16,835 matches
-
de portocal sunt mărturie-prefață.7 Aprilie 2017... X. EFIGIE, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017. Toți acești ani, triste tăceri au destrămat, dar gândul ți-a rămas fierbinte și-nhămat, marea depărtarii n-a spălat dorul de mine și pe țărm de vis respiri clipe diamantine. Așteptarea, ca un blestem făr' de coperți, a desenat mereu alte noi și curioase hărți, speranța a dat chiar, semne de oboseală, iar răbdarea a scărmănat nori de cerneală
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
să te lumine, dar ți-am rămas efigie, pe suflet încrustată, timpu-a-nnobilat-o, fără să crezi vreodată. 29 Martie 2017 ... Citește mai mult Toți acești ani, triste tăceri au destrămat,dar gândul ți-a rămas fierbinte și-nhămat,marea depărtarii n-a spălat dorul de mineși pe țărm de vis respiri clipe diamantine.Așteptarea, ca un blestem făr' de coperți,a desenat mereu alte noi și curioase hărți,speranța a dat chiar, semne de oboseală,iar răbdarea a scărmănat nori de cerneală.După
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
primăverii, voluptate și tremur pe fiecare arcuș ce mă sorbea pe coapse, pulbere de iubire pârguită în amurgul unui singur anotimp, și țipăt prelung, și bocet sugrumat în cearșafuri de floare, și cânt în fânarul cosițelor de rouă care-mi spălau arșița buzelor,însetate de săruturile tale de lemn mirosind a pudoare, o trecere dezvelită pe sanctuarul nestatorniciei nicicând... Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TRECERI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1986, Anul VI, 08 iunie 2016. Drepturi de
TRECERI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385298_a_386627]
-
suferința, Cu mine vibreze-ți În păcate căința. Haide, vino acum Să te-acopăr cu stele, În palma-ți imensă Să m-aduni dintre ele! Să-ți cuprind infinitul Între buzele mele, Zarea neagră ne plângă De păcat să ne spele. Să ne umplem iubirea Cu zori albi și grăbiți, Veșnicia ne-adoarmă, Să murim fericiți. Iar în somnul cel mut Să mă simți în tăcere, Adânc să m-ascunzi Între tainele-ți grele. Prin bezna-ți să umblu Cu lumina
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ECOUL DORULUI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se coace râvna prin abluțiune, se spală cerul, norul se supune, apar și lujerii de floare mereu rimează cu un soare. Credință-i totul, închinare, peste candoare inima cărare, pe care treci cu pasul tău de gând un rând mai sus, un spațiu frânt și mă amestec
ECOUL DORULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385316_a_386645]
-
de stradă, t cam la 30 m de casa noastră. Aici mă mai trimitea mama să aduc apă de băut cu o căldare pe care putem eu să o aduc plină. Îmi amintesc câte drumuri trebuia să facă mama atunci când spăla rufele într-o albie din curte.Făcea acest lucru destul de des, deoarece iubea curățenia cu disperare, mai ales că era violoncelistă la filarmonica pe șcena căreia cântasem eu acum.Probabil că dragostea pentru muzică și talentul de la ea îl moștenisem
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385244_a_386573]
-
într-un hol îngust la ieșire din camera lor,dar cum noi cei patru tineri ne împrieteniserăm la scurt timp după ce ne cunoscuserăm, uneori găteam toți pe aragaz cu permisiunea gazdei, alteori găteam pe sobă și mâncam împreună. Vasele le spălam într-o chiuvetă care se afla în camera noastră. Baia, foloseam toți una și se afla în coridorul care despărțea apartamentul gazdelor, de camerele noastre, toaleta era afară în curte mai în spate. Erau cam sărăcăcioase condițiile noastre de trai
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > IUBIREA TA-I UN ZBOR Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1291 din 14 iulie 2014 Toate Articolele Autorului O ploaie de albe focuri îți scaldă a ta privire, mă spală și mă vindecă de păcatul uitării. Poemul dragostei mele e o sfântă rugăciune rostită cu inima, seară de seară, la malul mării ... Iubirea ta e zbor neînfrânt de pescăruș, ce lin plutește peste o mare de iluzii. Ecou de fericire
IUBIREA TA-I UN ZBOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349239_a_350568]
-
Eva l-a împins la păcat, dragostea sau cum i se spunea pe atunci acoperind păcatul fatal, dar aducând cu el suferința, trimiși la munca de jos - pe pământ, ei și urmașii lor ispășind până-n zilele noastre păcatele imposibil de spălat. Și în zilele de azi se mai fac cercetări; ce i-o fi lipsind, doar avea de toate - nimic gătit la focul soarelui ce-i drept, iar poamele și fructele le aduceau vitaminele necesare. Nu tu griji, nu tu sarcini
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
în jur, dar parcă acea creată pentru prima dată lor era mai potrivită și de altfel nu ei și-au dorit-o! În dorința de a o păstra, Eva, harnică și gospodină din naștere, le-a luat și le-a spălat înainte de a reveni la portul lor și le-a așezat pe niște crengi ale pomilor din jur. La cea mai mică adiere de vînt, cădeau pe jos fiind prea mici și atunci, spre a nu trebui mereu să le spele
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
spălat înainte de a reveni la portul lor și le-a așezat pe niște crengi ale pomilor din jur. La cea mai mică adiere de vînt, cădeau pe jos fiind prea mici și atunci, spre a nu trebui mereu să le spele, fire inventivă, cu o minte ascuțită din naștere, cu un simț al observației foarte dezvoltat, văzând la Adam crenguța din față i-a venit ideia salvatoare: va pune la uscat frunzele pe crenguța lui Adam căruia nici pe departe nu
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
Eva a ripostat printr-o mișcare inversă, încercând s-o elimine. Tot el săracul, Adam a avut prezența de spirit, din frica de a nu ieși complet din punctul de sprijin, deci spre a nu cădea frunzele pe jos și spălate din nou, protejând-o a repetat mișcarea, acum din instinct și nu din durerea înțepăturii albinei. Au repetat ei mișcările care fiind necunoscute până atunci și plăcându-le jocul contradictoriu, nici unul nefiind de acord cu mișcările celuilalt, spre a nu
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
Hristos hlamida roșie, iar pe cap - cununa de spini (Matei 27, 27 - 29); - Capela lui Adam - Se află la poalele colinei Golgota. După relatările tradiției, Hristos a fost răstignit deasupra mormântului în care se află craniul celui dintâi om - Adam, spălând astfel păcatul originar. Locul Răstignirii lui Hristos a primit denumirea de Locul Căpățânii sau Golgota în ebraică; - Capela celor 40 de mucenici și a lui Iacov, fratele Domnului - Chiar dacă nu are legătură cu patimile Domnului ține, din punct de vedere
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
aproape! Și martorii aleși veți fi tăcerii răzvrătite ce se-ascute - de stânca greu urcată și-acea fărădelege ce n-a fost judecată ... Se va însera curând! și corbii vor ieși din rând să ciugulească mâini pătate ... securile vor fi spălate și strânse-n mare grabă și mesele însângerate în veghea lunii vor rămâne poate... poate ... din ciclul (poeme becartiene) 1 septembrie 2009 Referință Bibliografică: Un eșafod pentru bogați / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13
UN EŞAFOD PENTRU BOGAŢI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361257_a_362586]
-
din altul, ca nor ce-și bea seninul, dar numai unicornul înghite-n gând veninul. Tristeți de-argint, alămuri Pădurile ecouă... Spre vorbă-i unicornul: „Dă-mi taina ta în două!” Mai negru decât corbul, răspunde bidiviul: „Izvorul Alb ce spală blestemului pustiul se-apropie la podul plângând rășini, mireasmă. Aruncă-o în apă și-o scaldă în aghiazmă!” De goarne, darabane, ceru-și înalță slava, încearcă unicornul Domniței lui izbava, dar Laur o cuprinde din zbor ca vânătorul, în brațe
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
nuntă al Domniței. Adus a fost zugravul, sfânt mag dintr-o pecerskă, cel știutor legării gurii de lup în frescă și-a tot ce-i vremuire, chiar morții sub danteluri, că se-mblânzea vecia-n descântec de boieluri. „Cum să spălăm blestemul crescut pe noi, din pântec?” „Cărarea cea mai scurtă? Iubiți și veți fi cântec!” „Deci știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă lui Dumnezeu inelul!” *** A săvârșit zugravul și bolta și absida, sub talpă - vasiliscul
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
ajuți să-i sprijinești. Acest lucru este esența științifică a noțiunii de manager. Ceea ce le spune Domnul Isus ucenicilor când toți se întrebau cine va fi cel mai mare după înălțarea Mântuitorului. La cina cea de taină Domnul Isus le spală picioarele și le spune că cel mai mare trebuie să fie „slujitorul vostru”. Greu, nu? Unii sunt obișnuiți cu ideea că a fi șef înseamnă să ai sclavi pe plantație, să te porți ca un birjar, să fii violent și
DESPRE LIDERI, ŞEFI, CONDUCĂTORI ŞI MANAGERI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360233_a_361562]
-
apă rece : Blondina de la unu', pe balcon, Mă face, înșirându-și să se zvinte Chiloții cu dantele roz-bombon, Să mor de ciudă-n apa lor fierbinte, La doi, stau două fufe cu chirie Ce n-am văzut o dată că își spală Pe sfoara din balcon ceva să fie, Având servici la “Baia comunală”, La trei, stă o pipiță, e model, Ce-nvârte ierni la munte, veri la mare Și-o zi nu stă mai mult la un hotel, Cu-așa picior
POVESTE DE LA ETAJUL ZECE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360254_a_361583]
-
și ea ca fraiera de șase Și-a luat vreo patru coți și jumătate ; La șapte și la opt, parcă-n necaz, Avui să am vecine două babe Ce apa și-o-ncălzesc pe aragaz Când rar vor să se spele, de zgârcioabe ; La nouă e de-un an jumate, gol Și sper s-apară una, chiar bălaie, Ce-și face tratamente cu nămol Și-apoi să îl dea jos sărind în baie, Fiindcă după cum ați presupus, Cu-așa vecine, proprietar
POVESTE DE LA ETAJUL ZECE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360254_a_361583]
-
dăm să bea venin. Cu piroane-L răstignim Și-I punem cununi de spin. Ne iartă fără-ncetare, Ce blândă, tainică iertare. Și noi iar Îl răstignim, La suflet nu ne gândim. Adunăm păcate multe, Ia-le Doamne de pe frunte. Spală-le, ne luminează, Sufletul ni-l ușurează. De Înviere De Înviere-aș vrea să fii aici copile, Luminile să le aprinzi cu noi, Ar fi atâta bucurie, Să-nconjurăm biserica cu voi. Să v-anunțăm cu fericire, Hristos a înviat
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
teme, draga mea! L-ai auzit pe domnul de acolo? Avem viitorul în față! - L-ai avut, derbedeule! De acum încolo dracii te vor juca cum vor ei. - Ha, ha, ha! Am să ți-i trimit înapoi plocon să te speli cu ei pe cap! Să-i folosești în loc de leșie și săpun! - Vei veni târâș până la ograda mea să-mi ceri iertare! - Babo! - se enervă Valdescu, știu că faci vrăjitorii și umbli cu necuratul, dar eu unul nu cred în așa ceva
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
bulevard, dar a dispărut. N-au autorizație și nici casă de marcat fiscală. Cum ar fi să-ți faci o firmă de genul ăsta? Investiție minimă, profit deloc, distracție maximă și protecție pentru tot anul! Oricum, nici nu m-am spălat cu iarbă mare pe cap săptămâna trecută, de Sf Toader, că n-am avut. Tot cu ani în urmă umblau bătrânele pe stradă cu legăturile în mână, câteva rădăcini legate cu foaie de porumb sau cu elastic de bani, după cât
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
de bani, după cât s-a modernizat fiecare. Nu aș putea spune care e efectul, dar mirosul rădăcinii de iarbă mare e inconfundabil, deși planta nu are nimic spectaculos în înfățișare. În tot cazul, m-am conformat unei legi, n-am spălat rufe de bărbat sâmbătă, așa zice folclorul. Popa n-are treabă cu de astea, în calendar a fost cruce neagră, deci liber la activități gospodărești. Pe 9 martie sunt Mucenicii, dar n-o sa pot să afum prin grădină, așa cum se
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]