4,310 matches
-
preșcolari Prof. psihopedagog Dorina Chira Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Formarea limbajului verbal și a abilităților de comunicare verbală constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale activității educative și recuperatorii a copiilor deficienți de auz încă din etapa intervenției timpurii. Structurarea limbajului este un proces complex, care se realizează în cadrul activităților organizate, necesitând o serie de procedee și strategii specifice. Procesul formării abilităților de comunicare la copiii deficienți de auz este condiționat de gradul deficitului auditiv pe de o parte
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
masculin. Ca o concluzie, se poate spune că majoritatea celor investigați se orientează spre profesii care să le asigure modul de viață dorit și avantaje economice, lăsând la o parte satisfacția dată de muncă și autorealizarea personalității. Studierea modului de structurare a valorilor profesionale ar putea fi utilizată în orientarea școlară și profesională a elevilor deficienți de auz ținându-se cont de particularitățile lor psihice și de oportunitățile oferite de societate. Li s-ar oferi astfel posibilitatea de a se califica
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
în față pe interlocutor (de exemplu așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul îmbinării teoriei cu practica; principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute; principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev) cât și principii specifice surdo- didacticii <footnote apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
pe termen îndelungat a unor variabile precum tradițiile istorice, caracteristicile sociale, economice și culturale ale indivizilor. Însă declinul relativ al identificării partizane și sporirea instabilității electorale au avut drept consecință reconsiderarea rolului factorilor de scurtă durată în determinarea opțiunii electorale. Structurarea mizelor politice, configurarea candidaturilor, perceperea conjuncturii economice, evaluarea performanțelor guvernamentale au subliniat importanța agenților de definire a situației politice imediate și deci a variabilelor comunicării. Astfel, definiția votului a fost redusă, în esență, la opoziția dintre un model determinist și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se referă la celebra trihotomie sistem-normă-vorbire. De fapt mai importantă e o altă trihotomie, mult mai generală, a nivelurilor/planurilor limbajului însuși: planul universal, planul istoric și planul individual. Toată arhitectură impresionantului edificiu numit lingvistică integrală se sprijină pe această structurare trihotomica. S-ar putea chiar afirmă că întreaga lingvistică integrală are la bază formulă Cn3. Încă din studiul Determinare și cadru 18, Coșeriu afirmă că lingvistică ar trebui, de fapt, să cuprindă trei lingvistici: a limbajului, a limbii și a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
există, chiar în acest plan istoric, alte două niveluri care ar trebui să se bucure de mai multă atenție în viitor: "nivelul normei, adică al realizării normale în comunitatea lingvistică, și nivelul tipului, nivelul principiilor de organizare, al principiilor de structurare a limbilor"24. La nivelul limbilor, structuralismul, așa cum o arată și numele său, trebuie să se limiteze la studiul analitic al structurilor și al realizărilor acestor structuri. Însă acest fapt implică o serie de diferențieri prealabile, implicite, care ar putea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tehnică, tipul lingvistic reprezintă cea mai înaltă unitate tehnică"102. În privința structurii limbajului, observăm că vorbirea corespunde aproximativ lui parole, normă și sistemul corespund în ansamblu conceptului saussurian de langue, în schimb tipul lingvistic este un concept (un nivel de structurare) care nu se regăsește la Ferdinand de Saussure: "Mai presus de sistem, - afirmă Coșeriu - tipul lingvistic conține principiile funcționale și categoriile tehnice ale unei limbi: tipurile de procedee și de funcții, categoriile de distincții, opoziții și structuri care o caracterizează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
conexiunile superioare care unifica într-un mod semnificativ unități, funcții și procedee separate la nivelul sistemului"133. Și tipologiile morfosintactice globale sînt privite dintr-o perspectivă critică sub două aspecte: "a) Spre deosebire de "tipologiile" parțiale, aici se salvează unitatea tehnicii de structurare la nivelul propriu-zis al tipului în calitate de construct, insă limbile reale continuă să prezinte, chiar în interiorul aceluiași subsistem, o diversitate de tipuri, o "incoerenta tipologica"134. Prin urmare, problema tipului limbilor reale este doar amînată, întrucît se revine de fapt la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipuri, o "incoerenta tipologica"134. Prin urmare, problema tipului limbilor reale este doar amînată, întrucît se revine de fapt la întrebarea inițială: în virtutea cărui fel de unitate superioară sau a cărui principiu de organizare reunește o limbă diversele metode de structurare gramaticala? b) Vom observa, în plus, și aici, o circularitate inevitabilă: grila suprafețelor de intersecție pe diverse axe nu este mai revelatoare, ci doar mai detaliată decît grila - mai puțin 'rafinată' - a tipurilor înseși. A descrie o limbă oarecare că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în limbile reale, ci doar se realizează în limbi într-o măsură mai mare sau mai mică. "Tipul" este inevitabil
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regăsesc ca atare în limbile reale, ci doar se realizează în limbi într-o măsură mai mare sau mai mică. "Tipul" este inevitabil un construct, avand, în consecință, numai valoare metodologica. Nici una dintre aceste tipologii nu reflectă în mod autentic structurarea unei limbi "reale", i.e. structurarea limbilor așa cum sînt ele în individualitatea lor istorică. Într-o asemenea înțelegere a "tipului", problema esențială pentru limbile reale se rezumă la a vedea ce metode de structurare se realizează în ele și în ce
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
reale, ci doar se realizează în limbi într-o măsură mai mare sau mai mică. "Tipul" este inevitabil un construct, avand, în consecință, numai valoare metodologica. Nici una dintre aceste tipologii nu reflectă în mod autentic structurarea unei limbi "reale", i.e. structurarea limbilor așa cum sînt ele în individualitatea lor istorică. Într-o asemenea înțelegere a "tipului", problema esențială pentru limbile reale se rezumă la a vedea ce metode de structurare se realizează în ele și în ce proporție: a descoperi "principiul acestui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aceste tipologii nu reflectă în mod autentic structurarea unei limbi "reale", i.e. structurarea limbilor așa cum sînt ele în individualitatea lor istorică. Într-o asemenea înțelegere a "tipului", problema esențială pentru limbile reale se rezumă la a vedea ce metode de structurare se realizează în ele și în ce proporție: a descoperi "principiul acestui amestec" [de diverse metode] (Humboldt)." Autoarea urmărește diferențele existente între tipologia integrală a limbilor și tipologiile de procedee lingvistice, plecînd de la premisa că "în timp ce tipologiile morfosintactice, fie ele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
anumite trăsături (într-un set care poate fi mereu altfel selectat), fie un construct ideal care se realizează într-o măsură mai mare sau mai mică în limbile istorice. În schimb, pentru tipologia integralista, tipul lingvistic este un nivel al structurării semantice și materiale a fiecărei limbi, si anume: "nivelul tipurilor și categoriilor de funcții și procedee, al principiilor unitare în structurarea semantica și materială a unei limbi". Tipul "corespunde principiilor de structurare a unei limbi și reprezintă coerentă și omogenitatea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai mare sau mai mică în limbile istorice. În schimb, pentru tipologia integralista, tipul lingvistic este un nivel al structurării semantice și materiale a fiecărei limbi, si anume: "nivelul tipurilor și categoriilor de funcții și procedee, al principiilor unitare în structurarea semantica și materială a unei limbi". Tipul "corespunde principiilor de structurare a unei limbi și reprezintă coerentă și omogenitatea ei funcțională, subiacente varietății și diversității funcțiilor și procedeelor specifice de la nivelul sistemului"136. Consecințele acestei înțelegeri configurează, după părerea Emmei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologia integralista, tipul lingvistic este un nivel al structurării semantice și materiale a fiecărei limbi, si anume: "nivelul tipurilor și categoriilor de funcții și procedee, al principiilor unitare în structurarea semantica și materială a unei limbi". Tipul "corespunde principiilor de structurare a unei limbi și reprezintă coerentă și omogenitatea ei funcțională, subiacente varietății și diversității funcțiilor și procedeelor specifice de la nivelul sistemului"136. Consecințele acestei înțelegeri configurează, după părerea Emmei Tămâianu, tot atîtea aspecte sub care se manifestă diferența fundamentală dintre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
integrală nu privește "morfosintaxă" în sens restrâns (forme și construcții care apar ca atare într-o limbă), ci funcțiile semantice corespunzătoare acestora, mai exact tipurile și categoriile de funcții, ca "unități funcționale mai înalte și mai cuprinzătoare", "principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare limbă". (2) Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar fonologie. Un exemplu în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sens îl constituie principiul tipologic identificat de Coșeriu în limbile romanice (determinări interne pentru funcții interne și determinări externe pentru funcții externe). (3) Tipologia integrală se situează la palierul structural (nivelul funcțional) propriu-zis al tipului, adică al "principiilor și categoriilor structurării (Gestaltung) unei limbi", pe cand tipologiile morfosintactice raman de fapt la palierul sistemului limbii. (4) Tipul nu este dat dinainte, în calitate de set de criterii clasificatorii selectate convențional, ori de construct/tipar, ci trebuie identificat ("descoperit") în limbile reale, prin conducerea faptelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
euristica, de indiciu pentru descoperirea principiilor tipologice. La fel, similitudinea stabilită empiric între diverse sisteme (în cadrul unei abordări contrastive) poate avea valoare euristica, urmând să se verifice în fiecare caz dacă analogiile pot fi derivate sau nu din principii de structurare analoge. (7) În consecință, tipologia integrală a limbilor nu stie dinainte nici care este tipul unei limbi, nici ce tipuri / cate tipuri pot exista. Tipologia limbilor reale nu se poate construi că o matrice deductiva, deoarece tipurile: (I) sînt descoperite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Coșeriu afirmă că tipologia care are în vedere ordinea constituenților majori ai frazei (S, V, O) este la origine o tipologie complet elementară, si asta pentru că aceasta nu este în sine o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic "definit și unic" e, de fapt, o "înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". Două limbi, cu aceeași topica, pot aparține unor tipuri lingvistice complet diferite: "Une opposition fonctionnelle à ce niveau, entre deux
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și, de aceea, ea este adesea facultativa din punctul de vedere al sistemului funcțional și nu este guvernată de principii universale ale vorbirii în general sau ale discursului, sau mai bine de principii tipologice privind tipurile generale de procedee de structurare ale vorbirii (de tipul: predeterminare sau postdeterminare) și uneori doar de o normă stabilită prin tradiție. De aceea, din perspectiva structurii coșeriene a limbajului tip-sistem-normă și sistem-normă-vorbire și a lingvisticii integrale, "si l'ordre n'est pas fonctionnel (oppositif) au
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tip-sistem-normă și sistem-normă-vorbire și a lingvisticii integrale, "si l'ordre n'est pas fonctionnel (oppositif) au niveau du système, on ne peut que se limiter à le constater au niveau de la norme"147. De asemenea, trebuie deosebite straturile posibile ale structurării gramaticale - monem, cuvînt gramatical (lexie 148), grup de cuvinte (sintagma lexicala), clausulă, propoziție, frază, text -, pentru că problemele ordinii unităților lingvistice sînt diferite la diferite niveluri de combinare. De pildă, unele clausule-comentarii (de tipul: dacă vreți, de altfel, ca să zic așa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să studieze acest fenomen la toate cele trei niveluri ale lingvisticii integrale. În lingvistică integrală există, prin urmare, o deosebire esențială față de tipologia lingvistică tradițională, în care conceptul de tip lingvistic desemnează de obicei "un ansamblu coerent de procedee de structurare lingvistică, mai ales în planul expresiei"151 și care face să se vorbească despre limbi flexionare, aglutinante, izolante, incorporante etc. Dimpotrivă, așa cum am văzut deja, Coșeriu consideră tipul lingvistic drept "nivelul structural cel mai înalt care poate fi obiectiv constatat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
systèmes qui y correspondent"155. Acest paralelism, transformat pe parcursul argumentării într-o antiteza, relevă avantajele indubitabile ale perspectivei integraliste. Tipul lingvistic coșerian corespunde, în bună măsură, cu acea "formă specifică" a unei limbi, forma care însemna pentru Humboldt "unitatea de structurare a unei limbi, coerentă și omogenitatea funcțională subiacente diversității faptelor particulare și care ar trebui identificate și prezentate în descrierea limbilor"156. În concepția Humboldt-Coșeriu, tipul lingvistic, deși este un fapt sincronic, e văzut că o structură deschisă, ceea ce înseamnă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]