7,703 matches
-
să apară drept o apărătoare a sistemului de securitate colectivă, în acest sens fiind admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau precis noțiunile de agresiune, agresor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
defineau precis noțiunile de agresiune, agresor și teritoriu în relațiile internaționale. Au fost prezentate tendințele de apropiere, după reluarea legăturilor diplomatice, dintre România și Uniunea Sovietică. Am subliniat faptul că după semnarea tratatelor de asistență mutuală franco - sovietic și cehoslovaco - sovietic, la 2 mai 1935, respectiv 16 mai 1935, 83 Titulescu a considerat necesar semnarea unui document similar între România și Uniunea Sovietică. Am ajuns la concluzia potrivit căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
tratat cu România. Uniunea Sovietică nu ar fi avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aceasta deținea informații despre demiterea iminentă a lui Titulescu. Apoi după reocuparea zonei renane de către Hitler, fară o reacție hotărâtă din partea Franței sau a Marii Britanii, sovieticii și-au dat seama că sistemul de securitate colectivă eșuase. Am subliniat faptul că Titulescu era înclinat să creadă că Moscova devenise un partener de încredere în viața politică internațională. Ministrul de externe român a avut prea mare încredere în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
II-lea, nu reprezenta decât un simbol evacuat de orice putere politică reală. Antonescu nici nu s-a sinchisit să îl informeze pe rege că România a intrat în război de partea Germaniei naziste, alăturându-se acesteia în campania împotriva sovieticilor. Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a dezvoltat treptat, de-a lungul secolelor de experiență americană a coloniștilor, îndeosebi WASP (vezi), dar la această frumoasă metanarațiune au contribuit, în felul lor, și personalități ne-americane (sau chiar anti- americane), precum francezul Alexis de Tocqueville și sovieticul Iosif Visarionovici Stalin, pe lângă dubiosul britanic Ebeneezer Cook (a nu se confunda cu Alistair Cook, Letters from America), sau respectabilul romancier contemporan John Barth. De Tocqueville, tânăr călător și observator al democrației americane în 1831, remarcă specificul, oportunitățile și pericolele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
episoadele semnificative ale începutului Războiului Rece are legătură cu discuția fierbinte dintr-o bucătărie americană (vezi the hot kitchen din titlul articolului din New York Times al lui Safire din bibliografie), expusă la Moscova, în cadrul Expoziției naționale americane din iulie 1959. Sovieticii aveau inițiativa în cursa spațială (lansarea primului satelit cu doi ani mai înainte, urmând să trimită și primul om în spațiu înaintea americanilor) și recuperaseră handicapul în confruntarea atomică, ceea ce i-a încurajat să aibă inițiative ce urmau să ducă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fel, demersul său se înscrie pe linia unor experimente non-reprezentaționale în arta americană, precum expresionismul abstract (vezi ABSTRACT EXPRESSIONISM), în mod constant susținute de administrațiile americane postbelice, pentru a contrasta formalismul și libertatea absolută cu misiunea de partid a creatorilor sovietici, înregimentați sub stindardul realismului socialist (Prokofiev, cel ce cutreierase lumea în culmea gloriei și se întorsese în URSS înainte de război, era acuzat de formalism la sfârșitul anilor patruzeci). Exploatarea dimensiunii aleatorii a lumii sunetelor se poate vedea sau auzi, pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a dat rezultate spectaculoase pe plan extern (deși a reușit să mențină Turcia și Grecia în afara sferei de influență a blocului comunist), dar a influențat evoluții importante în America postbelică, unde existau semne că organizații guvernamentale erau infiltrate de agenți sovietici sau simpatizanți comuniști. În urma Ordinului Executiv 9835, semnat de președintele Truman în 1947 (Ordinul loialității), s-a creat primul program menit să combată infiltrarea instituțiilor guvernamentale federale și s-a creat cadrul, s-a încins atmosfera, stabilindu-se premisele ascensiunii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
externe importante în America de Sud, lăsând apoi OSS-ului sarcinile de acest fel. În anii imediat postbelici, FBI-ul s-a implicat, împreună cu serviciile britanice de informații interne și contraspionaj (MI5) în proiectul Venona, de decodare a comunicațiilor colegilor lor, aliații sovietici. Ce au descoperit nu prea încuraja continuarea prieteniei cu Stalin și poporul rus. În anii cincizeci și șaizeci, FBI-ul a pus în aplicare programul COINTELPRO pentru a combate cât mai eficient formele de protest și disidență de la începutul Războiului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de spus dacă revenirea economiei americane este datorată geniului economic al administrației Roosevelt sau necesităților crescute de producție generate de război, în condițiile în care SUA înțelegea să se solidarizeze pentru un proiect comun cu aliatul occidental britanic și răsăritean sovietic. NEW EUROPE În discursul public american, aproape orice este new e bun, prevestind transformări benefice: pe lângă mai vechile New World, New England, New York, mai noile New Deal al lui F.D. Roosevelt (vezi) și New Frontier, politica anunțată de J.F. Kennedy
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
al URSS (primul satelit, prima Laika, primul Gagarin) a dat o umbră Sturm und Drang-ului epopeii spațiale americane, ce se va afirma cu mai multă pregnanță în anii șaizeci și șaptezeci, americanii preluând inițiativa în confruntarea cu "finanțatorii" cosmonauților sovietici. În lumina consecințelor mai puțin faste ale progresului științific și tehnologic din deceniile postbelice și post- Hiroșima, orientarea utopică și entuziastă din SF a devenit mai puțin importantă decât cea distopică, mai ales în literatură, dar și în film (vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Harry Potter și James Bond, toate măsurate în miliarde de dolari. Alții se pot gândi la un alt mare proiect, care ar fi costat încă și mai mult, cu care președintele Ronald Reagan a urmărit, probabil, să îi intimideze pe sovietici: Strategic Defense Initiative. Programul, imaginat de un fost bun actor, implica dezvoltarea unor sisteme sofisticate anti-rachetă la nivel mondial, cu baze atât terestre cât și în spațiul cosmic, necesitând cheltuieli colosale și programe de cercetare avansată ce ar fi durat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Materialism și empiriocriticism” și problemele literaturii de V. R. Scerbina, Despre adevărul artei de Ilya Ehrenburg, Unitate în diversitate de V. Piskunov. Cu o pondere sensibil egală este a doua secțiune, „Discuții”, prin care cititorii sunt informați despre dezbaterile specialiștilor sovietici cu privire la problemele romanului și ale realismului socialist, la rolul și sarcinile criticii literare sau ale teoriei marxiste a literaturii. De asemenea, sunt abordate chestiuni ținând de stil și obiectul artei, de reportajul literar, de estetică, de prezentarea eroului în literatura
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
argumentația bazându-se pe lucrările lui V. I. Lenin, G. V. Plehanov, N. G. Cernâșevski, Mihail Șolohov și Georg Lukács. Alte rubrici, ca de pildă „Referate”, includ articole sau recenzii ample la romane și volume recente de poezie ale scriitorilor sovietici. Același conținut îl au rubrica „Orizont literar”, dedicată analizei revistelor, cu accent pe textele ideologice sau consacrate artei literare, și „Bibliografie”, cu subrubricile „Cărți sub tipar” și „Cărți apărute”. Cu numărul 1/1962 se inaugurează două rubrici, „Cartea sovietică în
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
ce nu lăsa loc de contestări sau proiecte politice alternative. Prăbușirea tronurilor europene, În analiza pseudoistorică făcută de cotidianul Adevărul, nu apare ca un determinant al transformărilor ideologice privind susținerea regalității În rândul populației europene, ci ca o decizie a sovieticilor. Un raționament de-a dreptul nou și incorect din punct de vedere istoric este cel care Însumează, calculând membrii Partidului Comunist Român din perioada războiului, ai Partidului Social-Democrat și ai Frontului Plugarilor, numărul republicanilor „la câteva milioane” . Dacă republica nu
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
poporului, respectiv românilor În cazul de față, să se implice, indiferent de partea cărei cauze, la fel cum pentru revoluționarii francezi, de toate orientările, principiul legitimant era „voința națională” sau republica, iar pentru comuniștii de mai târziu (fie că erau sovietici sau chinezi) fidelitatea față de doctrina marxist-leninistă. Această poziție hegemonică pe care o ocupă principiul imperial În peisajul ideologic de la 1848 pune foarte serios sub semnul Întrebării ideea că naționalismul ar fi reprezentat o motivație ideologică de substanță pentru masele cărora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Statul și Revoluția c) Manifestul Partidului Comunist d) Arhipelagul Gulag 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În concepția lui Adolf Hitler scăderea nivelului de trai în Germania după primul război mondial se datorează: a) americanilor b) sovieticilor c) polonezilor d) evreilor 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrine lor unilateral sau extreme urmăresc prin măsuri radicale sau violente să impună propriul program: a) democrație
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
sovietice la bolșevizarea populațiilor din URSS, dar invers, influența Revoluției bolșevice din octombrie 1917 asupra evoluției cinematografului se poate afirma fără dubii că a fost hotărâtoare. Visul lui Lenin, extinderea revoluției în întreaga lume, nu s- a împlinit, dar cineaștii sovietici ai anilor ’20 au înrâurit cinemaul mondial până în momentul de față, la două decenii de la dezintegrarea URSS. „Dintre toate artele, cinematograful e cea mai importantă pentru noi.” Potrivit lui Lunacearski, Lenin făcea această afirmație în 1922. Un an mai târziu, Troțki
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Kuleșov, Dziga Vertov, Esfir Șub, V. Pudovkin și mulți alții dintre cineaștii anilor ’20 și ’30 își vor face „mâna” în producția de agitki. Aici își au originile teoriile montajului, care vor guverna cinematograful sovietic până în 1928. Toți marii cineaști sovietici ai anilor ’20, cu excepția lui Protazanov, trecut de 40 de ani, erau de o vârstă cu secolul. Tineri, impetuoși, crezând sincer în comunism ca gropar al țarismului țeapăn și putred și ca întemeietor al unei lumi noi, a mașinilor vii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
obiectiv și mai adevărat decât unul scris de mână, discursul filmat al cuiva pare mai credibil decât discursul aceluiași pe viu - datorită intermediarului mașină, tiparniță sau aparat de filmat. Nu face obiectul acestei lucrări foarte interesanta estetică a marilor regizori sovietici din anii ’20. Ceea ce urmărim este modul în care au reușit să-și îndeplinească prin creația lor misiunea de propagandiști ai comunismului pe care regimul sovietic o aștepta de la ei. O deosebire fundamentală între „douăzeciștii” sovietici și regizorii români din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
estetică a marilor regizori sovietici din anii ’20. Ceea ce urmărim este modul în care au reușit să-și îndeplinească prin creația lor misiunea de propagandiști ai comunismului pe care regimul sovietic o aștepta de la ei. O deosebire fundamentală între „douăzeciștii” sovietici și regizorii români din perioada comunistă este absența duplicității. Fiecare în felul lui, „douăzeciștii” credeau cu adevărat în Revoluție, în comunism, în rolul progresist al Uniunii Sovietice pe plan mondial, în vreme ce românii încercau doar să se folosească în mod mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de producție cinematografică, sălile de cinema, laboratoarele de prelucrare a peliculei. Ca și în alte domenii, se creează un organism sovieto- român care să gestioneze producția și difuzarea, Sovromfilm. Cererea de constituire a Sovromfilm este adresată de guvernul român celui sovietic: În dorința de a da o cît mai mare dezvoltare producției naționale cinematografice și difuzării filmului sovietic în special, Guvernul Romîn propune Guvernului Sovietic concentrarea într-o singură Societate mixtă sovieto-romînă a celor două organisme care se ocupă actualmente cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
artistice (regi zori, scenariști, decoratori etc.) și tehnicieni, ca și facilitatea procurării de utilaj pentru studiourile cinematografice în construcție, ar constitui un ajutor neprețuit. Odată cu importul de aparate de filmat, peliculă și tehnicieni și cu „schimburile de experiență” cu cineaștii sovietici, cinematografia românească primește cadou și agregatul propagandistic, bazat pe metoda realismului socialist, intens utilizat în cinematografia sovietică a anilor ’30 și ’40. Până în 1954, filmele românești sunt exemple aproape didactice, febrile și servile, ale schemelor propagandistice de tip sovietic. Iată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
au o atitudine ușuratică și lipsită de răspundere față de munca lor riscă să se vadă aruncați peste bordul artei sovietice înaintate și dați la rebut, deoarece spectatorul sovietic a crescut, cerințele și nevoile sale culturale s-au mărit. [...] Talentații actori sovietici au creat o întreagă galerie de figuri ale minunaților noștri contemporani. Oțelarul fruntaș și modesta învățătoare de la țară, curajosul aviator sovietic și vestitul savant patriot, colhoznicii din Cuban și tinerii eroi din Crasnodon, înfățișați veridic pe ecran, au devenit prietenii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmului. Orice intervenție personală a regizorului și a operatorului, planuri, cadre, unghiuri, lumini, decoruri deosebite, nu poate însemna altceva decât formalism, alterare individualistă și estetizantă a realității, sancționabilă chiar și cu pușcăria. De formalism s- au făcut vinovați marii regizori sovietici ai anilor ’20, iar regizorii români vor regăsi din când în când grosplanuri sau contraplonjeuri cu sentimentul amăgitor că înfăptuiesc un act de disidență politică. Consecințele acestei îngrădiri a expresiei artistice se văd în aproape toate filmele deceniului 6, începând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]