3,217 matches
-
bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-o fiertură de viță de mure, bostan, castraveți, împreună cu buruiana holerii. Românii bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi casele cu acest spin, căci astfel tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi casele cu acest spin, căci astfel tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se poate apropia". De holeră se mai afuma cu iarbă-mare. Altminteri, molima era alungată, informează Artur Gorovei, și înfigînd în parii gardului tidve de cai albi. Când izbucnea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cântec bătrânesc cunoscut și dintr-o variantă reținută de V. Alecsandri, holera apare pe malul Prutului ca "O clonțată ce rîdea,/ O clonțată-nveninată,/ Cu pielea pe trup uscată/ Și cu părul despletit, / Tot cu șerpi împleticit. / Ea din loc sărea,/ Spini în urma-i răsărea,/ Iarba câmpului ardea/ Și oamenii morți cădea". Printre victimele ei s-a numărat și, în această variantă, un anume Vâlcu, care, călărind lângă caru-i tras de patru boi, mergea la treburile sale negustorești; zadarnic i-a oferit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
strălucirea voastră în zeci de culori, din focuri imemoriale trasă. când din vis mă trezesc, cu fruntea-n sudori, dezamăgitele pietre, treze, ca orice vietate mă îmbună tăcute ca niște surori. tot aurul singurătatea literei e aspră, înțepătoare ca un spin, ce vor cuvintele s-ascundă e zarva ce domnește-n scrin. în scrinul ce le-adăpostește ca pe-ustensile de tâmplar, ce-n aerul cel dens cioplește povești cu tâlc, povești cu har. limbajul brut, crescut din mlaștini, e candid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
care l-am căutat. muzici unde creșteți voi, muzici astrale, sunete de pietre îndrăgostite de dănțuitorul trup al hohotitoarelor raze de soare? ce grădini de subacvatice plante străbateți pentru a ajunge la turbăria ce ne încinge ca o cunună de spini? ce universuri lichide va încarcă de mătăsoase atingeri, de sonuri halucinate, cu trup de pești săgetând labirintic și-n gurile mute ecoul adânc ascunzând? ce gușă de pasăre vă leagănă expert, înainte de-a vă vărsa ca pe un foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și întunericul în zeci de gheme aromitoare, albul vrâstat cu negrul în proporții infinitezimale, în dulci și aspre ninsori îngroapă totul într-un cocon. în mijlocul lor își dau rând miezul zilei și miezul nopții, ca niște azimi aburind, ca niște spini adânc îngropați în germenul abia înfiripat, în viața fără ochi, fără picioare, în viața ce suflă din greu ca un viscol în turbare, dogorind, totodată, ca ger sticlos și ca foc mai sprințar decât trupul de fată. toate-s acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
înalt, fac din seară un uriaș ametist, a cărui strălucire unge pământul cu tămăduitore pomezi. e un cântec care cheamă spre moarte ca spre un ceresc festin, nu-i chip să-l ratezi, să nu te pătrundă, asemeni unui dureros spin. dar totul durează atât de puțin, doar că rana ce-o capeți pulsează fără alin. iubire sunt puterile se frâng și dor, sunt moale ca un nor, un ceas cu ticăit incert materia și-o pierde-ncet, nedeslușit mai țipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în mine se rânduiesc drojdii mai vechi, sub transparența lui de aramă topită. două pumnale ciobite, ochii mi se înfig în departe, în sternul seninului, privirea mi se încovoaie, cu neliniștea ei îl mânjesc. ca apa, seninul se-nchide peste spinii privirii și-i preschimbă-n sidef. nepoftita fiară când nu pot să scriu, ce tulbure pastă îmi gâlgâie în vene, ce păsări de plumb îmi întunecă auzul! când nu pot să scriu, ce strâmb se reflectă lumea-n oglinzi, tremurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mâna lor! Îl deprimă și primele zile din martie, fără anotimp. Dacă te uiți, așa cum face el acum, la limbile anemice de zăpadă căzute În timpul nopții peste straturile din grădină În care n-au mai rămas decât tulpinile Înnegrite, cu spinii muiați de umezeală, ale trandafirilor, poți foarte ușor să te crezi În noiembrie sau ianuarie. Chelit de frunze, teiul se desenează uscat și negru, pe un cer plumburiu, la fel de murdar ca fațada murdară a casei de vizavi. Pe trotuar, vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Laurențiu Fulga-Moartea Lui Orfeu). După-amiază, am ajutat-o pe măicuța A. la strânsul petalelor de trandafir, ofilite și căzute pe jos, și la Îndepărtarea tijei scuturate. Îndepărtarea de la subsuara primei frunze permite o nouă lăstărire și formarea de noi boboci. Spinii mi-au făcut bine, o adevărată acupunctură, ajutându-mă să elimin din energiile negative, acumulate În ultima perioadă. În plimbările mele, mă Întâlneam, de multe ori, cu o fetișcană de doisprezece-treisprezece ani, ce și purta pașii cu sfioșenie pe alei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să spun, este o pictură din ținutul Bohus, făcută de Carl Wilhelmson la Fiskebäckskil, la începutul anilor 1900. Pescarii se întorc tăcuți și serioși în bărcile lor de la slujba de duminică. Sau: Aici îl vedem pe Iisus cu cununa de spini, de Bellini. Este pictat în aceeași perioadă când Luther își începea revolta împotriva bisericii. Tabloul arată clar că Iisus iartă totul. El este puternic restaurat. După un incendiu violent focul i-a pârjolit părul și spinii. Uneori oamenii îmi puneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Iisus cu cununa de spini, de Bellini. Este pictat în aceeași perioadă când Luther își începea revolta împotriva bisericii. Tabloul arată clar că Iisus iartă totul. El este puternic restaurat. După un incendiu violent focul i-a pârjolit părul și spinii. Uneori oamenii îmi puneau întrebări. Și eu le răspundeam calm și la obiect, cu mâna dreaptă ridicată, ca și cum aș fi ținut un toc în ea, exact cum ar fi făcut și bunicul. Pe scurt, îmi aflasem locul în viață. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
lacătul porții... Iulie, 1970 Antiteze Nu orice floare face rod, nu orice faptă-i un exemplu; de pe al vieții mele pod mă uit în apă și-o contemplu. Oglinzi topite în lumini încercuind pe alocuri nori iar printre flori atâția spini și-o noapte lungă, fără zori... Zile și nopți, cum scrie Crainic, lumini și umbre, cum spun alții; cât e de trainic acest tainic verde al brazilor înalții... Coboară cerul să ne scape cu-adâncul lui greu de nțeles; naiadele
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Atunci Amația a trimis niște soli la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel, să-i spună: "Vino, să ne vedem fața!" 9. Și Ioas, împăratul lui Israel, a trimis să spună lui Amația, împăratul lui Iuda: "Spinul din Liban a trimis să spună cedrului din Liban: Dă pe fiica ta de nevastă fiului meu." Și fiarele sălbatice din Liban au trecut și au călcat spinul în picioare. 10. Ai bătut pe Edomiți, și a început să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
împăratul lui Israel, a trimis să spună lui Amația, împăratul lui Iuda: "Spinul din Liban a trimis să spună cedrului din Liban: Dă pe fiica ta de nevastă fiului meu." Și fiarele sălbatice din Liban au trecut și au călcat spinul în picioare. 10. Ai bătut pe Edomiți, și a început să ți se înalțe inima. Bucură-te mai bine de slava ta, și stai acasă. Pentru ce să stîrnești un rău, care ar aduce căderea ta și a lui Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
El a făcut cu mine un legămînt veșnic, bine întărit în toate privințele și tare. Nu va face El oare să răsară din el tot ce este spre mîntuirea și bucuria mea? 6. Dar cei răi sunt toți ca niște spini pe care-i arunci și nu-i iei cu mîna; 7. cine se atinge de ei se înarmează cu un fier sau cu mînerul unei sulițe și-i arde în foc pe loc. 8. Iată numele vitejilor care erau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
împrumutată din vecini: forța de femeie-ricșă. 10 nov., ora 16,30. Cu M. și Vio lemne și cărb. pe Fucsik. 2 ture cu M. și căruc. plin pe p. Michelang. Mașini și clacs. Tura 3 singură. Parcul Pion. Vreasc. în spin. Baba Clnț. pe întun. Deznăd. Oana râs. Mai pe larg, povestea sună așa. E tot toamnă mohorâtă, tot după-amiază spre seară, iar eu mă îndrept tot spre strada Fucsik la familia Fodor, unde de data asta maestru de ceremonii e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
traistă pe care și-a pus-o în spinare peste care a aruncat un suman. Și așa i-a apărut o cocoașă de toată frumusețea. În mâini a rostuit un toiag noduros și îndoit, apoi și-a continuat drumul printre spini de salcâm și mulți ciulini. Nu mică i-a fost mirarea când a zărit printre ramurile de salcâm vârful unei colibe. A dat ocol unui gard drămuit din vreascuri de carpen și a ajuns în fața unei plase din ramuri de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ea și a prins-o de mijloc cu ambele mâini, i-a aplicat acestuia două lovituri la tâmple astfel că tânărul a căzut la pământ. Toți tinerii uri purtau la oblânc o ramură suficient de groasă din cătină cu mulți spini numită șerhac. Era unealta cu care ei se apărau atunci când erau atacați de ceva sau cineva. Angela nu era la fel de puternică dar făcea și ea ceea ce putea. L-a ajuns din urmă pe tânărul în brațele căruia se zbătea Adela
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
permanent în puritate, așteptându-l pe alesul inimii tale, pregătindu ți grădina suspendată pentru sosirea lui, prințișorul ji va întoarce această mică întâmplare nefericită în favoarea comunității bune din lumea ta, prințișorul ji va scrie o carte de istorie în temnița-fără-lacăt-achinului-de spini, unde te va menționa și pe tine, ca fiind cea mai spectaculoasă prințesuță din toate ținuturile cunoscute prințișorului ji. șase deasupra: rănile tuturor luminilor încep să se vindece, la început vei zări luna în pătrar, mai apoi lumina va acoperi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nefelin monzodiorită, unde te simți și mai obosit, cu limba amorțită. trebuie să mergi mai departe, nu poate să mai fie foarte mult până la suflețelul tău, străduindu-te să îți ajuți mersul cu mâinile, te rănești într-o ramură cu spini, pierzi sânge, vederea ți se încețoșează, genunchii îți slăbesc, acum e timpul să încerci să mergi pe vine, cu mersul piticului, până ieși dintre stâncile astea fermecate de exesită. nouă în al patrulea loc: pe lângă tine trece în goană o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vieții lui actuale sau așteptările sale. Orice-ar fi fost, acele idei îi ocupau gândurile, între vis și realitate. Acel fenomen părea să fie nu atât un obicei, cât o capacitate înnăscută. În copilărie, fusese întotdeauna un visător extraordinar. Dar spinii și țepii realității - mai ales date fiind nașterea și creșterea lui - nu-i permiteau să trăiască numai într-o lume a viselor. Lumea adevărată avea dificultăți peste dificultăți și îl învățase plăcerea de a-și croi drum prin ele. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se așază frunze uscate, crenguțe și așchii, apoi sunt aprinse. Asistența privește fix centrul, nu mai respiră nimeni. Vietatea își ridică încet coada, stă un timp în expectativă, pregătită pentru un atac decisiv, apoi, cu o mișcare fulgerătoare, își înfige spinul otrăvit în ceafă!” Sybille: „Interesant...” Tu: „Nu e totul! De ce s-a sinucis scorpionul? Nu știi! Pentru că nu putea să suporte cercul!” De fapt, vroiai să afle că nici tu nu-l suporți și că simțeai, deja, împrejmuirea. A doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în plină desfășurare, înghițind multe vieți omenești. Odată cu terminarea lucrărilor, își pierduseră obiectul muncii, ca și cea mai mare parte din membrii. Totuși rămăsese un nucleu dur, ce nu fusese niciodată descoperit și care prin existența lui era ca un spin în coaste, pentru autoritățile confederate. Cât timp existau ei, la fel de bine puteau să apară și alții, mult mai periculoși, pe care Confederația să nu-i poată controla. - Una peste alta, ideea construcției a fost singura idee bine gândită a guvernanților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
acelor mărturisiri era că se aflau în fața unor porți aparent deschise, fără interdicția de a intra una în curtea celeilalte, dar în fapt erau țintuite în pragul acestora, fără putința de a se edifica dacă dincolo de gard cresc flori sau spinii unor îndoieli. Această stare de neliniște le măcina fiecare clipă a existenței. Voiau cu tot dinadinsul să deschidă toate ușile zăvorâte, mai ales că, în ultima perioadă, întâlnirile lor fuseseră sporadice. * Își propuseră, fiecare în sinea sa, să reediteze acea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]