3,862 matches
-
întîi infimă, îl urmează pe generalul de Gaulle și intră în Rezistență, care se organizează progresiv în jurul acestuia, a cărui autoritate se impune la Eliberare. De la "războiul caraghios" la înfrîngere "Războiul caraghios". Spiritul "Uniunii sfinte" nu bîntuie ca în 1914. Socialiștii nu intră în cabinetul Daladier remaniat, căruia îi reproșează că acționează în mod autoritar recurgînd la decrete-lege. Partidul comunist a aprobat pactul germano-sovietic. El votează creditele de război, dar, chemat la ordine de Internațională, atacă, de pe la sfîrșitul lui septembrie, "războiul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina Germania prin blocadă. Acest "război caraghios" afectează moralul maselor, care ajung într-o oarecare măsură să se întrebe care este rostul conflictului. În jurul lui Pierre Laval, al unor radicali, al unor socialiști pacifiști, se avansează ideea unei păci de compromis. Partizanii fermității, la dreapta ca și la stînga, obțin demisia cabinetului Daladier, considerat nehotărît. Paul Reynaud îl înlocuiește, dar nu reușește să obțină decît strîns o majoritate și trebuie să-l păstreze
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de compromis. Partizanii fermității, la dreapta ca și la stînga, obțin demisia cabinetului Daladier, considerat nehotărît. Paul Reynaud îl înlocuiește, dar nu reușește să obțină decît strîns o majoritate și trebuie să-l păstreze pe Daladier la Ministerul de război. Socialiștii apropiați lui Leon Blum intră în guvern. În aprilie, germanii devansează proiectul de intervenție franco-britanic în Norvegia. Zguduit de acest insucces, guvernul francez este virtual demisionar la 9 mai. Înfrîngere militară și criză politică. În ziua următoare, începe ofensiva germană
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
20 ianuarie 1946, el demisionează, sperînd probabil să creeze situația care i-ar permite să facă să triumfe ideila sale, după ce ar fi fost rechemat. De fapt, doar o mică parte dintre francezi (27% după IFOP) dorește atunci reîntoarcerea sa. Socialistul Félix Gouin devine președinte al guvernului provizoriu. Majoritatea comunistă și socialistă a Constituantei adoptă un proiect de Constituție care instituie o Adunare unică. MRP, radicalii, dreapta iau poziție împotriva proiectului, respins cu ocazia referendumului din 5 mai 1946, cu 53
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
SFIO și marchează o scădere a MRP, și după alegerea Consiliului Republicii, un socialist apropiat al lui Léon Blum, Vincent Auriol, este ales președintele celei de-a IV-a Republici. Lunga perioadă provizorie care urmase Eliberării se termina în sfîrșit. Socialistul Paul Ramadier formează un guvern care continuă tripartismul, asociind comuniști, socialiști, republicani populari. Dar, cînd comuniștii se opun politicii salariale a guvernului, președintele Consiliului, uzînd de puterile pe care i le dă Constituția, revocă miniștrii comuniști prin decretul din 5
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republicii, un socialist apropiat al lui Léon Blum, Vincent Auriol, este ales președintele celei de-a IV-a Republici. Lunga perioadă provizorie care urmase Eliberării se termina în sfîrșit. Socialistul Paul Ramadier formează un guvern care continuă tripartismul, asociind comuniști, socialiști, republicani populari. Dar, cînd comuniștii se opun politicii salariale a guvernului, președintele Consiliului, uzînd de puterile pe care i le dă Constituția, revocă miniștrii comuniști prin decretul din 5 mai 1947. Ei speră inițial să revină la putere, dar intrarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regimului. Acesta întîlnește pe de altă parte ostilitatea Adunării poporului francez (RPF), fondată de de Gaulle, la 7 aprilie 1947, pentru a revizui instituțiile. În fața acestei duble opoziții, se afirmă o majoritate a Forței a Treia. Ea se întinde de la socialiști la dreapta moderată. Unite în ceea ce este esențial apărarea regimului, alianța atlantică împotriva amenințării sovietice (tratatul Atlanticului de Nord este semnat la 4 aprilie 1949), construcția europeană (tratatul instituind Comunitatea europeană a cărbunelui și a oțelului, CECA, este semnat la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
electorală limitează succesul în număr de mandate al RPF, prezentă pentru prima dată la o alegere legislativă și pe cel al PC. Dar votarea legii Barangé, prin care se acordă subvenții școlilor particulare, privează Forța a Treia de victoria sa: socialiștii părăsesc majoritatea. Dar balanța înclină spre centru dreapta, după cum o atestă venirea la președinția Consiliului a unui independent, Antoine Pinay, la 6 martie 1952. Interesat de apărarea francului și de stabilizarea prețurilor, acesta știe să se facă ascultat de populație
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
majoritate. MRP își continuă refluxul, foștii gaulliști se prăbușesc, în timp ce mișcarea poujadistă, numită astfel după numele fondatorului său, Pierre Poujade, papetier la Saint-Céré, obține 12% din sufragiile exprimate: plecat de la un protest împotriva fiscului, el vehiculează antiparlamentarismul și naționalismul xenofob. Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un guvern de minoritate, care obține sprijinul MRP și al unei părți a moderaților, dornici să evite ca susținerea comunistă să conducă la un Front popular. Guy Mollet, în declarația sa de investitură
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu poate exista o altă Europă decît cea a statelor", și se declară împotriva Europei supranaționale, miniștrii republicani populari demisionează din guvernul condus de Georges Pompidou, fost colaborator al generalului de Gaulle, succesor al lui Michel Debré după 14 aprilie. Socialiștii radicali și independenți critică și ei orientările politicii europene. Succes și contestare a gaullismului Referendumul și alegerile din 1962. Dar conflictul legat de politica externă și de politica algeriană, refuzată de majoritatea independenților atașați Algeriei franceze, este dublat de un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
președintele Johnson că Franța își retrage forțele din comandamentul integrat al NATO și că ea nu va mai accepta prezența pe teritoriul său a elementelor militare aliate. Dar ea nu pune în discuție adeziunea sa la alianța atlantică. Centriștii și socialiștii atacă cu vehemență orientările politicii externe a generalului de Gaulle. Cu ocazia războiului de Șase zile, în iunie 1967, de Gaulle dezaprobă intervenția militară israeliană și invită la o reglementare a problemei palestiniene; la 24 iulie, discursul de la Montréal exaltă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unei părți a centriștilor din jurul lui Jacques Duhamel, René Pleven, Joseph Fontanet. La primul tur, Georges Pompidou obține 44,5% din voturile exprimate, devansîndu-l net pe Alain Poher (23%) și pe Jacques Duclos (21%). Partidul Comunist, ostil unei apropieri de socialiști și de centru și orientărilor "atlantiste" ale lui Alain Poher, își cheamă alegătorii la abținere. Nu toți urmează acest consemn: procentul la abținere trece de la 22,41 la 31%. Georges Pompidou obține mai mult de 58% din voturile exprimate și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în februarie 1969, este suprimarea, în mai 1971, a veto-ului francez la intrarea Angliei considerată susceptibilă de a echilibra Germania federală în Piața Comună. Georges Pompidou, care speră să-i ralieze pe centriștii din opoziție și să divizeze stînga (socialiștii sînt favorabili extinderii Europei), îi consultă pe francezi, la 23 aprilie 1972, pe calea referendumului, în legătură cu lărgirea Pieței Comune. Dar chemarea la abținere a Partidului Socialist transformă în semi-eșec succesul de opinie scontat de președintele Republicii. Da-ul obține 68
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
UDF), constituită în ajunul alegerilor din 1978. Acest cartel electoral reunește: Partidul Republican, provenit din Republicanii independenți; Centrul democraților-sociali, provenit din reunificarea centriștilor de inspirație democrat-creștină; și radicalii, adică cei care nu acceptă, spre deosebire de Mișcarea radicalilor de stînga, înțelegerea cu socialiștii sau comuniștii. La stînga, negocierile în vederea publicării Programului comun eșuează în septembrie 1977. Drept consecință a acestei divizări, opoziția nu găsește, la legislativele din martie 1978, succesul pe care sondajele sau municipalele din 1977 o lăsaseră să sconteze. Dar, pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
șapte ani. Franța îl alege pe primul președinte socialist prin sufragiu universal. Alternanța politică se face pe calea alegerilor prezidențiale. Instituțiile celei de-a V-a Republici suportă fără inconveniente încercarea. Noul președinte al Republicii formează un guvern condus de socialistul Pierre Mauroy, fără să apeleze la comuniști, alegere care liniștește opinia publică. Adunarea este dizolvată și alegerile legislative din 14 și 21 iunie, dominate de un puternic absenteism (mai mult de 29%), venit esențialmente din partea dreptei, arată că francezii vor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întărit în primăvara 1983. Încărcătura ideologică a anumitor proiecte și stîngăciile guvernanților antrenează un reflux al opiniei publice, resimțit încă de la primele alegeri parțiale de la începutul lui 1982 și care se afirmă la municipalele din 1983. În sfîrșit, relațiile dintre socialiști și comuniști se deteriorează, în ciuda participării guvernamentale a PCF, care se simte ostatic. În iulie 1984, François Mitterrand, la cîteva săptămîni după manifestația populară împotriva proiectului referitor la învățămîntul privat, resimțit ca o atingere la libertatea învățămîntului, apelează la un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
precedenta. Ea este repede dominată de campania prezidențială, care opune doi candidați proveniți din gaullism. Primul Ministru, susținut de grosul UDF și Jacques Chirac. Acesta din urmă nu obține decît 20% din sufragii la primul tur și este devansat de socialistul Lionel Jospin. Dar, la al doilea tur, Jacques Chirac cîștigă cu 53% din voturi și îl desemnează pe Alain Juppé pentru a forma guvernul, repede confruntat cu persistența dificultăților economice și sociale. DOCUMENT Societatea blocată " Din această societate blocată, rețin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
298 2. "Libertățile necesare" după Thiers, 299 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914), 301 Nașterea regimului, 302 Comuna, 302 Victoria republicanilor, 303 Criza din 16 mai, 304 Republicanii de guvernare la putere, 305 Marile legi republicane, 305 Criza boulanjistă, 306 Socialiști și moderați, 306 Diversele socialisme, 306 Ralierea și moderația, 307 Cotitura afacerii Dreyfus, 308 "Afacerea", 308 Separarea Bisericilor de Stat, 308 Creșterea pericolelor, 310 Document: Jaurès și Republica socială, 310 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
influență asupra enunțării. Pentru exemplificare, să comparăm textele 1 și 2. Text 1 A: Ia te uită, ai văzut chestia aia? B: (figură de dezgust) A: Haide, haide! B: Te asigur Text 2 Inspector de finanțe, Michel Rocard, secretarul studenților socialiști între 1953 și 1955, a părăsit SFIO în 1958 ca urmare a neînțelegerilor sale cu Guy Mollet și conducerea partidului în legătură cu problema Algeriei. El s-a alăturat Partidului socialist autonom, care avea să dea naștere, în 1960, Partidului socialist unificat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dreaptă (nyilașist, Imrédy) au organizații, am luat legătura cu ele, precum și cu parohul, doctorul Buzás Gerő, din Cavnic (Kapnikbánya), cu care am reușit până acum să conlucrăm foarte frumos, în interesul muncitorimii maghiare. Am stabilit ca, în ziua plănuită de socialiști, să organizăm la Baia de Sus o puternică demonstrație muncitorească de dreapta, la care ne vom deplasa de la Baia Mare circa 200 de inși, cu cocarde naționale pe haine, iar de la Cavnic, sub conducerea doctorului Buzás Gerő, vor trece, la final
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
escamoteze întâmplarea (atât de nepotrivită) cu programul zilei. Am fotografiat în mai multe rânduri mulțimea care demonstra, fiind luat ca o persoană străină de evenimente. Mulțimea dădea glas țelului demonstrației, strigând: "Jos ovreii!", " Aici nu se va instala stânga!", "Jos socialiștii""64. Raportul evidențiază posibilitatea conlucrării pe plan local chiar între nyilașiști și Partidul (Maghiar) Transilvan (Erdélyi Párt - EP). Cazul comuniștilor este mai complex. Mișcarea comunistă din România a mobilizat întotdeauna pentru demonstrații un număr mare de membri minoritari (maghiari, evrei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
existat, totodată, o integrare democratică treptată a partidelor extremiste de dreapta și de stânga. Legitimarea inclusivă, exclusivă anterior, a creat condiții pentru "dezghețarea" unui electorat moderat capabil să-și exprime nemulțumirea. Au urmat sciziuni și criza democrației creștine, precum și dispariția socialiștilor și a altor parteneri tradiționali mai mici, cum ar fi republicanii, liberalii sau social-democrații. Dar acest lucru s-a datorat contextului favorabil dezancorarii, marcat de dispariția anumitor condiționari și apariția unor factori stimulativi. În ordine cronologică, primul factor a fost
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unei cereri de schimbare (în sensul realizării unei formule majoritare). S-a sperat că o astfel de soluție ar îmbunătăți eficiența instituțională a democrației italiene. Referendumul a avut ca efect punerea în mișcare a mecanismului "rezultatelor așteptate". De fapt, dacă socialiștii au fost "loviti mortal" de investigațiile privind corupția, creștin-democrații a fost doar parțial "raniți", deși au rămas divizați pe plan intern (să nu omitem faptul că unul dintre liderii lor, Mario Segni, a fost printre principalii promotori ai referendumului). Mecanismul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Academia de arhitectur? este cea care furni-zeaz? proiectele-tip pentru locuin?e ?i cl?dîrî publice, ale c?ror implant?ri s�nt sistematice, iar fă?adele s�nt tratate �n diverse stiluri istorice sau �na?ionale�, dup? preceptele realismului socialist �n vigoare din 1930 ?i pentru care stă?iile de metrou din Moscova s�nt exemple bune: stă?iile Kropotinskaia (1936), Kol?evaia (1938) sau Arbatskaia (c?tre 1945). Dar �n 1955, partidul comunist ?i Consiliul de mini?tri hoț
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dreptatea socială, se consideră că liberalii care susțin ideea distribuirii caută să realizeze un compromis 4 între pozițiile radicale reprezentate de libertarieni, susținători ai libertății absolute și adversari ai ideii de taxare a proprietății și de transfer al resurselor, și socialiștii marxiști, susținători ai egalității materiale și ai unui model de redistribuire bazat pe contestarea proprietății. Dacă acest lucru este corect, atunci putem vorbi de o evoluție a liberalismului către acceptarea statului ca agent de realizare și coordonare a binelui public
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]