5,527 matches
-
va fi caracterizat de centrarea pe viața de acasă și pe practicarea unui control mai strict. Dacă este de tip deschis, va utiliza negocierea și va insista mai mult pe autoreglare și motivare internă. Urmărindu-și, în continuare, demersul analitic, sociologii elvețieni relevă trei dimensiuni principale ale tipului de funcționare a familiei din perspectiva interacțiunilor care au loc la acest nivel: 1. Coeziunea internă exprimă modul în care membrii familiei se relaționează la aceasta: • fuziunea grupului familial se definește prin: similitudinea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în revistă a conceptelor utilizate de către Jean Kellerhals și Cléopître Montandon, concepte care au orientat recoltarea datelor și în cercetarea noastră, trebuie să subliniem faptul că am fost obligați să aducem o serie de modificări chestionarului construit de cei doi sociologi, modificări datorate, pe de o parte, diferențelor culturale dintre cele două societăți și, pe de altă parte, tipului de interacțiune care a putut fi stabilită între operatorii de anchetă și cei chestionați. În cercetarea realizată în Elveția, informațiile au fost
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
deci, în cazul nostru, ar fi vorba de aproximativ 36% dintre familii. Reciproc, caracterul fuzional a fost considerat caracteristic grupului familial dacă răspunsurile de acest tip au fost alese de șase sau șapte ori. Am rămas la opțiunile făcute de sociologii elvețieni privind delimitarea caracterului fuzional/autonom, respectiv a închiderii sau deschiderii familiei în raport cu spațiul social exterior deoarece este vorba, pînă la urmă, de o convenție care va permite compararea a patru categorii de familii, ale căror efective trebuie să fie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
influență ale părinților, adică la modalitățile concrete prin care încearcă să inducă copilului o conduită concordantă cu propriul sistem de atitudini-valori. TEHNICI DE INFLUENȚĂ Pentru a surprinde tehnicile de influență pe care le folosesc părinții s-a recurs la ceea ce sociologii elvețieni au numit "scenarii", adică la situații ipotetice în care s-ar afla copiii și în raport cu care părinții ar trebui să indice modul în care apreciază că s-ar comporta. Sînt cunoscute problemele legate de întrebările ipotetice: se prea poate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de la cei din jur sau despre care a învățat. În principal, este vorba despre memoriile comunicate de grup care se transformă în memorie colectivă și memorie istorică, deși, după cum se va vedea, între cele două concepte există diferențe de nuanță. Sociologul francez Maurice Halbwachs 49, unul dintre fondatorii studiului memoriei colective, valorizează importanța rasei în stabilirea conținutului acestui tip de memorie, însă nu neagă influența familiei, religiei, clasei și a ritualurilor. Halbwachs studiază memoria din perspectiva fenomenului social, considerând că natura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ale eroilor sacri"273. Însă, deși abordează mitul explicit din perspectiva societăților tradiționale, așa cum a fost analizat de etnologie, sociologie și de istoria religiilor, Gabriel Segre arată similitudinea dintre mitul creat în jurul unui cântăreț american și miturile tradiționale 274. Pentru sociologul francez narațiunile biografice care vorbesc despre marii dispăruți ai societăților moderne și care se bucură de o imensă audiență sunt relatări mitice întrucât au caracteristici asemănătoare și îndeplinesc funcții similare cu ale miturilor. În acest sens, abordările contemporane ale miturilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau fenomene supranaturale, în condițiile în care miturile investigate aparțineau lumii în care au fost identificate. Creațiile simbolice ale omului primordial sunt legate de o situație-limită, pe care acesta o descoperă atunci când devine conștient de situația lui în Univers 318. Sociologul francez Émile Durkheim afirmă că cele dintâi sisteme de reprezentare pe care omul și le-a făurit despre lume și sine însuși sunt de origine religioasă 319, religiile fiind un set de răspunsuri la teme legate de cosmogonie și divinitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensul de construcție, fenomenologia reprezentării implicând faptul că aceasta nu este dată, ci creată, formată la nivel mental, în urma activării proceselor cognitive. Investigația imaginii ca reprezentare este teoretizată de Serge Moscovici 495, care a reinventat conceptul de reprezentare colectivă a sociologului francez Émile Durkheim. În timp ce demersul lui Durkheim avea ca scop diferențierea felului în care se structurează și evoluează reprezentările colective asupra realității sociale de felul în care se structurează reprezentările individului despre aceeași realitate, cel al lui Moscovici își propune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe care le au factorii care influențează identitatea, indiferent că provin din roluri sociale sau nu. În timp ce identitatea este legată de atribuirea de semnificații și implică o construcție individuală, rolurile sunt legate de organizarea funcțiilor. "Identitatea trebuie diferențiată de ceea ce sociologii numesc roluri (...) precum muncitor, mamă, vecin, fumător, membru de sindicat, care sunt definite prin norme structurate de instituții și organizații sociale. Influența lor asupra comportamentului individului este relativă și depinde de negocieri și aranjamente atât dintre indivizi cât și dintre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
origine și de sosire. Migrația este acum asociată cu dislocări tot mai severe ale familiei, cu segregarea socială și cu fracturi în structura socială, în special în aglomerațiile urbane. Studiile asupra comunităților de imigranți din Germania și Italia numite de sociologi comunități transnaționale arată faptul că acestea își păstrează identitățile lor socioculturale și chiar cetățenia în timp ce își au rezidența în străinătate, în schimb, factori precum mobilitatea rapidă dintr-o țară în alta, ambivalența tipurilor de comportament, stigmatizarea, izolarea, barierele lingvistice și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dar neputând fi înconjurat de nici unul. Ceea ce-i lipsește este "cercul cald, "acela în care nu trebuie să dovedească nimic și orice-ar face se poate aștepta la simpatie și ajutor (Goran Rosenberg, 2000, apud. Bauman, Z., 20019) Majoritatea sociologilor preocupați de problematica dezvoltării comunitare (vezi subcapitolul 3.1.2.) argumentează că aspecte ale structurilor comunale sau gemeinschaft-ului pot continua chiar în mijlocul complexității urbane și industriale. Potrivit lor, etnografiile urbane au arătat deseori că structuri informale de asociații pot supraviețui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
numărul copiilor de origine modestă este net superior celor avantajați social. Modelul culturalist încearcă să depășească analiza la nivelul familiei, situându-se la nivelul claselor sociale. Fundamentarea teoretică este oferită de modelul transmiterii și reproducției culturale, ai cărui reprezentați sunt sociologii francezi P.Bourdieu și J.C.Passeron și sociolingvistul englez B.Bernstein. Pornind de la o perspectivă socio-culturală asupra educației, Bourdieu și Passeron (1977) își fundamentează modelul teoretic pe teza funcției educației de reproducție culturală a societății, ca instrument prin care societatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
calea adaptării și reușitei școlare, este favorizată, pe lângă mediul de origine întreținut de familie, de atitudinea manifestă a elevilor "majoritari" și a profesorilor. Fenomenul rezistenței școlare nu este specific numai grupurilor defavorizate, ci și acelora care resping valorile propriei comunități. Sociologul american Ogbu (apud. Booth, A., Dunn, J.E., 1996101), pornind de la aceeași diferență între cultura de origine a grupurilor minoritare și cea școlară, își fundamentează teza pe un paradox: ambiția de a reuși foarte evidentă a minoritarilor este însoțită adesea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
doresc ca părinții lor să fie informați în legătură cu educația, să-i înțeleagă, să fie disponibili ca surse de informație, asistență și îndrumare (cf. Dauber, S.L., Epstein, J.L., 1993). Dificultățile unei cooperări între școală și comunitate se datorează, în opinia unor sociologi, conflictului de interese între cele două instanțe educative: pe de o parte școala, prin cadrele didactice, pare să nu recunoască nici o altă autoritate în afara celei de la nivelele superioare de control (inspectorate și minister) și în consecință consideră că nu are
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
întâmpina nevoile multiple ale tinerilor și familiilor acestora, și dacă diferitele grupuri ale comunității văd avantaje pentru ei și pentru școli, atunci de ce este atât de greu de realizat această colaborare? Pe de altă parte, o serie de pedagogi și sociologi s-au întrebat dacă poate avea această colaborare impact negativ. Gold (1985, apud. Cotton, K., 19968), identifică următoarele categorii de bariere în comunicarea dintre medii * Autonomia organizațiilor colaborarea implică o mare provocare pentru mediul organizațional, construit în așa fel
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în revitalizarea comunității, statul neavând decât o funcție reglatoare. 17 Nu există un set universal de indicatori ai sistemului educațional, ci distincte: economiștii consideră educația ca un tip de investiție ce conduce la anumite rate individuale sau sociale de revenire; sociologii, pedagogii, psihologii, demografii disting între indicatori ai dezvoltării sistemului și cei ai dezvoltării personale (cf. L. Vlăsceanu). 18 Principiul subsidiarității a atins o relevanță deosebită în dezbaterile organizate la nivelul Uniunii Europene alături de principiul proporționalității care prevede că între cele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
numai unele persoane sunt personalități. Plehanov folosește termenul de personalitate tocmai în acest înțeles de persoană cu prestigiu și autoritate în societate. Preluat din practica teatrului, termenul de persoană a fost utilizat de-a lungul timpului de filosofi, teologi, eseisti, sociologi, fără a-și pierde, până în prezent, nimic din importanța lui. Evoluția termenului de persoană s-a realizat în strânsă dependență cu evoluția conceptului de om, deoarece persoana îl exprimă pe om într-o anumită postură. De la o etapă istorică la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
altor războaie impor-tante, asupra cărora nu vom stărui. Într-o altă perioadă din istoria omenirii s-a vehiculat intens ideea că "negrii ar avea un miros puternic și dezagreabil". Deși probabil că este cel mai puțin studiat dintre toate simțurile, sociologii au descoperit că senzația olfactiva are o potențială influență asupra interacțiunii sociale. Potrivit statisticilor de specialitate, un procent semnificativ de adulți sunt conștienți și influențați de mirosuri, în mediul lor. Accentuarea mirosului este adesea motivată de rolul central pe care
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și acțiune care determină practica vieții umane în domeniul individual și social; acțiunea umană este un caz special al comportării; acțiunile umane sunt de multe ori echivoce, interpretabile în mai multe feluri; pot avea un "sens subiectiv" diferit, după exprimarea sociologului german Max Weber. În activitatea socială, adică în interacțiunea conștientă depindem de o înțelegere reciprocă; înțelegerea unei acțiuni trebuie raportată mereu la un context concret; de aceea, filosofia practică (etica) trebuie să caute răspuns la întrebarea cum este corect să
Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2279]
-
Halloran afirma: „poate că televiziunea nu are influența pe care unii ar dori să credem că o are, dar să nu uităm că ea poate fi prezentă sub diferite forme. Important e să nu o egalizăm cu conceptul de schimbare”. Sociologul Pierre Bourdieu, intervine cu ideea că „accesul la televiziune are drept contrapondere o teribilă cenzură, o pierdere a autonomiei legată, printre altele, de faptul că subiectul aflat în discuție este impus, că, la răndul lor, condițiile de comunicare sunt și
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
pentru a fi primii ce le oferă spre vedere, ar face orice (de multe ori se copiază între ei) unde ar trebui să fie originalitate este doar banalitate. Un alt subiect abordat în “Despre televiziune” este cel de dezbaterii televizate. Sociologul francez împarte dezbaterile în două categorii. Prima, este dezbaterea televizată cu adevărat falsă, adică participanții acesteia, deși susțin că sunt în tabere diferite, se cunosc între ei, sunt într-o anumită relație de complicitate (de exemplu, într-o emisiune franceză
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
dominant din teoria sociologică, dar observațiile degajate, în urma cercetărilor celor doi, au căpătat deja un statut remarcabil în analiza sociologică, în general, și în cea a organizațiilor, în special. Originalitatea acestei teorii stă într-o opțiune metodologica fermă. Spre deosebire de alti sociologi care preferă fie paradima determinista, fie pe cea individualista, în analiza vieții sociale, autorii menționați pleacă de la ideea că realitatea socială, în general, și cea organizațională, în particular, sunt prea complexe, pentru a putea fi explicate exclusiv printr-una dintre
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
toute analyse sérieuse de l'action collective doit donc mettre le pouvoir au centre de șes réflexions. Car l'action collective n'est finalement rien d'autre que de la politique quotidienne. Le pouvoir est să "matière première".19 Cei doi sociologi au dreptate să observe că, pe cât de des este folosit termenul, pe atât de puțin îi este luat în calcul veritabilul potențial analitic. Puterea este identificată cu autoritatea, cu Statul, cu ordinea instituită sau, ca o lamentație suspectă, cu "puterea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
un anumit fel, fiind tentați să atribuim capacitățile discursive celor statutare. Subtil și deseori ironic observator al fenomenului mediatic, Bourdieu identifica, printre diversele câmpuri de putere din spațiul social, si câmpul jurnalistic. Fără a-i concede o putere simbolică proprie, sociologul francez evidențiază criteriile comerciale care, prin intermediul câmpului jurnalistic, sunt impuse și celorlalte câmpuri sociale, a căror activitate nu mai poate fi astăzi eficientă în absență mediatizării. Fiind aproape de câmpul politic prin interesul de a ajunge la un număr cât mai
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
îmbrăcăminte, de exemplu, se diferențiază în funcție de accentul pe care îl pune pe calitatea sau pe costul produsului, iar acesta este numai unul dintre criteriile (raționale) care determină interesul potențialilor clienți. În acest sens, trebuie să ținem seama de faptul că sociologii au remarcat, de multă vreme, ca stilurile de viață ale oamenilor diferă nu numai de la țară la țară, ci și de la cartier la cartier, iar zona de reședință este doar unul dintre factorii semnificativi pentru tipul de public pe care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]