7,322 matches
-
manifestărilor proletcultiste. Începe, astfel, o amplă analiză retrospectivă a poeziei din ultimii doi-trei ani și multe ofuri Înăbușite ies acum la iveală; din păcate și-n această direcție, critica literară face puțini pași Înainte, pescuind doar plevușcă, adevărații purtători de steag ai proletcultismului rămânând neatinși - ba, dimpotrivă dați ca exemple pozitive - continuând să publice volume an de an, continuând să fie distinși cu Înalte decorații. Precizăm că, În paginile următoare, nu vom face o cercetare exhaustivă a intervențiilor - destul de asemănătoare ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bon ton; poporul Franței v-a trimis la dracu! Doar ați venit cu surle de războiă poporul Însă - naiba să-l mai știe - nu vrea măcel! Ei! Dacă nu vrea el, ce-i facem, mister, ca să fie?» (Eugen Frunză, Sub steagul vieții, E.P.L.A., 1950). Jebeleanu a găsit - la rândul său - sugestii În cele două mari poeme ale lui Gribaciov, traduse recent În românește: Cântarea colhozului „Bolșevic” și Primăvara În colhozul „Pobeda”, pentru elaborarea poemului său În satul lui Sahia, prima creație
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doi ani, când bătăile s-au consumat În spațiul prozei și al criticii literare. Poate așa se explică și aparițiile editoriale relativ puține; cu o singură excepție, numai nume consacrate care alcătuiau bolta de rezistență a poeziei realist-socialiste: Mihai Beniuc (Steaguri), Miron Radu Paraschivescu (Cântarea României), Dan Deșliu (Minerii din Maramureș), Veronica Porumbacu (Mărturii), Cristian Sârbu (Poeme de ieri și de azi). PROZA LA ORA BILANȚULUI Sectorul prozei evoluează mai calm În acest an, În sensul că negativismul receptării este mult
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literaturii susceptibile de colaboraționism nazist sau legionar din perioada "vânătorii de vrăjitoare" (Începută Îndată după aug. 1944), nu dau, totuși, imaginea completă a redimensionării și mutilării moștenirii literare. Ea va culmina, În 1948, cu procesele de presă intentate purtătorilor de steag ai modernității literare: T.Arghezi, L.Blaga, Ion Barbu, Al. Philippide, G.Călinescu ș.a. Ruptura tipic proletcultistă cu tradiția s-a Încheiat prin eliminarea zgomotoasă sau tacită din sfera percepției și influenței literare a tuturor scriitorilor interbelici trăitori În vreme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
gândurile mele. și oricât de departe îi cercetez trecutul, nu văd nici umbra unei șovăieli. Nimic nu l-a abătut din cale. A avut o singură linie, dreaptă, neînduplecată, fără reticențe. Devotat „Asociației” și numai ei până la sacrificiu, a apărat steagul ridicat de noi cu o splendidă energie și pe credința Ziarului Nostru ne-am putut bizui ca pe cuvântul unui om de onoare. Niciuna din campaniile duse în decursul anilor de „Asociația pentru emanciparea femeilor” n-a fost lipsită de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
urcă uruind Dealul Mitropoliei, străjuit de o imensă placardă înfățișând o tânără mamă ocrotindu-și copilul drăguț. Amândoi au o atitudine mândră și plină de speranțe cu priviri îndreptate spre orizonturi mai noi, luminoase. Vântul rece flutură drapelele naționale și steagurile Națiunilor Unite, înșirate de-a lungul drumului pe care grupuri de femei, în pofida timpului rău, trec vesele, vorbind despre Congres. La orele 9, Parlamentul e plin de animație, zumzet de voci și mișcare, ca un imens stup de albine. În
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Masa multicoloră a femeilor în haine de sărbătoare, printre care strălucesc pitoresc și costumele naționale ale țărăncilor din diferite regiuni ale țării, luminile orbitoare ale proiectoarelor, portretul M.S. Regelui și ale conducătorilor Națiunilor Unite, lozincile feminine democratice, emblemele Congresului și steagurile, toate la un loc dau Palatului Deputaților un aer festiv, plin de strălucire. Apariția membrilor guvernului în frunte cu d-l Dr. Petru Groza, care-și iau locurile pe banca ministerială stârnește aplauzele entuziaste ale delegatelor. Cu multă însuflețire și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
împreună o scurtă trecere în revistă a faptelor mai importante din cursul acestor doi ani de activitate. După 23 august 1944, odată cu redobândirea libertăților publice, Partidul Social Democrat a pășit la reorganizare, chemând la activitate legală, vechile cadre rămase credincioase steagului său, precum și pe noii aderenți ce deveneau din zi în zi tot mai numeroși. S-a trecut la reorganizarea femeilor - ca și a tineretului - păstrându-se vechile forme de organizare dinainte de 1938: Uniunea Femeilor Muncitoare - Uniunea Tineretului Socialist. Mișcarea sindicală
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ioan Buzensche, țărani. După absolvirea studiilor liceale în orașul natal, B. (al cărui nume era Corneliu Carol Buzensche) urmează între 1956 și 1961 cursurile Facultății de Istorie-Filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Debutează publicistic în 1953, în ziarul „Steagul roșu” din Bacău. Începând cu 1967, este urmărit de Securitate, în urma încercării de a publica în „Cronica” din Iași sceneta Nastratin Adivaratu. În 1973 este îndepărtat din activitatea editorială. Din 1990, colaborează cu editoriale, eseuri și articole, la „România liberă
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
Lampa și oglinda, Chișinău, 2001; Strictul necesar, Chișinău, 2002; Ceasornicul din măr, Deva, 2002; Balul racului, Chișinău, 2003; Cu ce seamănă norii?, Chișinău, 2003; Cetatea nu e gata de război, Iași, 2003; O umbrelă cu dantelă, Deva, 2003; Pe lângă ștreang, steag și înger, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni. Leo Butnaru-Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 228; Maria Soltan, Leo Butnaru. Bibliografie, Chișinău, 1998; Petru Scutelnicu, „Îngerul și croitoreasa”, ATN, 1999, 5; Nicolae Panaite, Mă dai
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit: un stahanovist mânuind cu abilitate strungul creator de unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului: mineri cu pikhamerele pe umeri, ieșind înnegriți de cărbune de la șut: ostașul armatei noastre populare stând cu mâna pe armă de veghe la hotarele țării - iată câteva din imaginile care deschid cele șase numere apărute până
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
slujbe divine petrec monseniorii și Mister Acheson în vizită la Paris și Londra indică cele două linii pe care merge, obișnuit, pamfletul lui Frunză (...). Lipsuri s-au manifestat și în paginile primului volum al lui Eugen Frunză. În placheta Sub steagul vieții, poetul nu izbutește întotdeauna să creeze imagini bazate pe un conținut bogat de idei, adesea imaginile pe care le crea apăreau confecționate, gratuite, ele întunecau ceea ce poetul voia să comunice. Concluzia aceasta se desprinde din plin și la citirea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poetul credea că poate comunica un sentiment autentic! Dar vorbele vagi, inexpresive, nu pot crea emoții prin ele însele, așa cum nu le puteau crea emoții, prin ele însele, cu câțiva ani în urmă, când în poezia noastră erau frecvente «salopete», «steaguri», «zorii roșii», «țărmuri ai zilelor de aur», «metale» etc. Omul nou, faptele sale concrete lipseau, așa cum lipsesc și în versurile pe care le-am citat acum și în altele ale lui E. Frunză. Din galeria acelorași preferințe pentru faze pompoase
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
limba facă-și cruce-n cerul gurii Noi n-am ales tânjeala somnoroasă Ci aspra veghe-a luptelor de clasă. Noi n-am votat... și-atât. Noi am jurat Dușmanul să-l lovim neîmpăcat, Să ne-avântăm, coloană ne-ntreruptă, Sub steagul comuniștilor, la luptă! Tovarăși, așadar să facem suma: Am fost puternici ieri, darmite-acuma! O sărbătoare a literaturiii noastre 76: „La sfârșitul lunii noiembrie 1952, în viața literară din R.P.R. s-a produs un eveniment important: 25 de scriitori au
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută în cadrul dezbaterilor, de a folosi steagul lui Maiakovski pentru a apăra poziția formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită eșecului orice încercare de a împăca cele două
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în felul cum unii dintre scriitorii noștri înțeleg să redea perspectivă viitorului (...). Tipic în acest sens e epilogul romanului Temelia de Eusebiu Camilar; trâmbiți răsună în văzduh, vântul poartă muzici de hore și la răsărit, și la apus, se înalță steaguri «mai sus decât pomii și acoperișurile». Nuvela În pragul primăverii de Aurel Mihale sfârșește în aceeași manieră: «Privirile lui se prinseră de steagurile fluturate...» (...). În unele poeme foarte valoroase ca În satul lui Sahia de E. Jebeleanu, imaginea vieții în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trâmbiți răsună în văzduh, vântul poartă muzici de hore și la răsărit, și la apus, se înalță steaguri «mai sus decât pomii și acoperișurile». Nuvela În pragul primăverii de Aurel Mihale sfârșește în aceeași manieră: «Privirile lui se prinseră de steagurile fluturate...» (...). În unele poeme foarte valoroase ca În satul lui Sahia de E. Jebeleanu, imaginea vieții în Gospodăria agricolă de stat a fost astfel «înfrumusețată» încât dacă n-ar apare și câțiva chiaburi decorativi la sfârșit am putea crede că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau ucid (...). Șablonul ia uneori forma autorepetării. Tendința de a se repeta pe sine însuși, de pildă, în scrisul lui Victor Tulbure. Prea adesea - îndeosebi în poeziile mai vechi - întâlnim, fie că sunt cerute sau nu de conținutul de idei, steagurile care flutură în vânt, holdele de aur și alte imagini sărbătorești, care, prin unilaritatea lor, dau o imagine falsă despre realitatea vieții noastre plină de dramatism și arată înclinarea poetului de a rezolva problemele pe linia minimei rezistențe, înlocuind viața
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care să lumineze secretul fericirii lor în dragoste și încheie astfel: Tu însă taina mea o știi/Asemeni mie/ Ți-a spus-o viața, zi de zi/ Cu trăinicie:/ Cum să se stingă al nostru dor/ O clipă, una.../ Când steagul roșu-i arzător/ Întotdeauna! Și în cea de-a doua poezie De fericit ce sunt, se străvede o anumită tendință de simplificare a complexității vieții sufletești a oamenilor, pentru a nu lăsa impresia că dragostea este privită doar ca un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oamenilor, pentru a nu lăsa impresia că dragostea este privită doar ca un simțământ intim «prea personal». Mult mai reușit este cel de-al treilea cântec de iubire al poetului, De va fi să fim vreodată: Despărțiți în calea grea/ Steagul luptei ne-nfricată/ Să-l urmezi, iubita mea./ Să nu uiți izbânda floare/ Ce ți-am prins-o-n păr dintâi:/ Roșiei flori nepieritoare/ Credincioasă să-i rămâi./ Să păstrezi în amintire/ Tot ce tainic ne-a legat/ Tot ce adânc
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
condiții de viață - e trainică și nu cunoaște sfârșit pentru că: Slujind obșteștii fericiri Din zori în seară cei doi se împărtășesc din însăși trăinicia vieții pe care o durează: Cum să se stingă-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit știind că iubita lui pășește alături de dânsul, însuflețită de același ideal, de aceeași «patimă-dogoare»: dragostea de patrie și «dorința zborului ne-nfrânt spre socialism». Dacă n-ar fi așa, conchide poetul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dragă nu mi-ai fi nicicând. (De fericit ce sunt...) - Conștient că viața și cauza pentru care luptă e grea și comportă sacrificii, poetul trasează iubitei sale linia de conduită: De va fi să fim vreodată Despărțiți în calea grea Steagul luptei, ne-nfricată Să-l urmezi, iubita mea. (De va fi) Poemele în speță sunt un exemplu tipic de ideologie tăiată în strofe, trecută prin ritm și rimă și condimentată înainte de a fi servită, cu tot soiul de arome procurate din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este interpretată prin prisma tipicului, așa cum încercase să-l teoretizeze autorul Principiilor de estetică. Să-ncepem cu opiniile lui G. Călinescu 73 despre poezia lui Eugen Frunză: „Voi face acum câteva observări asupra poeziei tov. E. Frunză (Zile slăvite, Sub steagul vieții etc.). Bag de seamă că de la început se cuvine să lămurim o chestiune de principii. Cum se aplică cerința tipizării în poezie? Se vorbește de «personajul liric» și este o expresie pe care eu o întrebuințam de mult. Nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ce și cum.. (...) Patruzeci și patru. August. Iași. Din Copou, ostași după ostași Roșii coborau cu stele-n frunți Să întindă libertății punți (...) Hitler însă, cât a mai rămas, Praf și fum va fi: „seiceas, seiceas”. Sala rotăriei. Sub un steag Roșu, se-ncorda strungarul drag. Palma-i înstelată de ulei, Rotunjită pumn, făcea cât trei (...) Normele cădeau la glesna lui Zi de zi ca șpanul strungului (...) -Hai noroc! Dar ce mai vrei acum? N-ai în față drum deschis? La
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Viața românească, nr.3, mart., 1952 Cu Eminescu și Coșbuc, departe Urcat-am culmi de vers, de-atâtea ori, De Creangă ne-a vorbit... Din a lui carte Am spus povești la foc, în șezători. Ardeau cuvintele-i, ca roșii steaguri, Când ea, din Gorki, Mama ne citea Ni se părea că dincolo de praguri. Rusia luptătoare viu trăia. ...Și clasa toată-i plină de lumină; Mai cu putere inimile bat. Vorbește-acum de Zoia-eroină Și de Corceaghin, pururi ne-nfricat. O urmărim din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]