4,267 matches
-
incidentele de la graniță, Ștefan cel Mare făcea apel la solidaritatea creștină: „Milostivirea voastră puteți pricepe și singuri, destul de bine, cum din toate părțile păgânătatea tătărască și turcească se întărește mereu împotriva creștinătății”. De aceea, îl roagă pe marele duce să stăruie pe lângă frații săi, regele Poloniei și regele Ungariei, și pe lângă alți prieteni ai săi: „ca toți să-și întoarcă fața spre păgânătatea și milostivirea voastră împreună cu ei. Și să dea Dumnezeu ca creștinătatea să nu se clatine și să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al căror nume nu îl cunoaștem. Multiplicarea registrelor pictate la Milișăuți, la Sfântul Ilie și la Bălinești nu s-a datorat unor influențe străine, ci a creșterii în înălțime a bisericilor, după cum a fost de părere S. Ulea. S-a stăruit asupra faptului că bisericile lui Ștefan cel Mare au suferit repictări după anul 1504. S. Ulea a considerat că teza repictărilor trebuie părăsită, acestea “fiind foarte puține și reducându-se aproape exclusiv la primul registru”. O importanță deosebită pe planul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sus, la Humor, Moldovița, Voroneț, Arbore, Râșca, Sucevița, găsim cele mai frumoase și impresionante fresce tratând această temă. Și suntem ispitiți să vedem că aceleași preocupări spirituale îi îndemnau pe clerici și pe artiști, în Răsărit și în Apus, să stăruie asupra acestei copleșitoare viziunii”. Paul Henry, subliniind rolul de protector al artelor, pe care l-a avut Ștefan cel Mare, acesta a izvorât din dorința domnului “de a oferi divinității o mărturie de credință și de gratitudine și a-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arhivele poloneze scrisoarea pe care Ștefan cel Mare o trimitea regelui polon în ianuarie 1468, în care relata cele petrecute în campania din 1467. Nicolae Iorga avea să publice de două ori această scrisoare, traducând-o în limba franceză. A stăruit, însă, credința că, ceea ce ne-a rămas scris din vremea lui Ștefan cel Mare, sunt simple documente cu un conținut strict informativ. Nu s-a ținut seama de un amănunt foarte important: în unele dintre ele expunerea se face la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poeni cu iarbă și flori, cu aer curat, cu dealuri frumoase. Și trăim din munca noastră zilnică grea și nu din mila nimănui. Și nimeni din satul nostru nu a negustorit aceste bunuri pentru bani în sutele de ani de când stăruim a sta aici, pe vreme bună ca și pe vreme ră. Pentru că noi suntem români și românul își iubește pământul și soția și țara lui. Primiți vă rugăm dle. Președinte asigurarea prea deosebitului nostru respect. Semnează o serie de gospodari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
celelalte discipline. Istoria și științele sociale au foarte multe obiective de îndeplinit, pentru că noi facem, într-o măsură mult mai mare decât profesorii altor discipline, care insistă doar pe dezvoltarea gândirii sau pe dobândirea anumitor cunoștințe, și educație morală; noi stăruim și asupra conținutului, fizionomiei pe care trebuie să le aibă normele comportamentale cerute de o societate democratică, civilizată, noi formăm și respectul față de lege etc. Sigur, acum există, separat de istorie, profesori de filosofie, de logică, de cultură și educație
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
prezenta un tablou de delegația noastră ce se întoarce în țară. Asemenea, credem că urmează a se aduce mulțumiri, personalului ce am avut cu noi în acest timp, pentru tot concursul inteligent și neîntrerupt ce ne-au dat și a stărui ca d-voastră să le acordați satisfacția ce veți crede. D-nul casier M. Demetrescu va depune acte justificative, pentru toate cheltuielile ce s-au făcut din sumele primite la Iași, cât și aici, de la d-nul director Capitanovici, din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în cap cu consulul Guérin, care altfel nu putea a mai face nimic aici. Pentru funcționarii Băncii - dacă nu vor primi a fi plătiți - cu gratificație - a trimite cu ocazia reîntoarcerii funcționarilor noștri (lipsă în text) și vă rog a stărui la guvern a se da neapărat aceste decorațiuni, pentru a se arăta față cu oamenii aceștia cel puțin atâta recunoștință. Aici nu se simte că țara este în război... Și cum gazetele franceze vin aici foarte târziu și neregulat, nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Noi, cei slobozi în pământul nostru românesc, priveam cu jale cum neamul nostru din Basarabia se întunecă și se strânge, fără ca să-i putem da un ajutor. În vremea din urmă, durerea noastră a crescut, văzând cum dușmanii noștri au stăruit prin născociri mincinoase să samene vrajbă între noi, pentru ca apropierea să nu mai fie cu putință nici chiar în sufletele noastre. Dar a venit ziua slobozeniei. Peste apa cea blăstămată a Prutului s-a durat punte. A sosit ceasul cel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
etnografică și de necesitățile apărării naționale... Înspre Ungaria, Aliații au admis granița cerută de noi. La Ceremuș, ne-am izbit însă de ruși. Petersburgul ar fi vrut să ne mai ia un colț din Nordul Bucovinei, părțile rutenizate, dar Brătianu stărui ca să ni se dea Bucovina întreagă, arătând că dacă la Nordul ei câteva sate sunt rutenizate, aceasta se datorește politicii urmate de Austria împotriva elementului românesc și că acest război de dreptate între popoare nu trebuia să consfințească o asemenea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la animale. Ambele probleme erau de actualitate și În relație atât cu formarea lor de bază cât și cu specialitatea conducătorului de doctorat. Tezele au fost finalizate În 1987, când, fiind țintuit la pat pentru fracturarea rotulei drepte, am putut stărui asupra lor susținându-se În aceeași zi. A urmat Coman Aurelia În 1981 cu teza Contribuții la morfopatologia aparatului digestiv la găinile crescute În sistemul intensiv finalizată În 1988, În care doctoranda s-a axat pe hepatosteatoza găinilor ouătoare și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pietre topite, rostogolindu-se până spre seară la deal. A doua zi însă, totul reveni la normal: umbrelele, două, circulau în sensul stabilit, lacrimile picurau la momentul oportun, peste umbrela albă ploua de zor, peste umbrela roșie ningea de zor, stăruia și pe mai departe un anotimp nedefinit și suspect, iar lacrimile, unde cădeau, acolo făceau gaură-n pământ, marcând fiecare câte-un popas în deșert. Stele pe câmp Cădeau bufnițele argintii ca niște stele pe câmp, sălbatice și gâtuite de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
muniții din armata rusă. Autorul prezintă, totodată, și unele sfaturi pe care le-ar fi dat Dimitrie Cantemir țarului în vederea aprovizionării armatei ruse. Stanislaw Poniatowski (1676-1762), în Raport către regele Stanislaw Leszczynski, descria lupta de la Prut văzută din lagărul turcesc, stăruind asupra încercărilor sale și ale regelui Carol al XII-lea de a obține, prin reținerea țarului ca ostatic, un tratat mai favorabil atât pentru Poartă, cât și pentru Polonia și Suedia. Planul de campanie antiotomană a lui Petru I, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a realităților perene. Nu puține sunt basmele ce reprezinta capodopere de un fel deosebit, profund etice, ca atitudine fundamentală, libere de moralizări meschine, create pentru oameni care și-au păstrat forță imaginației copilărești și artistice.Cu toate acestea, încă mai stăruie părerea că, în trecut, basmele își vor fi avut importanța lor, dar, în zilele noastre, copiii ar trebui să fie educați în contact cu realitatea tehnicii contemporane. Cine privește un basm doar ca pe un produs subiectiv al fanteziei, bun
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
junii cei mai silitori și cu bune purtări să primească premii potrivite". În concepția lui A. Fătu, tineri nevăzători urmează să fie educați în condiții speciale care, în esență, nu se deosebesc de cele ale surdo-muților. De aceea, nu vom stărui asupra lor, analizându-le, dar vom nota precizarea pe care autorul o face cu privire la durata perioadei de școlarizare. El arată anume că atât unii, cât și ceilalți nu vor putea să rămână în școală mai mult de 8 ani și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
exemplul savantului modern, acționând peste granițe, într-un spirit de dăruire umană exemplară. C.C. DUMITRIU Peste multe decenii, impecabila rostire a cursurilor de semiologie medicală adevărate conferințe cui care își ținea fermecat auditoriul profesorul dr. C.C. Dumitriu, trebuie să mai stăruie, în orele de liniște, în amfiteatrele bătrânei noastre facultăți de medicină. Erau cursurile de semiologie medicală știința simptomelor bolilor, un adevărat cifru al suferințelor, simptomatologia bolilor interne situându-se la baza clinicii medicale. De fapt, prin aceste conferințe (completate deseori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fost realizate lucrări care au intrat mult în circuitul internațional. Profesorul L. Ballif a fost un diagnostician excelent și un practician distins. Este autor al unui număr de circa 400 de lucrări științifice, care îmbrățișează cele mai multe aspecte ale psihiatriei. A stăruit, în mod deosebit, asupra neurosifilisului. A creat o școală cu trăsături distincte. Caracteristic pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat plan național, în domeniul specialității bolii psihice. A fost un democrat convins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ferice de aceștia din urmă. La aniversarea celor șaptezeci de ani ai lui Ion Horea, câți a împlinit în ziua de 10 mai*, firesc este să se vorbească nu numai despre om, ci și despre poezia sa. O poezie care stăruie voit în desincronizare, ruptă, s-ar spune, de rumoarea imediatului, cucerindu-și în lirica de azi nota proprie tocmai prin faptul că îndrăznește să fie altfel. Ion Horea își asumă vechimea, instalarea în tradiție, racordarea la un set de valori
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la gazde și internate lipsite de confort, l-au călit pentru viață și i-au sădit în suflet solidaritatea cu oamenii aflați în suferință, trăsătură evidențiată -în special - prin activitatea de medic. Un moment important asupra căruia se oprește și stăruie autorul cercetării de față este munca de referent literar, apoi de redactor la postul național de radio înființat la 1 noiembrie 1928. În această perioadă, V. Voiculescu devine un îndrumător competent și apropiat al tinerilor poeți: Virgil Carianopol, George Sbârcea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe care, dincolo de îngustimea unui comentariu sociologizant, a stilului "greoi" și "rudimentar", îl află "de-a dreptul modern" prin "afirmațiile referitoare la influențele suferite de poezia eminesciană", precumpănitor din literatura germană. Mult mai mult decât alți cercetători, doamna Ioana Vasiloiu, stăruie asupra formulelor de apreciere a personalității scriitorului și gazetarului, din necroloagele publicate la decesul acestuia, în 1889. E un bun prilej de a reține "imaginea publică eminesciană" și lansarea primelor sugestii privind "genialitatea", mai mult, mitul Eminescu, ce se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
asemenea sinteze analitice, pe domeniul poeziei, realizate de Pericle Martinescu și, cu o remarcă specială pentru N. Georgescu, prezintă în detalii avatarurile fiecărei asemenea realizări în domeniu, comparându-le între ele și trăgând concluzii, uneori surprinzătoare. Doamna Ioana Vasiloiu nu stăruie în această direcție și nici nu acordă o prea mare atenție întreprinderilor acestora. Pe domnia sa nu o preocupă editarea în sine, ci modul în care fiecare nouă ediție propune sub unghiul interpretării critice o nouă fațetă în receptarea publică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
comicul metafizic ("satira aceasta fără obiect e absorbită de ironia totală, al cărei obiect e omul, condiția sa ontologică, universul în întregime"), ironia satirică în Mureșanu, grotescul în Demonism ("grotesc cosmic"). Etc. Într-un alt capitol, de dimensiuni ample, se stăruie asupra Funcțiilor comicului în proza eminesciană. Un prim text este Contra-pagină, care îi permite autorului a discuta despre "dimensiunea ludică", despre "ambiguitate și ironie" manifestate în plan stilistic, text în care descifrează un program, denunțat de poet în felul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dată un corpus coerent de principii naționale". O rapidă ochire face Daniel Ciurel în etapele de receptare critică a publicisticii eminesciene, de la Ibrăileanu, care face o primă periodizare a ei, vorbind de trei "faze" ale dezvoltării, până la D. Vatamaniuc el stăruind asupra a trei etape ale gazetarului și Mihai Dorin, care propune "cinci stadii" de manifestare gazetărească. Mult mai interesantă este însă trecerea în revistă a modului în care a fost discutată în timp concepția doctrinară a gazetarului, exegetul punctând câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu, aduc la cunoștință, fără îndoială, aspecte legate de atitudinea poetului față de chestiunile istoriei naționale, bunăoară, pe care exegeții operei eminesciene le preiau de-a gata, eludând eforturile editorilor de a recupera, in integrum, un fond ideatic asupra căruia editorul stăruie în cadrul aparatului de note etc. Aurelia Rusu pune în discuție acum, tranșant, asemenea aspecte problematice în timp, care au dat bătaie de cap îngrijitorilor de ediții. "În volumul Opere, IX Istorice, am reunit scrierile și traducerile tipărite în timpul vieții și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]