3,144 matches
-
colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cel mai adânc al specificității noastre. Natural până la clarificare, scriitorul străbătea drumul firesc al prozei române, dovedind nu mai puțin încă de la început o anume monotonie în subiecte. Programul general este descrierea sufletelor simple. Deci un țigan se îndrăgostește de stăpână, un moș bețiv se ciorovăiește cu baba, un hangiu suferă de moartea femeii sale, un fierar își bate nevasta care-l înșeală. Toate acestea sunt "dureri înăbușite", cum se cade să fie suferințele unui primitiv. Eroii au o "taină" pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în iubire tânără, bogată, Îmbrățișam pământul, lumea toată... E în poezia lui o atitudine de smerire în fața femeii, chiar după înfrîngere, care e de esența misticismului: Nu ți-am vorbit vrodată, și pe ferești deschise Nu ți-am trimis buchete, stăpâna mea din vise, Ci numai de departe te-am urmărit adese, Iluminat de gânduri nespuse, nențelese... Setea euforică de a trăi e în continuarea liricii lui Macedonski, însă cu ondulații mai diafane, potrivite anemiei blânde a ftizicului: Privește!!... Cerul semănat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
femei"... Un biet pribeag sunt, însă merg drept, cu fruntea sus, Și n-oi ști să fiu orbul care se lasă dus... Ci ți-oi întinde mâna, și vino de vei vrea, Dar nu te vreau nici roabă, și nici stăpâna mea. Nici sprijin, nici povară - așa te vreau, și-acum De vrei să mergi cu mine, gătește-te de drum... fie că plânge, dramatic, fecioara bătrînă: Mă uit în oglindă și nu te mai chem Și nu te mai cer
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și imaginației cetitorului. Și să reușească să exprime în limba tuturora observații fine justificate prin considerații teoretice subtile" (G. Ibrăileanu). Romanul Enigma Otiliei "este construit cu un meșteșug sigur, pe mai multe planuri, și cu o detașare epică întru totul stăpână pe materialul uman atât de divers și de închegat în fizionomia lui. D. Călinescu se afirmă ca un excepțional creator epic, lunga sa povestire degajând clar conturat și cu subtile nuanțe, în același timp, o serie de tipuri psihologice de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le-au învins și le-au transformat în provincii ale lor. Stăpînind acolo mai mult timp, au ridicat cetăți și cazărmi, cărora le-au pus numele lor...Vll, 52 Astfel femeile născute în Sciția, ajutate de întîmplare, s-au făcut stăpîne pe conducerea Asiei, pe care au păstrat-o peste 100 de ani pînă s-au întors la stînca Marpesia, des-pre care am vorbit mai înainte, adică la muntele Caucaz...” În informațiile menționate mai sus există o realitate istorică de care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
opiniei grupului, dacă simt că aceasta este greșită), mai deschise la iraționalul din ele însele, mai stabile, mai feminine în interese și caracteristici, mai dominante și autoritare, mai complexe, mai îngăduitoare față de sine, mai inventive și aventuroase, mai boeme, mai stăpâne pe ele și probabil mai sensibile emoțional și mai introvertite, dar curajoase.” <ref>C.W. Taylor, Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „S-a sugerat că persoana creatoare este curioasă, cu idei întreprinzătoare, perseverentă intelectual, tolerantă la ambiguități; ea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cunosc drumurile și întoarcerile...Știe că-l doresc și nici eu nu i-am fost urâtă” * “L-am visat rău, trecând călare o apă neagă... Acu la Dumnezeu am și eu nădejde și la Maica Domnului și la Sfântul Gheorghe” * “Stăpâna intră în casă, aprinse candela și se închina la icoană” * “Ființa ei începea să se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia să iasă lumina” * “Abia acum înțelesese că dragostea ei se păstrase ca în tinerețe” * “Obrazul Vitoriei parcă era un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știam multe din viața bucureșteană. Dar prin zidurile școalei și ale pensionatului, unde internam, străbătea zvonul lucrurilor din afară. Ziare citeam puține, rareori citeam ziarele, totuși începeam să cunoaștem oamenii cari aveau notorietate, cari scriau, cari reprezentau curentele noi și stăpâne ale zilei de mâine. Ziare nu erau multe și nici nu apăreau în toate zilele. Cotidianul nu prea era răspândit. Ziar cotidian și cel mai important ziar era Românul lui C.A. Rosetti, organ al liberalilor.321 Ziar important, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
izvorul din oază, sau asemenea personajului lui Archimboldo cu brațele pline și cu capul acoperit de cărți. *Și în vis, mama (moartă acum trei ani) e numai „foc și pară”. Am visat-o certîndu-se pentru niște straturi cu Maranda, actuala stăpînă a grădinii și casei noastre. A potopit-o cu vorbe în stare să frigă obrazul celui mai nesimțit dintre oameni. Apoi, în următoarea repriză de somn, l-am visat pe Mișu Sabin (mort în același an). Venise la redacție, răsfoise
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
București. Nu se știe cum merg cercetările. Ceea ce am aflat însă și ceea ce nu se va pune niciodată în discuție, responsabilitatea accidentului, se datorează lui Ion Dincă și Emil Bobu. Cei doi lingușitori de profesie vrând să facă o bucurie stăpânei lor Elena C. au forțat pe tehnicienii de la Teleajen să pună în funcțiune rafinăria înainte de termen, asta ca un fel de cadou de ziua de naștere, zi care se apropia. Ei au dat dispozițiile care au condus la catastrofă, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dorinței evocă premisa ancestrală, memoria ei dezolantă. Impulsul devine instantaneu impas: „Se-ntinde mâna Evei. Pe creangă/ nici un măr”. Ruga interioară seamănă cu o somație: „oprește Doamne oprește mecanismul rostogolirii”. Imprecațiile nu lipsesc, de o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pisică (sau niște pisici...) a căror prezență e decretată neavenită (câinii și pisicile urmând a trăi, În această concepție, exclusiv În păduri, În vârfuri de munți sau pe recife oceanice), se organizează o vânătoare, aparent Împotriva animalelor, de fapt Împotriva stăpânei lor. Că mobilul real era omul o dovedește, mai mult decât limpede, faptul că cei „deranjați” de existența patrupedelor nu s-au adresat organelor competente În astfel de chestiuni, adică serviciilor zooveterinare, preferând să „lucreze” ei Înșiși cu mâinile lor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
țară în momentul greu al loviturii de stat, de întoarcerea frontului românesc și fusese înlocuit prin Căpitanul Gune. Petrașcu s-a întâlnit cu Gune și au stabilit un acord politic foarte important, ținând seama de realitățile momentului: Armatele sovietice erau stăpâne pe întreaga țară și orice act de sabotaj sau acțiuni antimilitare ar fi condus la represalii din partea armatei sovietice și chiar române. S-a hotărât deci să se evite orice acțiune de distrugere de poduri, fabrici, căi ferate, etc. Toată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
necesară. Ceea ce le apropie este echilibrul pe care ambele îl caută permanent, completându-se ca personalitate și mod de gândire. Elisabeta este echilibrată, calmă, cu un simț acut al discernerii și intuirii lucrurilor, în timp ce Maria, cu o sensibilitate exacerbată, niciodată stăpână pe sine, încearcă să-i domine pe ceilalți, determinându-le orice alegere. Sunt două femei care trăiesc din amintiri și iluzii, insinuate continuu într-o existență ce se hrănește din ele pentru a putea continua. În Castanii roșii, parfumați și
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
o anume rațiune organizatoare. Această imagine se coagulează treptat, prin deturnări periodice ale povestirii dinspre real către straniu și ezoteric. Trebuie spus însă că din această nouă perspectivă alte personaje apar în prim-plan, reprezentative în ordine realistă. Îndeosebi Logofeteasa, stăpână a tuturor eresurilor, devine o omniprezență ce supraveghează principalele evenimente ale comunității: naștere, moarte, nuntă etc. Chemată să asiste la o naștere dificilă, ea salvează copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
la taină și mister. A patra carte de poezie din 1997, Grup nominal, este gândită ca o revoltă împotriva dominației verbelor („7 formule de exorcizare a verbului”, sună subtitlul), poetul căutând toposul mântuitor, în spirit de haiku. Mitologia e deplin stăpână în Cornetul cu înghețată al lui Polifem (1999), dar referința e mai mult ironică, fiind mereu induse trimiteri la cotidian. Versurile lui A. prezintă un poet la care melancolia trecerii insidioase a timpului, interiorizarea prin contemplare, pătrunderea tainelor și căutarea
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
create de Dumnezeu și căutarea Lui, iar răsplata pentru această filosofie este fericirea veșnică"), Clement Alexandrinul (pentru care filosofia înseamnă "preocuparea înflăcărată pentru înțelepciune; înțelepciunea, însă, este cunoașterea lucrurilor dumnezeiești și omenești și a cauzelor lor. Ca atare, înțelepciunea este stăpână peste filosofie...", dar care pune întreaga filosofie grecească pe seama unei inspirații divine 21), Origen (pentru care "folosirea filosofiei este funcțională doar în interpretarea Scripturilor, deoarece sunt exclusiv cele care conduc la adevărata cunoaștere"22), Eusebiu de Cezareea Palestinei (pentru care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Opere, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 308. 33 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 25: "dacă din nenorocire, prejudecățile, care din mic'a copilărie 'ți aŭ fost' stăpâne, nu te lasă să judici sănătos', ia un' copil' care nici de cum' să nu cunoască slovele, și îmvață'l să cunoască numai glasnicile și neglasnicile, fără a-amesteca și diftongh'i; zii să scrie iu, și veĭ vedea cum se-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și geografie literară „Tecuciul literar", Bârlad, 1943, p. 8, 32-33, care ne vorbește despre „Cenacluri literare la Tecuci", unul în casa „în formă de vilă modernă", străjuită de „perdeaua plopilor drepți și înalți, unde Doamna Amelia Papadopol-Calimach, fiica Plitosoaiei și stăpâna casei făcea primirile, casă în care „lumea invitată asculta muzică, tineretul dansa", iar alții „ascultau clavirul mângâios al gazdei", explică ce a fost cu cumplita dramă familială. Cumplita dramă familială, de care pomenește Lascarov- Moldovanu, se poate ușor desprinde din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
număr de trăsături din aceste practici și actele noastre nu se deosebesc de cele din societățile arhaice. Ne întrecem în cadouri, mese, petreceri, în simple invitații și ne simțim mereu obligați să ne revanchieren cum spun nemții. Cu ocazia recepțiilor, stăpâna casei ascultă mai întâi de obligația de întoarce cadoul primit, de a răspunde la o invitație printr-o invitație. Prestație și contra-prestație merg mână în mână. Marcel Mauss insistă asupra faptului că într-un mare număr de societăți pe care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar fenomenul este larg răspândit în China, în India și în alte părți, că ceea ce este oferit nu este inert și indiferent, ci privește o parte a personalității donatorului. Astfel să oferi ceva cuiva înseamnă să oferi ceva din tine. Stăpâna casei are grija esențială ca tot ce are legătură cu modalitatea de a primi - întâmpinare, decorație, mâncare - să fie o imagine măgulitoare despre ea însăși: o pânză de păianjen în sufragerie, o friptură arsă, o un șervet prost împăturit sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cuvine, în următoarele două luni după petrecere, să întoarceți invitația"11. Ca să nu rămâi dator, dacă cineva este îndatoritor cu tine, să profiți de "prima ocazie pentru a întoarce, la rândul tău același serviciu sau unul similar"12. Rolul de stăpână a casei este esențial. Funcția socială a gazdei rezidă în capacitatea de a oferi imaginea unei ordini securizante în care neprăvăzutul și surprizele rele sunt excluse și care atestă o bună funcționare socială generală 13. Din această cauză, un număr
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
știm ce întrebuințare i-au găsit romancierii). Ceremonialul care reglează deplasarea convivilor la începutul și la sfârșitul mesei este instaurat prin procesiunea ceremonioasă care conduce la sufragerie: "Stăpânul casei oferă brațul stâng persoanei care trebuie să stea în dreapta sa, în timp ce stăpâna casei ia brațul - întotdeauna brațul stâng al bărbatului care va sta în dreapta sa. Toate cuplurile de invitați defilează astfel în fața stăpânei casei care înaintează, la brațul cavalerului ei, înaintea fetelor ei sau tinerelor din familie care își oferă brațul celor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]