4,293 matches
-
nou comunism!Ă Dar e vorba nu numai de „noii baroni”, noii miliardari, les nouveaux riches - expresie apărută odată cu instaurarea burgheziei franceze pe „ruinele” Revoluției, fapt ce arată Încă o dată că, după o mare și esențială surpare a unui sistem statal și ideologic, primii care au averi iuți și enorme nu sunt oamenii „cinstiți și harnici”, ci așa-zisele lichele, canalii, ca să nu le zicem criminali!... Oare În Statele Unite nu s-a Întîmplat la fel?! Nu, nu e vorba numai de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
venit până la 80%, preluarea de către stat a celor În nevoie, de la copii până la bătrâni și handicapați etc. etc. (Ce ignoră, În acest caz, dl Iliescu este faptul că societatea suedeză nu e bântuită de uriașul flagel al corupției, individuale și statale, instalat la noi cu secole În urmă de levantini și de Grecii turciți! Cu titlu de amuzament, specific doar unora dintre argumentele sale - la țărani, el predica „marea fermă americană”, posibilă la noi doar În unele zone ale Moldovei de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ochii intelighenției românești, brusc trezită din letargia ceaușistă, un simplu și dăunător „fost activist comunist”, dar, spre nenorocul lui și al unui deceniu de „normalizare” politică și administrativă, „țapul ispășitor” și „monopolizator” al tuturor relelor, greutăților și eșecurilor enormului aparat statal, Încă hipercentralizat, În care reveneau, În cârduri ca să zic așa, foștii demnitari și funcționari superiori, fugari „o clipă” după șocul teribil care a Însemnat sfârșitul anului ’89 pentru Europa de Est și 22 decembrie pentru Români. Deși dăunătoare și exorbitantă, această „demonizare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
față umană” a activistului comunist - a fost ea Însăși firească d.p.d.v. al psihologiei grupurilor și al mulțimii: decenii la rând, straturile largi au fost obligate și „s-au obișnuit” să polarizeze nu numai puterea, dar și sursa relelor, a abuzurilor statale și a deciziilor antinaționale sau antiumane asupra unui grup - celebrul „Birou politic”, care era renumit În primele decenii comuniste prin „portretele” purtate cu fast de atâtea și atâtea delegații ale fabricilor și instituțiilor! - și, mai ales al „unuia” - „prim-secretarul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
petrol, cărbune și aur, la grâu, porumb și radiu. Dar adevărata nenorocire nici nu a fost cea de natură „fizică”, oricât de dureroasă, ci uimirea, stupefacția păturilor intelectuale, dar și a celor largi, că va trebui să ne schimbăm structura statală În mod radical și profund reacționar față de tradiția și credințele noastre care ne-au format și clădit; că vor trebui „revizuite”, adică anulate și calomniate, valorile naționale ale culturii și istoriei, spoliat și umilit țăranul gospodar, Înfricoșat și arestat orășeanul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să credem că e real!”. Și, ca dovadă, acel „tangaj” al spiritelor românești de vârf În „,momentele” În care această târzie și fantastică contopire, unire națională, ar fi trebuit cimentată și „vegheată”, În anii și deceniile de, În sfârșit!, libertate statală și cetățenească; tangaj periculos al acestui „vas național tânăr” Între un minuscul partid comunist, format „devreme”, prin anii ’21-’22, și care, ascultând de centrul extremist ideologic al unui imperiu străin și Întotdeauna dușman intereselor noastre, contesta tocmai această Unire
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
specularea capitalului, bursieră, fără investiție de risc și de valoare, să fie un asemenea semn. Sau... mondializarea care ni se pregătește, care va călca În picioare orgoliul și identitatea nu puținor state, unele dintre ele, „tinere” și mândre de structura statală și identitară În care s-au regăsit după secole de servaj și anomie, această „mondializare” nu va fi decât „pretextul” pentru o nouă bătălie universală pentru o „nouă Împărțire a lumii”. State tinere și vechi totodată, precum India și China
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de inși dezrădăcinați pe culoarele unei capitale care Încerca, de puțină vreme, să imite metropolele mari apusene, nu numai În clădiri și instituții, dar și În mentalitate. Or, pentru o țară ca România care, după exemplul Franței, s-a organizat statal pe un model centrist, distrugerea, detracarea Bucureștiului e gravă și ea durează până azi, iar semnele se văd chiar și În mass-media și la televiziunile publice, cele de stat incluse! - iar protestele unor intelectuali față de „mitocănimea românească” (vezi Paleologu sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
așadar, sunt percepute ca frontiere naturale, care Îi separă pe români de ceilalți. Dar munții? Carpații Împart În două teritoriul românesc. „Responsabilitatea“ lor este privită de istorici În mod diferit. Xenopol vedea În bariera de munți principala explicație a divizării statale: Carpații ar fi despărțit Transilvania de celelalte două provincii, obligând pe de altă parte Moldova să privească spre est, iar țara Românească spre sud. Alți istorici, dimpotrivă, au conferit Carpaților o funcție unificatoare, considerându-i „coloana vertebrală“ care structurează și susține
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
primii care l-a folosit, homo estimandus -, ce poate fi mai necesar, în ordine umană și istorică, decât Creația, adevărata, marea, rara creație, care e profund necesară oricărei comunități umane, dar și mai abitir unei tinere societăți de curând organizate statal, precum România, ce cu nici un secol în urmă s-a constituit într-un stat unitar și major, stat încă pândit de alte națiuni frustrate din interior și din afară! Am mai spus-o, una dintre „dovezile” cele mai peremptorii, mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care au crezut într-un stat național și într-o cultură majoră, de sunet internațional! Să mi se ierte încă o dată grandilocvența, dar adevărul e că au existat în ultimele decenii comuniste, în ciuda umilințelor, a foametei și a izolării forțate statale - spre deosebire de vecinii noștri de la nord! -, mii și mii de inși, de personalități, din varii domenii de activitate creatoare, care nu s-au „mulțumit” să supraviețuiască, ci, după „apariția speranței” în câmpul valorii, au produs veritabile acte de creație ce nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în explicarea acestui fapt care, vrem-nu-vrem, ne apasă și va apăsa dacă nu conștiința, oricum spiritele generațiilor care vor veni. - Constituirea târzie într-un stat centralizat al României, abia după 1918?! ( Spre deosebire de unguri sai polonezi ce aveau secole de existență statală, unitară, în spate?!...Ă - Absența mișcărilor de revoltă contra „domnului și a stăpânirii” în Principate, în istorie, încă o dată spre deosebire de polonezi sau unguri, ce au arătat în trecut mișcări organizate de luptă și împotrivire, față de austrieci, în cazul maghiarilor, față de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fi rămas cu siguranță acest „jargon”, care avea, dincolo de calitatea sa de comunicator, și pe aceea de a conserva un „instrument” necesar unei rapide și universale înțelegeri.Ă Nu, să nu ne rușinăm, cum o fac atâția, de această „întârziere statală” și, poate, civică - dacă această „nematurizare civică” ar fi cauza „paraliziei” sub sfârșitul dictaturii ceaușiste! -, iar lamentațiile lui Cioran - acest mare român! - să le interpretăm ca o formă unei „histerii geniale”, un semn ascuțit al unei psihologii antiromantice, de parcă Cioran
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aceleași idealuri", crearea unui învățământ modern, care să corespundă nevoilor epocii dar și contribuie la patrimoniul "culturii și științei universale"41. Politica sa în domeniul legislației educaționale trebuia să ia chipul unei ofensive culturale menită să realizeze programul de centralizare statală și unificare națională prin intermediul școlii 42. Mai mult prin reformele agrară și electorală cu care a debutat perioada interbelică românească, necesitatea creării unui țăran instruit și cultivat devenea o adevărată moștenire a haretismului. Cu toate acestea au existat contestatari ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
reușesc ușor să ies din localitate, îndreptându-mă spre Pereje, un sat în care nu este nimic interesant de văzut. în următoarea localitate, - Trabadelo, găsesc biserica deschisă, curată și bine îngrijită, toată din piatră. Drumul pelerinilor flanchează mereu șoseaua principală, statală, construită pe lângă râul Valcarce, de care mă voi îndepărta doar atunci când voi urca spre O’Cebreiro. Urmează alte câteva localități, Portela, Ambasmestas, Vega del Valcarce, Ruitelan, Herrerias, iar după aceasta din urmă, drumul începe să urce pentru ca după aproape patru
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
liceu. Programul școlar al școlii Centrale a avut la bază experiența celor mai prestigioase școli medii din acea perioadă din Grecia, România, Rusia, Franța, Bavaria și alte state europene. școala Centrală din orașul Bolgrad a funcționat sub mai multe administrații statale și anume: (1) Perioada moldovenească (a Principatului Moldovei) 1858-1859. (2) Perioada I română (1859-1878) cu învățământ bilingv: bulgar și român - conform Hrisovulului și de păstrarea autonomiei financiar economice. În această perioadă s-a definitivat structura programului de învțățmânt în cele
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și în Nordul continentului, prin neutralizarea Mării Baltice și demilitarizarea insulelelor Aaland - ceea ce a adus un plus de securitate Suediei . Prevederile Congresului de pace de la Paris au impulsionat procesul general european de descătușare a luptei națiunilor de eliberare și unificare național statală. În perioada 1858-1870, acest proces s-a finalizat în Italia, prin unificarea național statală în jurul regatului Piemont; pentru Principatele Române, 24 ianuarie 1859 a consemnat prima etapă a unificării național-statale; trei ani mai târziu, diplomația românească și abilitatea lui Alexandru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un plus de securitate Suediei . Prevederile Congresului de pace de la Paris au impulsionat procesul general european de descătușare a luptei națiunilor de eliberare și unificare național statală. În perioada 1858-1870, acest proces s-a finalizat în Italia, prin unificarea național statală în jurul regatului Piemont; pentru Principatele Române, 24 ianuarie 1859 a consemnat prima etapă a unificării național-statale; trei ani mai târziu, diplomația românească și abilitatea lui Alexandru Ioan Cuza au realizat consolidarea internațională a Unirii. Răscoala poloneză din 1863 contra ocupației
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pripim utilizând asemenea termeni într-o accepție excesiv de optimistă. Rădăcinile naționalităților sunt azi, în pofida unei retorici nivelatoare, mai viguroase decât oricând. Ce s-a petrecut cu două decenii în urmă, la prăbușirea comunismului în Europa? Ivirea unei pleiade de unități statale cu cheag etnic, în fosta Iugoslavie, în fosta Cehoslovacie și mai cu seamă în fosta Uniune Sovietică. Nu se ridică țări precum China, India, Brazilia, amenințând eșafodajul planetar postbelic? Nu întâmpină măsurile ordonatoare ale Uniunii Europene o opoziție, care e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de multă vreme în America. Lui i-au ieșit pe țeavă o sută de portrete ale istoricilor Epocii de Aur, la Editura "Fides" nemurite. Așa de savuroase erau ele, portretele, că Tanti Zoe Petre-Bușulenga, consiliera Țapului, a și interzis librăriilor statale să difuzeze scandalosul însă mirificul opușor, pe care și Goma era gelos. L-a interzis librăriilor pentru că, printre istoricii vitriolați, se aflau și ea și tătuțu-i, Condurachele, gagademicul galonat, agentul de înrâurire pozitivă a străinătăților. Firește, în "La cafeneaua hermeneutică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
afla la putere, guvernanții cu greu realizând că fără acești grădinari ai limbii naționale există riscul pierderii ființei naționale, odată cu care piere și scopul guvernării lor. Dar e greu de realizat, pentru indivizi cu o cultură aproximativă, că toate structurile statale ar trebui să apere și să sprijine singurul bun veritabil românesc, cultura română. Într-o Europă globalizată, scriitorul român s-ar putea să aibă mai mari șanse, prin impunerea și implicit respectarea regulilor existente în UE privind creația literară, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din Havana a organizat primul Consiliu național al crescătorilor de cocoși de luptă. Revoluția de la 1 ianuarie 1959 și autoritățile instalate deși au interzis jocurile de noroc, n-au luat măsuri împotriva luptelor de cocoși, "arenele'' fiind puse sub administrare statală și prohibindu-se pariurile și consumul de alcool în cadrul acestora. În 1972 s-a creat o organizație pentru producția de cocoși de lupte, activitate aprobată de Consiliul de Stat și de Miniștri și de Rezoluția nr.255 a Ministerului Agriculturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cumpărat alta pentru diseară. Dupré a venit pe la doișpe, după ce-a ieșit de la muncă. Era În tura de noapte. Ceilalți veneau oricînd aveau chef. Bob Brandon, furnizorul nostru, era eliberat pe cauțiune. Era acuzat la o curte de justiție statală de posesie de marfă, o infracțiune sancționată de legea din Louisiana. Dosarul Împotriva lui se baza pe urme - adică scăpase de marfă Înainte ca gaborii să-l scotocească acasă. Dar nu spălase borcanele În care ținuse marfa. Justiția federală nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
profesor, șeful catedrei "La Motta" de Studii Italiene, Departamentul de Istorie al Seton Hall University, New Jersey. Specialist în istorie europeană medievală târzie și modernă timpurie, să concentrat asupra istoriei intelectuale a Renașterii și umanismului, asupra istoriei sociale și construcției statale în Florența renascentista. Este autorul unor prestigioase studii despre viața și opera lui Machiavelli. A realizat o nouă traducere a lucrării Îl principe Niccolò Machiavelli: The Prince with Related Documents (2005). Între lucrările personale: Giannozzo Manetti: Historia Pistoriensis (2011), Come
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Monte Oriolo, 1987, pp. 191-207. ---, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă, Giorgio Chittolini, Anthony Molho, Pierangelo Schiera (eds), Îl Mulino, Bologna, 1994, pp. 225-280. Munkler, Herfried, Machiavelli. Die Begrundung des politischen Denkens der Neuzeit aus der Krise der Republik Florenz, Frankfurt a.m., Fischer Taschenbuch
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]