2,893 matches
-
stâncoase de lângă Greci (vârful Țuțuiatul, liziera pădurii) sau din lucernierele de la Valul lui Traian, vecine cu o pădurice. Se adăpostește în galeriile popândăilor, gerbililor și rozătoarelor mici, în golurile de sub pietre, fisurile și rigole solului și în scorburile arborilor. În stepa virgină înțelenită se întâlnesc până la trei exemplare la 3-5 km lineari sau 0,4-12 exemplare/hectar. Populațiile acestor șerpi sunt într-un declin dramatic datorită desțelenirii pe scară largă. Iarna hibernează. Apare după hibernare prin aprilie, fiind activ până în septembrie
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Grecia, Ungaria, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, vestul și centrul Turciei. În România a fost semnalată în sudui Olteniei, în câmpia Dunării și în Dobrogea. Lipsește în nord-vestul României, în Transilvania, Moldova și Bucovina. Șopârlița de frunzar trăiește în pădurile de stepă din regiunea de câmpie, ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști sau la lizieră, de-a lungul potecilor. Uneori apare și în regiunile calcaroase ale
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.366 hectare. Aceasta include rezervatia naturală Pădurea Latorița (7,10 ha). Situl reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, pajiști naturale, pășuni, stepe, abrupruri stâncoase, culmi rotunjite, depresiuni și vai) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria. Este
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria. Este o specie politipică cuprinzând 3 subspecii
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
și Alpii Cantabrici până la fluviul Amur și insula Sahalin; spre nord depășește Cercul polar, atingând în Scandinavia și Finlanda Oceanul Înghețat de Nord; spre sud, coboară până în Lombardia și se menține pe culmile înalte ale Balcanilor; în Asia înaintează până în stepa aralo-caspo-pontică și deșerturile Mongoliei care îi barează drumul spre est. Este întâlnită și în România și Republica Moldova (prezența în Republica Moldova este discutabilă). În România, șopârla de munte este o specie mai mult montană, legată de arcul carpatic și de Munții
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), stânjenelul de nisip ("Iris humilis ssp. arenaria"), dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"), pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), frăsinel ("Dictamnus albus"), mlăștiniță
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
antichitate. Imperiul Mongol a stabilit legături comerciale și politice între zonele de est și vest ale lumii, prin armata cel mai mobilă văzută vreodată. Armatele, formate din călători care se deplasau în cel mai rapid care s-au mutat din stepele din Asia de Est (în cazul în care ciumă bubonica a fost și rămâne endemica printre rozătoare mici), a reușit să mențină șirul de contaminare, fără pauză până au infectat și popoarele și rozătoarele din Europa. Moartea Neagră a ucis
Război biologic () [Corola-website/Science/334521_a_335850]
-
î. Hr.) și Decebal împreună cu sfetnicii săi, în al doilea război cu Traian. Decebal Încă din vremea lui Tucidide, geții(dacii) sunt cunoscuți drept buni călăreți. Ei trag cu arcul din fugă, tehnică preluată de la sciți. Triburile din partea de șes, de stepă (“pustia” geților din Bugeac, de care ne vorbește Strabon, așa trebuie înțeleasă, ca stepă) aveau în special cavaleri, în timp ce în părțile muntoase predomină pedestrimea. Pe columna lui Traian, dacii sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au o armă
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
din vremea lui Tucidide, geții(dacii) sunt cunoscuți drept buni călăreți. Ei trag cu arcul din fugă, tehnică preluată de la sciți. Triburile din partea de șes, de stepă (“pustia” geților din Bugeac, de care ne vorbește Strabon, așa trebuie înțeleasă, ca stepă) aveau în special cavaleri, în timp ce în părțile muntoase predomină pedestrimea. Pe columna lui Traian, dacii sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au o armă specifică -o sabie încovoiată - și un scut rotund. Unii poartă și spadă -lungă și
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
că "Um die Erde - Reiseberichte eines Naturforschers" (1881). Din 1876-1878 a studiat Stiinte Naturale la Berlin și Leipzig, si a obținut doctoratul în Freiburg cu disertația "Monografie der Gattung Cinchona L." (Monografia speciei Cinchona). După ce a mai vizitat, în 1886, stepele Rusiei de Sud (în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Turkmenistan și Ucraina) precum Insulele Canare și Madeira (1887-1888), a întreprins, din 1891-1893, o a doua călătorie prin lume, prin statele din America de Sud și în 1894 Africa de Sud, vizitând și coloniile germane. Colecția botanica, rezultat
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
Morchella steppicola, (Maria Iacovlevna Zerova, 1941) din familia "Morchellaceae" și genul "Morchella" este o ciupercă de tip "Ascomycota", fiind comestibila și delicată. Buretele este denumit în popor zbârciog de stepa . El este un saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar. El se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în mod predominant în zonele de stepa pe teren deschis, în cele cu plantații vinicole neglijate de ceva timp, prin
Zbârciog de stepă () [Corola-website/Science/335873_a_337202]
-
tip "Ascomycota", fiind comestibila și delicată. Buretele este denumit în popor zbârciog de stepa . El este un saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar. El se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în mod predominant în zonele de stepa pe teren deschis, în cele cu plantații vinicole neglijate de ceva timp, prin tufișuri precum locuri ierboase, pe rumeguș, pe sol nisipos sau argilos, unde tinde să se dezvolte direct din el. De asemenea se ivește în găuri săpate de
Zbârciog de stepă () [Corola-website/Science/335873_a_337202]
-
Galați. L-a luat de acolo, i-a scris cântece "La Adio", "Antiprimăvara" etc. Lui Hrușcă i-a scris "Rugă pentru părinți". Adrian Păunescu i-a lansat. El a făcut atunci cel mai autentic proiect "Românii au talent". Pe Tatiana Stepa a descoperit-o când avea 19 ani. Nu erau nume mari atunci. Sigur, Nichita Stănescu și câteva excepții reprezentau ceva când au pășit în Cenaclu. Florian Pittiș era un actor deja format când a venit. La fel și trupa Phoenix
”Nebunii de la Cenaclul lui Păunescu” în rapoartele Securității. Interviu Andrei Păunescu by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104591_a_105883]
-
în ceea ce privește toponimia și amplasarea localităților pe hartă. Lucru firesc, în opinia ambasadorului, fiindcă aflându-se de peste două secole sub turci și tătari, Basarabia era un teritoriu aproape inaccesibil pentru călătorii străini. Populația majoritară era musulmană, orășelele - împânzite de moschei, iar stepele Basarabiei - colindate de cămile. Ca un ținut al cămilelor era văzută Basarabia și de cartograful Johannes Hoffmann, care a publicat în 1688, la Nürnberg, harta Bessarabia. Podolia. Lithuania. Dacă după Pacea de la București toponimul Basarabia a început să desemneze întregul
Ambasadorul Republicii Moldova a prezentat harta Moldovei și Basarabiei de la 1769 la Muzeul Național al Hărții și Cărților Vechi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105651_a_106943]
-
vor fi recorectate prin sondaj, ceea ce ar putea schimba rezultatele care urmează a fi publicate. Realizatorul i-a transmis și un mesaj celui care îi va lua locul. Organizați în hoarde și folosind o tactică de luptă specifică popoarelor de stepă, acești cotropitori au știut să-i îngrozească pe contemporani și să obțină multe victorii asupra lor. Hoară se va întoarce în mediul privat și precizează că și-a făcut treaba cât timp a fost în fruntea Agenției. Da, sigur, acolo
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]