6,398 matches
-
tragem deci concluziile: 1. Familia patriarhală suferă o schimbare structurală în urma modificării condițiunilor economice. Aceste modificări în viața socială fac ca familia să-și schimbe aspectul și să-și adapteze funcțiunile la noua organizație socială. 2. La acest proces de socializare a familiei contribuie între altele și munca femeii în afară de cămin. Această orientare a femeii este datorită de o parte crizei, iar de altă parte procesului general de industrializare. Preocuparea în afară de cămin a femeii și mai ales a femeii-mame a cauzat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cunoșteam ceva mai bine. Astfel, În ciuda conflictelor care au măcinat puterea executivă din acel moment, la originea promovării lui Roman la conducerea cabinetului s-a aflat relația sa directă cu unul dintre personajele-cheie ale scenei politice postdecembriste. Acest principiu de socializare ocupațională și familială a permis accesul În funcțiile executive al unor persoane provenind din exteriorul câmpului politic. Acesta a fost și cazul următorilor doi prim-miniștri care au urmat la conducerea executivelor lui Petre Roman. Demisia lui Roman din funcția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunistă la cea postcomunistă este, pe de o parte, rezultatul expertizei acumulate de-a lungul timpului, dar și al relațiilor personale dezvoltate cu anumiți actori politici Încă dinainte de 1989, și deci, ca și În cazul lui Petre Roman, al unei socializări În funcție. Un exemplu similar de promovare Îl consitituie succesorul lui Stolojan, Nicolae Văcăroiu, tot un tehnocrat. Vorbind despre numirea sa, Văcăroiu explică faptul că: „această propunere, sincer, m-a luat pe nepregătite. În primul rând, fiindcă nu stătusem niciodată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Iliescu dinainte de 1989. Anul 1996 a marcat prima alternanță la putere după căderea regimului comunist. Partidele care susțineau cabinetul reclamau o legitimitate istorică și deci propunerile pentru funcția de prim-ministru au depins mai puțin de existența unor forme de socializare În timpul perioadei comuniste. Pentru acest motiv, asistăm la o primă transfigurare a procedurilor de numire a liderilor cabinetelor. Între 1996-2000, trei prim-miniștri au condus cabinetele: Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu. Doar unul dintre cei trei deținea o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să remarcăm faptul că traiectoria lui Adrian Năstase poartă marca unui anumit grad de profesionalizare a scenei politice românești, care nu poate fi identificată În primii ani ai postcomunismului, când principalul resort al numirilor au fost fie legăturile familiale, fie socializarea ocupațională Înainte de 1989. Cu toate acestea, carierele articulate de-a lungul anilor ’90 au avut la bază astfel de elemente personalistice, care, la diferite momente, au jucat drept rampe de lansare În sfera politicului. 6. Mecanisme de promovare politică: influența
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
toate acestea, carierele articulate de-a lungul anilor ’90 au avut la bază astfel de elemente personalistice, care, la diferite momente, au jucat drept rampe de lansare În sfera politicului. 6. Mecanisme de promovare politică: influența limitată a trecutului și socializarea ocupațională În cazul șefilor guvernelor postcomuniste, promovarea și numirile acestora pot fi cu greu Înțelese dacă nu luăm În considerare inserția actorilor politici În anumite rețele de coeziune. Dacă În timpul primilor ani după căderea comunismului principala resursă În promovarea politică
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pot fi cu greu Înțelese dacă nu luăm În considerare inserția actorilor politici În anumite rețele de coeziune. Dacă În timpul primilor ani după căderea comunismului principala resursă În promovarea politică a constat În apartenența la anumite rețele profesionale și În socializarea În anumite roluri ocupaționale, spre sfârșitul perioadei analizate, selectarea primului-ministru este strâns legată de forța acestuia la nivelul partidului formator al guvernului. Dacă pentru prim-miniștri precum Roman, Stolojan sau Văcăroiu, ceea ce constituie o resursă importantă În desemnarea lor este
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În cazul ministerelor economice din cabinetul Nicolae Văcăroiu. Evocând formarea cabinetului său, fostul prim-ministru afirma că el a fost principalul selector și că, În formarea echipei guvernamentale, criteriul care a prevalat a fost competența decriptată, ca urmare a unei socializări În funcție Înainte și după 1989: „90% dintre ei nu erau membri de partid”, iar aceștia dispuneau „de o largă experiență monetară a economiei socialiste, dar și a economiei de piață”. Miniștrii cabinetului 1992-1996 acumulaseră această experiență lucrând În structurile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a ajutat foarte mult. În plus, aveam o anumită continuitate, fiindcă atât eu, cât și o serie de colaboratori lucraserăm Încă din 1990 În comisia de elaborare a unei strategii de reformă condusă de academicianul Postolache. Acest principiu al importanței socializării În funcție este asumat, În anumite grade, de către toți actorii politici. Cu toate acestea, respectivul mod de selecție este caracteristic pentru primii ani ai postcomunismului românesc. Pentru a Înțelege mai bine mecanismele de promovare În echipele guvernamentale de-a lungul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a fost rezultatul bunelor sale relații cu Drăgănescu, iar poziția sa pe scena politică nu a fost condiționată de ocuparea unei funcții la nivel de partid. Acest proces de imbricare și de creare de rețele fondate pe o formă de socializare ocupațională caracterizează atât primul eșalon al puterii executive, cât și cel de-al doilea nivel, cel puțin În timpul primilor șase ani ai postcomunismului românesc. Partidele politice care au format cabinetele ce au succedat momentului de alternanță au reconfigurat principiul de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe Valentin Lazea (secretar de stat), care era un coleg, un prieten pe care l-am Întâlnit la Banca Națională și care a lucrat cu mine În cadrul cabinetului ca asociat al meu”. Aceleași modele de rețele construite pe baza unei socializări ocupaționale sunt decriptabile nu doar În cazul independenților, ci și În cazul membrilor diverselor partide politice. Astfel, Constantin Dudu Ionescu rememorează colaborarea sa cu ministrul Finanțelor: Am Întâlnit anumite persoane cu care am colaborat bine. Așa a fost cazul cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
guvernare și că selecția trebuie să răspundă nu doar unor relații personale, ci și unei anumite traiectorii prealabile pe scena politică. Mai mult decât atât, exemplele de colaborare cel mai des citate trimit la o experiență politică și chiar de socializare ocupațională de după 1989. Trecutul comunist ca atare este invocat doar ca element legitimator atunci când actorul politic În cauză are În biografia sa elemente de disidență. Perioada 2000-2004 a marcat Întoarcerea la putere a fostului PDSR (PSD). În acel moment construcția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În acest fel, la nivelul partidului, la crearea unei baze de personal, resursă importantă a partidului În vederea ocupării funcțiilor publice. Echipa PDSR dispunea de o dublă sursă de coerență: pe de o parte, afilierea politică, iar pe de altă parte, socializarea actorilor politici În cadre instituționale. Ceea ce este interesant de remarcat În cazul PDSR - PSD este că formele inițiale de cooptare pe care le Întâlnim În special În prima perioadă nu dispar, ci le putem identifica la nivelul eșaloanelor inferioare ale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
relațiilor dintre actorii politici. Este interesant faptul că, Începând cu anul 2000, ceea ce a caracterizat, Într-o manieră generală, procesul de recrutare, fără să treacă În mod necesar prin organizația de partid, este transferat la nivel intraorganizațional. Astfel spus, personalizarea, socializarea actorilor, ca și principiile esențiale care stau la baza promovării politice părăsesc spațiul apoliticului sau al funcțiilor publice și sunt Încorporate la nivel de partid. În acest fel, evoluția În procesul de instituționalizare a partidelor politice nu se constituie drept
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cea de vicepreședinte al guvernului (1975-1981). Între 1983 și 1990 este ambasadorul României În China. De altfel, convergența elitelor (concepută drept creare a rețelelor de alianțe Între actorii politici) și integrarea acestora pot fi realizate printr-o omogenizare rezultată din socializarea fondată pe similitudinea de traiectorii și cea a rolurilor ocupaționale, printr-o socializare postrecrutare. Vezi Donald D. Searing, „Two theories of elite consensus: Tests with West German data”, Midwest Journal of Political Science, vol. 15, nr. 3, august 1971, p.
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În China. De altfel, convergența elitelor (concepută drept creare a rețelelor de alianțe Între actorii politici) și integrarea acestora pot fi realizate printr-o omogenizare rezultată din socializarea fondată pe similitudinea de traiectorii și cea a rolurilor ocupaționale, printr-o socializare postrecrutare. Vezi Donald D. Searing, „Two theories of elite consensus: Tests with West German data”, Midwest Journal of Political Science, vol. 15, nr. 3, august 1971, p. 444; R.D. Putnam, The Comparative Study of Political Elites, Prentice-Hall, New Jesey, 1976
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
trei piese despre viața satului în perioada istorică actuală. Temele lor sunt însă foarte diferite. Ziua cea mare tratează tema înfăptuirii gospodăriei agricole colective într-un sat, în focul ascuțitei lupte de clasă, în anii aceștia la începutul procesului de socializare a agriculturii. În Vadul nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
povestea vieții și identitatea personală, adică legătura dintre viața povestită și viața trăită, ne putem întreba cum se leagă narațiunile polifonice ale femeilor de identitățile lor? Un răspuns la prima întrebare poate fi găsit printre considerațiile referitoare la procesele de socializare ce au loc în diferitele etape ale vieții. În copilărie și adolescență, băieții și fetele sunt cu toții încurajați să se dezvolte în mai multe direcții, iar libertatea de alegere și de explorare le este asigurată tuturor, indiferent de sex. În
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
visează. Pe de altă parte, pisica reprezintă prin excelență independența, ceea ce înseamnă dorința subiectului de a se elibera, de a se rupe din lanțurile care îl țin în loc. Această dorință poate fi percepută de către supraeu ca revelând o problemă de socializare și dă visului un caracter amenințător sau neplăcut. În sfârșit, termenul de pisică mai desemnează în limbaj argotic sexul feminin. Visul poate căpăta în acest caz un sens în plan sexual, dar mai curând are semnificație negativă deoarece cuvântul este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
agresivă sau defensivă. Cele două comportamente sunt strâns legate între ele. Subiectul, la fel ca ariciul, poate fi atât de temător, încât devine ostil și antipatic. Agresivitatea este așadar o formă de protecție, dar o formă prost adaptată, care dăunează socializării armonioase. Pe de altă parte, în imaginarul popular medieval, din cauza obiceiului de a aduna mâncarea pentru a o consuma singur în colțișorul său, ariciul reprezintă avariția, lenea și lăcomia. Hipopotam Hipopotamul simbolizează arhaicul, forțele primare și brutale care nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de altă parte, blândețea, tandrețea, căldura, fiind animalul de pluș preferat al copiilor. Prin urmare, se poate regăsi în ambele variante în vis, în funcție de scenariu și de emoțiile resimțite: încredere sau frică, liniște sau angoasă. Ursul mai simbolizează problemele de socializare, deoarece despre o persoană solitară, închisă sau posacă se poate spune că se poartă ca un urs. În sfârșit, întrucât ursoaica este obligată să își lingă îndelung puiul la naștere, egiptenii au transformat-o în simbolul creației dinamice, dar neterminate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
parte, informații despre motricitate, adică despre capacitatea de a acționa, de a concretiza și de a realiza a subiectului, iar pe de altă parte, despre calitatea relațiilor cu ceilalți. Reducând spațiul între sine și celălalt, picioarele sunt cu adevărat membrele socializării. Ele marchează distanța și îndepărtarea sau, dimpotrivă, apropierea fizică și deci afectivă. Simbolistica piciorului se nuanțează și în funcție de diferitele sale părți: - gleznele sunt sediul ego-ului. Ele dezvăluie respectul de sine moderat sau prea puternic, valorizarea în raport cu alții («a nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
educația 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Capitolul 3. Cybercultura și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului 3.2. Cunoașterea implicită și explicită și strategiile meta-cognitive 3.3. Statutul educațional al internetului 3.4. Socializarea și internetul 3.5. Omul informațional - avataruri și limite 3.6. Lumea virtuală ca refugiu și sursă de însingurare 3.7. Riscurile unei societăți informaționale Capitolul 4. Către un nou mediu de învățare: comunitatea virtuală 4.1. Comunitatea virtuală - formă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
place școala ca instituție. Reduce huliganismul și hărțuirea. Crește flexibilitatea. Viziune individualizată în predare. Scade frecvența problemelor legate de disciplină (pentru profesori). Reduce costurile pentru părinți. Izolarea și reducerea contactului dintre studenți/elevi. Problemele custodiale încă persistă pentru studenți. Eficacitatea socializării este o problemă necunoscută. Unii profesori și studenți pot vedea școala virtuală inferioară celei obișnuite. Materialele de predare și strategiile adiacente au tendința de închidere. Să nu uităm că acest proces de virtualizare este în continuă prefacere, noi ipostaze putând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Obiectivul autofomării permanente este vizat de orice autentic parcurs de ordin școlar sau extrașcolar. La întrebarea cum putem acționa ca să-l aducem pe educat la stadiul independenței și autocontrolului asupra propriei vieți, răspunsul trebuie să aibă în vedere exigențele autonomiei, socializării și autoformării (Prevost, 1994, p. 24). Autonomia presupune posibilitatea de a te guverna și administra în mod liber. Procesul autonomizării nu înseamnă însă o atomizare, o rupere a legăturilor cu ceilalți oameni și cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]