6,537 matches
-
despre care se zice că te vorbește cineva de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului, și‐ l buchisa cu cleștele, să se mai potolească duș manul; și mai mult decât atâta; oleacă ce nu‐ i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbă lat, puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării, ori mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcăiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
între ele. În mijlocul acestei scene tulburătoare, se auzeau plânsetele copiilor încă neînțărcați sau prea mici pentru a părăsi poalele mamelor. Disperat, Sozo urcă pe cai patru femei cu copiii lor și le legă de șei. Nu se va pune la socoteală ca infidelitate dacă nu muriți aici. De veți scăpa cu viață, creșteți-vă copiii și aveți grijă să țină slujbe de comemorare pentru jalnicul clan al fostului nostru stăpân. Astfel, admonestându-le pe mamele care plângeau atât de tare împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
campanule albastre, fluturând deasupra fiecărei divizii, păreau să se agite pe fundalul unui zid de nori. Mitsuhide îi struni calul, se întoarse spre Saito Toshimitsu, care călărea alături, și întrebă: — Câți oameni avem în total? — Zece mii. Dacă-i punem la socoteală și pe diverșii hamali și pe cei care împachetează, trebuie să fie peste treisprezece mii de oameni. Seniorul dădu din cap și, după o pauză, spuse: — Cheamă-i aici pe comandanții de unități. Când comandanții se adunară în fața calului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
inferior sau ronini - puțin mai mult decât niște mercenari în căutarea unui mod rapid de a urca în societate. Nici unul nu avea capacitatea sau resursele militare pentru a conduce. Câți oameni avem în total? își întrebă Mitsuhide generalii. Punând la socoteală trupele din Azuchi, Sakamoto, Shoryuji, Horagamine și Yodo, forțele lui Mitsuhide numărau cam șaisprezece mii de oameni. — Dacă mi s-ar alătura Hosokawa și Tsutsui, mormăia Mitsuhide, atunci nimeni n-ar mai putea să mă alunge din capitală. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
peste câmpul de luptă. Nu trecuseră decât trei ore între Ora Maimuței și a doua jumătate din Ora Cocoșului. Drapelele lui Mitsuhide umpluseră toată câmpia. Acum unde erau? Toate fuseseră doborâte. Ascultase numele morților până nu le mai putuse ține socoteala. Nu durase mai mult de trei ore. Nu încăpea nici o îndoială că Yojiro tocmai primise încă o veste proastă. Și nu mai avea curaj să-i transmită știrea lui Mitsuhide. Mustrat de stăpânul său, Yojiro coborî, încă o dată, colina. Privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
oară, planurile lui Katsuie se puteau transforma într-o strategie nulă. Katsuie știa că, dacă nu reușeau astfel, victoria n-avea să mai fie ușor de obținut. Astfel calculase el situația, în secret și foarte neliniștit, încă de la bun început. Socotelile propriu-zise se bazau pe comparația dintre forța provinciilor lui Hideyoshi și a sa proprie. În acea perioadă, dată fiind neașteptata popularitate și putere a lui Hideyoshi după Bătălia de la Yamazaki, aliații pe care putea conta el erau provinciile Harima, Tajima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și nici Nobuo nu vor putea face nimic, în timp ce noi îi vom lua prizonieri. Shonyu voia să obțină o victorie meritorie, pentru a compensa înfrângerea ginerelui său. Dorea să privească triumfal, în urmă, spre oamenii care bârfeau cu răutate, pe socoteala lui. Deși înțelegeau că acestea-i erau intențiile, nimeni dintre cei de față nu era dispus să i le critice. Nimeni nu era gata să spună: „Ba nu, planurile deștepte rareori atrag merite. E periculos.“ La sfârșitul consfătuirii, planul câștigase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de o lege arhaică? Oricum din câte știa el și din câte îi spuseseră Slujitorii, tutunul era aproape cu desăvârșire necunoscut cu câteva excepții minore: cele câteva planete, cu care făcea contrabandă, izolate unele de altele. Dacă mai punea la socoteală că doar el și alți câțiva se ocupau cu așa ceva, chiar nu avea de ce să-și facă griji prea mari. Riscul era mic însă exista. A doua oară era acum. Ar fi refuzat cu siguranță, bănuind că există ceva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
făcusă întăi, dar să fie și pentru pomenit ca un ctitor să mă scrie la pomelnic cu tot neamul meu. Și eu văzându... n-am socotit prețul dughenelor... și cu toată voia mea am dat”. Ei? Priceput-ai cum devine socoteala? --Priceput-am cu asupra de măsură, fiindcă am mai întâlnit situații când oameni de bună crerdință dădeau pomană unei mănăstiri averi întregi! --Și ce crezi tu că se vindea de obicei în acele dughene călugărești? --Păi, cine știe?... O bucată de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
supărare? --Nu, părinte. Mă gândeam la soarta celor șase copii rămași după moartea lui “Neculai cel bătrân”. Cine știe dacă au fost întrebați care cu care vor să fie împreună, fiindcă viața îi mai complicată și nu încape în niște socoteli... --Poate că Dumneazeu o fi pus la cale lucrurile în așa fel încât copiii să nu aibă de suferit de pe urma despărțirii. --Poate. Dar când se întâmpla acest lucru, sfințite? --La 16 iunie 1719 (7227). “De ce nu l-ai întrebat pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o treabă de ici de acolo! Păi afară de faptul că cel care a cumpărat casele a fost chiar vodă, alt câștig în plus nu a avut Salî. Ei, da’ iscălitura lui vodă și a marilor boieri n-o pui la socoteală părinte? Aici ai dreptate, fiule, pentru că pe lângă vodă sunt ceva boieri mari: Miron Costin vel vornic, Solomon Bârlădeanul vel logofăt, Neculai Racoviță hatman, Toderașco Iordache vel spătar, Apostolache vel ceașnic, Alexandru Ramandi vel ușier...Numai că acestea nu țin de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar trebui să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar reclamații să dea „gerahului” doar cinci palme „în fundul locului”. Ei ai văzut cum se întorc lucrurile, fiule? Am văzut, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
el zapisul: „Toți acești cuprind chiriia o sută șaizăci și cinci de lei, acești bani toți să aibu a-i plăti după tocmală; și am iscălit. Let 1779 avgust 1” D-apoi făclierul era om isteț. El știa să facă socoteli, că altfel nu se lega de mâini și de picioare cu acest zapis... Știa și a plăti. După cum se vede din însemnarea de pe zapis, a plătit până la 1 august 1783 fără nici o amânare... După câțiva pași, călugărul întinde mâna spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care nu le sunt pe plac. Nu poți vorbi despre "comunistul de bine, Păunescu", o sintagmă penibilă rostită astăzi de un contemporan fără să mergi mai departe și să "înfierezi, cu mânie proletară" și tupeul acestuia de a-i cere socoteală comunismului, din interiorul sistemului, de rele tratamente aduse omenirii. Nu poți numi poet de curte un om care își declară iubirea, dar și dezamăgirea față de conducător,, în același registru vehement și pasional. Nu poți acuza de micime umană un individ
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
amâna lucrul ăsta. Parcă știa lucruri, pe care noi, în mulțumirea aceea trecătoare nici nu le bănuiam. Și trebuie să fi suferit tare mult știind câte necazuri ne vor roade familia peste un timp, când el își va fi încheiat socotelile cu viața. Era o prezență parcă desprinsă dintr-o icoană veche, afumată de flacăra candelei: mic, negricios, cu un zâmbet încolțit veșnic în colțul gurii și mereu mirosind a fructe coapte. Întotdeauna ne aducea câte ceva și noi săream de bucurie
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
găsit cu cale să pună peste împărăție o sută douăzeci de dregători, care trebuiau să fie răspîndiți în toată împărăția; 2. a pus în fruntea lor trei căpetenii, în numărul cărora era și Daniel. Dregătorii aceștia aveau să le dea socoteală, ca împăratul să nu sufere nici o pagubă. 3. Daniel însă întrecea pe toate aceste căpetenii și pe dregători, pentru că în el era un duh înalt; și împăratul se gîndea să-l pună peste toată împărăția. 4. Atunci, căpeteniile și dregătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Trebuie să iei seama că Alexandru Ioan Ipsilanti voievod nu lasă la voia întâmplării neregulile săvârșite de egumenul Theofil. El numește pe Gheorghe Sturza vel logofăt și Costin Catargiu spătar să facă o cercetare a neregulilor de la Aron Vodă. După socotelile făcute, aceștia prezintă o anaforă lui vodă la 11 august 1787, socotindu-l dator pe egumen cu „183 lei și 21 bani”. Asta tot n-a ajutat la mare lucru, fiindcă nimeni nu a ridicat un deget pentru îndreptarea neregulilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ani(...) În sesia din anul 1839/1840 guvernul propuse Adunării obștești ca antreprenorul venitului poșlinei sau a exportației grânelor din țară să fie dator a rezidi și curtea destinată a se face Palatul ocârmuirii. Această propunere încuviințându-se(...) rămânând pe socoteala d.d.vorn. F. Balș și V. Alecsandri (tatăl poetului), lucrările se și începură în primăvara anului 1841(...) Zidurile de primprejurul curților, în mare parte, precum și turnurile se stricaseră încă în anul 1834, spre a se face pe locul lor cazărmile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o să vedem noi dacă peștilor le place istoria... Dacă da, atunci s-or aduna să asculte sporovăiala noastră. Iar noi, profitând de neatenția lor, i-om lua ca din oală! Strașnică idee, părinte! Rămâne doar să vedem dacă se potrivește socoteala de acasă cu cea din târg. Călugărul a scos o bucată de mămăligă dintr-un ștergar și mi-a întins și mie din ea. Acum, la lucru și noroc! Până aici treaba-i bună, n-am ce spune, dar despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ar fi trebuit să-mi pese dacă tata afla că întârziam uneori la serviciu. Dar îmi păsa. în secunda aia mă simțeam ca în urmă cu douăzeci de ani când tata și mama au fost chemați la școală ca să dea socoteală pentru faptul că fiica lor nu-și prea făcea temele. E îngrozitor! i-am spus tatei. De ce-a trebuit să suni la serviciu? Mi-e așa de jenă! Ce-or să creadă acum? Sigur or să mă dea afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe ea absolut deloc. N-o să mă lași niciodată să uit povestea aia cu împrumutul, așa-i? a exclamat Chaquie. N-a avut nici o legătură cu faptul că mi-a fost rău. A fost din cauza sumelor, care nu ieșeau la socoteală. Iar eu ți-am spus asta dinainte să te duci la Higgins cu propunerile tale idioate. Dermot a ignorat-o. Și în tot timpul ăsta eu am consolidat afacerea, i-a dat Dermot înainte, muncind zi și noapte ca să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
douăzeci de dolari din geanta ei. Am furat, m-am gândit întinsă în pat. Era ceva dezgustător. Dar în clipa respectivă nu mi se păruse așa de îngrozitor. Atunci n-am simțit nimic. Brigit a fost promovată, îmi făcusem eu socoteala, își poate permite. Iar acum mi-era imposibil să înțeleg cum de putusem să gândesc în felul ăla. Apoi, spre profunda mea ușurare, m-am simțit din nou bine. Sâmbătă dimineața, înainte de ora de gastronomie, când Chris și-a petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
voinței mele, a trebuit să recunosc că acum totul se găsea în locurile unde ar fi trebuit să stea tot timpul. Viața mea era o epavă. Nu mai aveam nimic. Nici un fel de posesiuni materiale. Asta dacă nu puneam la socoteală datoriile. După o viață în care prăpădisem o grămadă de bani, nu mai aveam decât paisprezece perechi de pantofi care-mi erau prea mici. Nu mai aveam nici un prieten. N-aveam serviciu și nici o calificare. Nu realizasem nimic în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
iar furia mamei mă lăsase perplexă. Disprețul pe care mi-l arătase era terifiant. Bănuisem de mult că pentru ea eram o mare dezamăgire, dar m-a durut îngrozitor de tare să-mi văd bănuielile confirmate. Ca să nu mai pun la socoteală și ceea ce-mi spusese despre Chris. Abia dacă-mi venea să cred. Chris era căsătorit. Și avea trei copii. Era clar că era despărțit de soție, dar asta nu însemna că situația era mai roz. Nu mă puteam opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
un cal de dârjoală? Poate că ambiția și etica profesională însemnau mai mult, pentru ea, decât experiența. și-apoi, ce dacă oboseam puțin la Grant Books - puteam să rezist la orice, pentru cel puțin un an, mi-am făcut eu socoteala, după care aș avea un CV și un istoric profesional cu mult îmbunătățit. Un an de zile de muncă asiduă, în schimbul unui progres major în carieră. Luând în considerare toate variantele, mi se părea a fi un troc care merita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]