4,448 matches
-
recent demonstrează că efectiv bărbații preferă femeile care au un statut inferior statutului lor. Iată cum au pus cercetătorii Brown și Lewis acest adevăr în evidență în 2004... Ei au cerut unui grup format din peste 300 de studenți și studente să evalueze un bărbat (John) sau o femeie (Jennifer) la lucru. Informațiile date participanților conțineau și o fotografie a lui John sau Jennifer. Dacă participantul era bărbat, trebuia să o evalueze pe Jennifer, dacă era femeie, pe John. Unor studenți
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
în Basarabia să discute literatură și să cunoască autori băștinași. Aceștia însă au lipsit: într-o sală enormă, au venit la întâlnire vreo cinci scriitori - de obicei aceiași care onorează și alte evenimente cu participare internațională - și câteva eleve și studente, cunoscătoare de limbă engleză. Astfel, s-a ratat un dialog ce părea interesant și util pentru ambele părți, iar frustrarea oaspetelui englez a fost mai mult decât evidentă. La fel au stat lucrurile și în cazul simpozionului „Literatura română sub
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
locuiește împreună cu părinții. Visele, ideile lor, suferințele și speranțele sunt similare cu cele ale tovarășele lor de vârstă italiene. Au venit din România rurală cu mitul unui loc de muncă fix, poate vânzătoare într-un mare magazin sau cine știe studente universitare part-time. În schimb muncesc în casele italienilor cu stare, cu ora, de multe ori sunt prost plătite, fără să fie aibă asigurări plătite. Supraviețuiesc muncind din greu. Duminica se întâlnesc într-un cerc restrâns de prieteni, imigranți români. Multe
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ridicată, luă bancnota, o băgă în buzunar, după care, odată eliberat, brațul îi căzu moale pe genunchi. Iar capul i se sprijini din nou cu bărbia în piept. Tăceam. În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după care încă două studente. Toate trei mi-au plăcut foarte mult205. Putem vorbi, de asemenea, despre opoziția între stări diferite ale mâinii drepte, în momente diferite. Această mână care, odinioară, "învârtea sabia în plin avânt și reteza capul, gâtul, o parte din umăr", a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care el o redobândește: De cealaltă parte, trecură două fete. Le-am însoțit cu privirea. Una purta o fustă portocalie, cealaltă bordo. Mi-au plăcut amândouă nespus de mult. [...] În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după care încă două studente. Toate trei mi-au plăcut foarte mult308. Funcția comunicativă, exercitată prin discursul comunicativ, este caracteristică mai ales naratorului din Arhipelagul GULAG, care se adresează naratarului său, pentru a menține contactul cu el și pentru a-l convinge de adevărul celor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Irina Brândușa Irimescu, Editura Litera, București 1971 - născută la 27 aprilie 1949 la Piatra Neamț, moartă la 9 ianuarie 1970. A început să scrie versuri la 14 ani. Ținea un jurnal, model Anna Frank, dar și desena. După liceu a devenit studentă la pictură monumentală, la Institutu l Gr igorescu. Avea un creion fermecat, lucra cu siguranță și mal ițio zitate, uneori - versurile ei, ca și desenele, până și fotogra fiile, că avea pornire și talent și în această privință, luptau să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bartier, Pierre Goffin, Wim Van Rooy, Andrée Despy-Meyer ori Pieter Dhondt), dar și documente legale sau cu un potențial statistic însemnat (spre exemplu, legile cu privire la organizarea învățământului superior din Belgia din 1835 și 1849 sau listele de absolvenți ori studenți / studente publicate în anexele volumelor lui Léon Vanderkindere, L'Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique, Imprimerie P. Weissenbruch, Bruxelles, 1884, pp. XCIX-CCXVIII, Andrée Despy-Meyer (avec la collaboration de Jacques Becquevort), Leș Femmes et l'enseignement supérieur. L'Université Libre de Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
este și în cazul cehilor ori slovacilor. Din 1880 era permis accesul femeilor la studii la Universitatea Liberă din Bruxelles; au urmat apoi, în ordine, Universitatea din Liège, cea din Gând și, în fine, cea din Louvain 118. De la 3 studente înregistrate în anul universitar 1880-1881 (dintr-un total de 1239 de cursanți înscriși) se ajungea în 1913-1914 la 111 (dintr-un total de aproximativ 1300)119. După Primul Război Mondial (până prin 1924), statisticile au reținut între 101 și 269 studente
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studente înregistrate în anul universitar 1880-1881 (dintr-un total de 1239 de cursanți înscriși) se ajungea în 1913-1914 la 111 (dintr-un total de aproximativ 1300)119. După Primul Război Mondial (până prin 1924), statisticile au reținut între 101 și 269 studente înmatriculate la studii în diferite stadii de finalizare a acestora (licență, doctorat etc.), dintr-un total general anual care depășea 2000 de înscrieri 120. Facultățile cele mai deschise în această direcție s-au dovedit a fi cele de Medicină și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
126 proveneau din afara Belgiei), iar cel de farmacist, 32; mai erau 17 tinere ce trecuseră doctoratul în chimie, științe naturale, fizică, matematica și 9 licențiate în domeniul științelor sociale 122. Să mai spunem în acest context că am identificat patru studente originare din România și una din Transilvania, care au urmat o seama de cursuri la Universitatea Liberă. Este vorba de Elenă Niculescu (București), participanta la două examene succesive de candidatură pregătitoare pentru medicina (1898-1899 și 1899-1900), Ema și Olga Sakellarides
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1891-1894)123. În fine, într-o corespondență diplomatică, pe care am mai evocat-o în acest capitol, cu privire la un memoriu al lui Vespasian Pella și Mihail Costea relativ la statutul diplomelor eliberate de Universitatea Nouă (ianuarie 1899), erau amintite alte două studente ce urmau, cam în aceeași perioadă cu tinerele Niculescu, Sakellarides și Salmen, cursurile Facultății de Drept, respectiv de Medicină ale Universității Noi; pentru moment știm despre cea dintâi că era soția lui Vespasian Pella 124. Am incercat sa restituim, în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
care beneficiau de schimbul de favoare (101 la 31 ianuarie 1922 și 103 la 1 iunie 1922), după cum urmează: 11 la Anvers, doi la Bruxelles, 13 la Gând (dintre care o soție de student), 70 la Liège (dintre care două studente și șase soții de studenti) 72 în iunie și cinci la Louvain (dintre care trei studente și o soție de student)57. Dintre cei 103 studenți din lista din iunie, Legația României de la Bruxelles avea informații că în anul respectiv
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1922), după cum urmează: 11 la Anvers, doi la Bruxelles, 13 la Gând (dintre care o soție de student), 70 la Liège (dintre care două studente și șase soții de studenti) 72 în iunie și cinci la Louvain (dintre care trei studente și o soție de student)57. Dintre cei 103 studenți din lista din iunie, Legația României de la Bruxelles avea informații că în anul respectiv își încheiau studiile patru tineri de la Anvers și trei de la Liège58. În anul universitar 1922-1923, documentele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles (1883) Fotografie din anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" își propune să reconstituie prin cărțile publicate sub egida ei, pe de o parte, practicile și modelele culturale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mâini și se uită lung la Simiuc de parcă ar fi vrut să-l străpungă dintr-o parte în cealaltă. Rosti apoi liniștit. - Copii? Hm... am acum să n-am, am o fată dar ea nu vine decât vara aici, e studentă la ASE, mai are un an și poate își va găsi și ea rostul ei. O undă cald-visătoare trecu parcă peste cutele multe și dese de pe frunte. Continuă tot așa de liniștit „Ce zice ea? Nimic, niciodată nu mi-a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
țării) despre rezistența anticomunistă, despre faptul că studenții erau anticomuniști iar numai represiunea reușea să-i facă supuși. Și Cătălina care făcuse facultatea la București, a spus ca so audă toți cei care eram acolo, în acea adunare: „Când eram studentă aș fi fost în stare să mă iau de piept cu Dumnezeu pentru cauza socialistă și ca mine gândeau toți colegii mei”. După anii 80 când se stricaseră destul de mult toate treburile în țara noastră, era dezamăgită de unde se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
intelectualității românești, lovesc încă o dată prin Ion Caraion. II.4. Efectele exilului La sosirea în Paris, Monica Lovinescu nu știa că exilul va fi "o paranteză" ce-i va cuprinde toată viața. Începutul se prezintă ca o aventură a tinerei studente într-un oraș al viselor bucureștene. În memorii, asociază ritmul frenetic al evenimentelor cu metafora luminii care se stinge brusc la aflarea știrii abdicării Regelui. Câteva luni mai târziu, rămâne fără bursă și fără perspectiva revenirii în țară. Scrisorile mamei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sonor, prelung și strident. La acest semnal neașteptat de nimeni, brusc toate privirile s-au îndreptat spre el. Era pus într-o situație jenantă, chiar penibilă. La aceasta, se adăuga și faptul că în sală se mai aflau și două studente ce frecventau des biblioteca respectivă, pe care le cunoștea din vedere. Voia neapărat să facă cunoștință cu ele, mai ales că una din cele două i se lipise de suflet. Pândea pe furiș, cum pândește un motan vrăbiuțele ce ciripesc
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
strâns în grabă cărțile, le-a predat unde trebuia și direct la un lactovegetarian, la o pereche de crenvurști cu chifle și muștar. Mult timp după ridicola întâmplare a ocolit sala cu ghinion. A pierdut și legătura cu cele două studente șic pe care ar fi vrut să le cunoască. Acum, un miros de mâncare, ademenitor și chinuitor, începu să-l zgândărească pe la nări. Cineva, probabil, se înfrupta. Era în apropierea satului Zoița, kilometrul o sută cincizeci, la o sută cincizeci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
memorabilă, Bidaru a remarcat-o de la bun început. În fața lor se afla un buchețel cu trei floricele suave ce se desprinseră dintr-un buchet ceva mai mare. Au aflat mai târziu că ele nu proveniseră din grădina botanică, că erau studente la Institutul Pedagogic și că aveau căminul dincolo de Podul Elefteriei, în apropiere de Academia Militară. Studentele erau viitoare cadre didactice, iar Institutul Pedagogic era o adevărată colecție de fete frumoase și aerisite, ce răspândeau vise de dragoste și planuri de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
floricele suave ce se desprinseră dintr-un buchet ceva mai mare. Au aflat mai târziu că ele nu proveniseră din grădina botanică, că erau studente la Institutul Pedagogic și că aveau căminul dincolo de Podul Elefteriei, în apropiere de Academia Militară. Studentele erau viitoare cadre didactice, iar Institutul Pedagogic era o adevărată colecție de fete frumoase și aerisite, ce răspândeau vise de dragoste și planuri de viitor printre studenții din București, și în special printre cei de la Academia Militară sau de la Institutul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
invitație. L-am asigurat că invitația rămâne valabilă pentru prima ocazie care va fi cât de curând când, mi-am amintit că are două fete. Trebuie să fie mari, probabil au terminat și liceul. Ce-ți fac fetele? îl întreb. Studente în Franța. Te costă ceva! Nu mă costă nimic, zice el. Au câștigat la concurs câte o bursă... Amândouă?... Exact. Și acum să vă spun despre casă. Casa propriu-zisă nu mai există, doar o mică grădină în spate. Personal nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
jumătate de oră în fața oglinzii. Soțul, profesor de limba franceză, trebuia să se întoarcă de la program după orele douăzeci, la o oră când, în mod obișnuit, întreaga familie se aduna pentru cină. Singura problemă era Ana Maria, fiica cea mare, studentă în anul III la Institutul Politehnic din Galați, Facultatea de Chimie Alimentară. Ca de obicei, la începutul fiecărei luni, în prima sâmbătă, sosea cu personalul în jurul orei șaisprezece în halta Letea. Deoarece fata nu avea cheile de la apartament cu ea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îl împiedică să accepte compromisul. Provenind din familia unui intelectual de elită, fără mari resurse materiale, Ștefan are un statut social modest, care se schimbă însă radical prin moștenirea neașteptată, lăsată de unchiul său, Tache. Moștenirea schimbă și existența Elei, studentă la Litere, cu care Ștefan se căsătorise: Ne luasem din dragoste, săraci amândoi. Frumoasa soție a lui Gheorghidiu fusese orfană, crescută de o mătușă. Îl cucerise pe Ștefan prin inteligența vie, prin neistovita ei bunătate, prin sinceritatea și mân dria
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]