - o parte din ele au fost duse de Nichita
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unii localnici supraponderali, "fac fără greș bolile pe care străinii le curarisesc și pe care ei înșiși le lasă necurarisite până la sfârșit"; spre seară "se poate auzi muzică bună". Impresionează semnele civilizației tehnice: "ascensor, calorifer, lumină electrică, automobil, aeroplan, tren, sobe cu gaz aerian, cabine telefonice în toate părțile pe străzi, radio la fiecare casă". Pe stânci, în jurul stațiunii, inscripții amintind că "acolo a stat un Kronprinz, dincolo o arhiducesă, dincolo un rege". Un episcop slovac tăcut, cu care se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Minulescu) 29 Decembre 1907 [PĂDUREA RÂȘCA ISPRĂVI VÂNĂTOREȘTI Ș.A.] Mergem noaptea prin pădure printre munți. Luna-n jumătate lucește deasupra amezii. Luceafărul arde deasupra asfințitului. Din când în când se deschid poene. Zăpadă pretutindeni. La canton nu-i foc. Soba faimoasă care fumegă... Moșneagul cu caii care arată că a îmbătrânit "au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ascensoare cuprind raioanele de mărfuri. Farmacie, librărie, pânzeturi, lânuri, matăsuri, haine, obiecte de călătorie și de lux, cuie, fierării, cuțitașe, farfurii, sticlării, perne, saltele, paturi, puști, automobile, gramofoane, radiofoane, uniforme, feșe, articole de sport, vânat și pescuit, covoare și mobile, sobe, haine gata, în sfârșit tot ce-ți poți imagina. O armată de vânzători și funcționari servește valurile de oameni care se grămădesc la cumpărat. Aproape două sute de casierițe încasează, la raioanele respective, banii cumpărătorilor și înregistrează obiectele vândute. Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să bată un record. Altfel toate îmi par bune aici, perfect rânduite și organizate. Toate, fie la locuinți, fie la instalațiile balneare sunt așezate după tehnica cea mai nouă de mecanică și electricitate. Ascensor, calorifer, lumină electrică, automobil, aeroplan, tren, sobe cu gaz aerian, cabine telefonice în toate părțile pe străzi, radio la fiecare casă, brichete pentru aprins nu numai țigările. Vrai să te cântărești, vezi la un colț de uliță ori lângă un gang balanța automată de care ai nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e posibil; toată lumea are dreptate. Bogăția e avantajul pe care îl are un prost asupra unui om de talent. Aceștia nu sunt prietini, ci umbre: când e soare apar, când e nour nu se văd. A pus să se strămute soba mai înapoi, pentru că-l dogorea focul în fotoliul în care ședea. Cu pieptul înstelat ca un firmament. Aud umblând moara: dar nu văd curgând făină. Ca și Esop, am făcut dobitoacele să vorbească. Je demande pardon des maux que j
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îngrijit ca râurile cele mari să treacă pe lângă orașe. Gazetele americane, ....................... de oameni onești, care s-ar cuveni să-și încheie cariera perpendicular. *1 Sunt unii care disprețuiesc oamenii pentru că s-au observat atent. *1 A pus să se strămute soba mai înapoi, pentru că îl dogora focul în fotoliul în care sta. *1 Sultan Soliman a spânzurat mai mulți viziri de un copac frumos și mare. Ne-ar trebui și nouă o mlădiță din acel copac, s-o plantăm la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Putna, reprezintă, prin motivele care decorează lespedea, dar și pereții laterali ai sarcofagului “cea mai desăvârșită realizare a genului”. Ceramica. Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii smălțuită, atât la decorarea pereților exteriori ai bisericilor, cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de arhitectură este folosirea ceramicii smălțuită, atât la decorarea pereților exteriori ai bisericilor, cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată de cahle s-au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara zidurilor cetății
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara zidurilor cetății, numită de arheologi “casa domnească”. În pivnițele acestei case s-au descoperit un număr important de cahle, care au dat posibilitatea să fie reconstituită soba acestei clădiri. Soba avea proporții monumentale, având cinci rânduri de cahle, plus coronamentul care închipuia turnurile unei cetăți. Cahlele era decorate cu stema Moldovei, cu Sfântul Gheorghe omorând balaurul, cu un cavaler și o jupâniță, care aveau între ei o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara zidurilor cetății, numită de arheologi “casa domnească”. În pivnițele acestei case s-au descoperit un număr important de cahle, care au dat posibilitatea să fie reconstituită soba acestei clădiri. Soba avea proporții monumentale, având cinci rânduri de cahle, plus coronamentul care închipuia turnurile unei cetăți. Cahlele era decorate cu stema Moldovei, cu Sfântul Gheorghe omorând balaurul, cu un cavaler și o jupâniță, care aveau între ei o floare de crin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fantastice), cahlă cu pisanie sau cahlă pe a cărei față era reprezentată o pasăre fantastică, alte cahle fiind decorate cu simboluri heraldice sau cu elemente vegetale. Registrul foarte bogat al decorației de pe fața cahlelor au permis încadrarea lor în timp - soba a fost făcută în ultimele decenii ale domniei lui Ștefan cel Mare -, dar și încadrarea lor în spațiu - Germania, Polonia, Ungaria, Transilvania. Așadar, sunt elemente de civilizație vest-europeană. Iar dacă o sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fața cahlelor au permis încadrarea lor în timp - soba a fost făcută în ultimele decenii ale domniei lui Ștefan cel Mare -, dar și încadrarea lor în spațiu - Germania, Polonia, Ungaria, Transilvania. Așadar, sunt elemente de civilizație vest-europeană. Iar dacă o sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează ca proporție, ca bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează ca proporție, ca bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna cuprinde un tezaur extraordinar de artă medievală, în care se remarcă broderiile, atât prin numărul, cât și prin valoarea estetică a acestora, o moștenire artistică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Împărăteasa a dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a pus pă geam. Iară a sărit în mătura ei. L-a luat șî l-a pus pă sobă. A sărit iară în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a înghițât în ea ș-a rămas borțoasă împărăteasa. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin crăpături, brazde, bălți sau păduri: trăind un fel de existență embrionară în sânul veritabilei Mame, Pământul”. Cele trei sărituri (a treia oară se îndeplinește fatum-ul) parcurg un drum dinspre exteriorul lumii (geam), spre nucleul existenței tradiționale (focul din sobă), până în spațiul intim feminin, unde poate avea loc zămislirea. Actul care provoacă fecundarea magică, măturatul, are o puternică încărcătură apotropaică vizibilă în textul descântecelor: „Aceea care mătură, să-mi măture,/ Datul, faptul, urâciunea,/ Din fața mea,/ De pe vorbirea mea,/ De pe statul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Inspectoratul școlar Baia, 2/1929, f.50; 93 Mihail Sadoveanu, Anii de ucenicie, București, 1944 p.20; 94 "Zorii noi", din 24 mai 1973, p.7; 95 V. Uglea, op.cit. p.360; 1 Coș mic care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îi dă drumul într-un coș mai mare; 2 Tupilată, joasă; 3 corect cheotori, loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor; 4 un fel de ciorap fără talpă, făcut din dimei sau din postav, care îmracă piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]