11,661 matches
-
și claritate pentru a permite destinatarilor ei să îl înțeleagă și să își adapteze conduita la dispozițiile sale, fiind astfel exclusă posibilitatea invocării erorii, ca o cauză de neimputabilitate prevăzută de art. 30 din Codul penal. Cu alte cuvinte, latura subiectivă a infracțiunii analizate se află în strânsă legătură cu latura ei obiectivă, mai precis cu cerința esențială a exercitării „fără drept“ a activităților specifice profesiei de avocat, a cărei îndeplinire conduce la concluzia că o persoană aflată într-o asemenea
DECIZIA nr. 72 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283801]
-
condiție esențială pentru formularea cererii de chemare în judecată și că legiuitorul nu permite promovarea acțiunilor în contencios administrativ pentru apărarea unui interes legitim public, decât în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. În ceea ce privește folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare, acesta trebuie dovedit de cel care recurge la acțiune. Or, reclamanta a invocat în prezentul dosar, pe cale principală, lezarea unui interes public, fără
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
declanșarea procedurii judiciare, acesta trebuie dovedit de cel care recurge la acțiune. Or, reclamanta a invocat în prezentul dosar, pe cale principală, lezarea unui interes public, fără a face dovada că vătămarea interesului legitim public ar decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat al acesteia. Pârâtul a mai arătat că, din perspectiva caracterului dreptului sau interesului legitim care este valorificat prin acțiunea promovată în contencios administrativ, doctrina distinge între contenciosul administrativ subiectiv (reclamantul invocă un drept subiectiv sau un
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
legitim public ar decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat al acesteia. Pârâtul a mai arătat că, din perspectiva caracterului dreptului sau interesului legitim care este valorificat prin acțiunea promovată în contencios administrativ, doctrina distinge între contenciosul administrativ subiectiv (reclamantul invocă un drept subiectiv sau un interes legitim personal, vătămat printr-un act administrativ tipic sau asimilat) și contenciosul administrativ obiectiv (reclamantul urmărește să apere un drept obiectiv sau un interes legitim public, iar cercetarea judecătorească vizează verificarea măsurii
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat al acesteia. Pârâtul a mai arătat că, din perspectiva caracterului dreptului sau interesului legitim care este valorificat prin acțiunea promovată în contencios administrativ, doctrina distinge între contenciosul administrativ subiectiv (reclamantul invocă un drept subiectiv sau un interes legitim personal, vătămat printr-un act administrativ tipic sau asimilat) și contenciosul administrativ obiectiv (reclamantul urmărește să apere un drept obiectiv sau un interes legitim public, iar cercetarea judecătorească vizează verificarea măsurii în care au fost aduse
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
juridice de drept privat nu pot invoca direct «interesul legitim public» pentru anularea unui act administrativ, ci numai în subsidiar, pe calea unor capete de cerere distincte, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Așadar, prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului lor legitim privat; după care să susțină
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
interesul public poate fi invocat de persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat în formularea cererilor lor în fața instanței de contencios administrativ numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, astfel că se impunea ca reclamanta să dovedească faptul că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului său privat și, ulterior, în subsidiar, să invoce apărarea unui interes legitim public, dovedind vătămarea interesului
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, motivat de faptul că, potrivit art. 8 alin. (1^1) și (1^2), persoanele juridice de drept privat pot invoca interesul legitim public doar în situația în care acesta decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Or, reclamanta nu invocă niciun drept sau interes legitim privat vătămat prin actul administrativ a cărui suspendare o solicită, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004. Deși, în mod excepțional, legea conferă posibilitatea să
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
fie admisibile inclusiv cererile unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice de drept privat, care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, condiția este ca afirmarea încălcării acestuia să aibă un caracter subsidiar față de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. O atare restricție în exercitarea acțiunii de contencios administrativ își are rațiunea în eliminarea așa-numitelor „acțiuni populare“, înaintate de diverse persoane de drept privat, care nu sunt în măsură să justifice, prin raportare
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
teza generică a vătămării interesului public. În susținere, intervenienta a menționat Decizia nr. 8/2.03.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în care s-a reținut că, pentru determinarea existenței vătămării unui interes subiectiv privat, trebuie efectuată o verificare riguroasă a existenței unei legături directe între actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele reclamantei. Or, potrivit statutului său, aceasta are drept obiect de activitate prevenirea și combaterea abuzurilor împotriva mediului
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
stabilește expres că „persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat“. Aceste dispoziții au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 8/2020, obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv 2.07.2020, conform art.
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
reținut explicit că, „în situația acțiunii promovate în contencios administrativ de către organismele sociale interesate, în definiția legală dată acestora prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a avut în vedere reglementarea unui contencios subiectiv, în care invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă însă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele organismului social - asociație, potrivit statutului acestuia“, și
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
prin Adresa nr. 788/8.06.2020 (fila 51 vol. V), Societatea Ornitologică Română a transmis pârâtului că „stabilirea cotelor de vânătoare a fost făcută pe baza evaluărilor doar pentru speciile sedentare admise la vânătoare, la speciile migratoare cotele fiind acordate pe principii subiective și fără fundament științific“, iar „stabilirea unor cote de vânătoare fără o metodologie riguroasă pe bază de studii și evaluări populaționale încalcă principiul exploatării durabile. În lipsa acestor studii nu poate fi vorba de o gestionare a speciilor de interes
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
APIA un drept de apreciere cu privire la documentele prezentate de fermieri, care trebuie să prezinte un nivel rezonabil de asigurare a controlului de legalitate și a regularității plății, nu se poate concluziona că acest drept de apreciere este unul subiectiv, reglementarea criticată fiind suficient de clar redactată și de natură să excludă orice echivoc. De altfel, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, dispozițiile de lege nu trebuie interpretate și aplicate în mod disparat, ci trebuie avut în vedere
DECIZIA nr. 439 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276291]
-
care dispune Curtea, instanțele naționale examinează chestiunea răspunderii medicilor pentru malpraxis ca pe o formă de răspundere civilă delictuală. Astfel, printr-o hotărâre definitivă din 13 aprilie 2017, Curtea de Apel Timișoara a hotărât că răspunderea medicală avea un caracter subiectiv și că urma aceleași condiții ca și răspunderea civilă delictuală, în măsura în care obligația care îi revenea medicului era o obligație de diligență. ... 60. Printr-o decizie din 11 iulie 2018, Judecătoria Sectorului 1 București a obligat un medic
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
previzibilitate, întrucât folosesc o terminologie ambiguă, care nu permite nici justițiabilului, nici instanței să aprecieze care sunt cazurile în care se impune reunirea cauzelor penale. Se susține că, în aceste condiții, aprecierea instanțelor cu privire la reunirea cauzelor este una subiectivă, iar prin hotărârile pronunțate în acest sens, aceste instanțe sunt abilitate să legifereze, atribuție ce aparține, în mod exclusiv Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării. Se mai susține că prevederile art. 43 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
prevederile art. 43 alin. (1) din Codul de procedură penală creează discriminare între inculpați aflați în aceeași situație juridică, prin faptul că permit acordarea de către instanțele de judecată a unui regim juridic privilegiat, prin reunirea cauzelor, potrivit unor criterii subiective, care țin de aprecierea judecătorului. Sunt invocate, totodată, jurisprudența Curții Constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de calitate a legii. ... 6. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori opinează că excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
166 din 16 martie 2017, paragraful 16, și Decizia nr. 754 din 31 octombrie 2006, prin care Curtea Constituțională a statuat că cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății. ... 7. Se afirmă că cererea de suspendare-recuzare a membrilor comisiei de disciplină a fost respinsă prin Raportul nr.
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanței judecătorești, în condițiile legii, împotriva autorității sau instituției publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. “ ; ... – Art. 80: „Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziției de sancționare. “ ... ... 18. Curtea reține că, în prezent, dispoziții din
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
accesul la justiție al oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim împotriva autorității ori instituției publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv ori la un interes legitim [art. 76 alin. (1)] și accesul la justiție al funcționarului public nemulțumit de sancțiunea aplicată (art. 80). ... 21. De asemenea, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate critică aceste dispoziții, în măsura în care exceptează
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit ori de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
și creând premisele apariției unei practici neunitare la nivel național. ... 78. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma interpretării dispozițiilor legale, opiniile jurisprudențiale izolate ori cele pur subiective ale părților nefiind în măsură să justifice declanșarea mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 79. Prin urmare, sub acest aspect, prezintă importanță existența unei practici judiciare constante în materie, iar, în situația existenței unei practici neunitare, nu mai poate fi sesizată
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești - concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale - este de natură să mențină și să consolideze prezumția de constituționalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii. Astfel, caracterul serios al pagubei materiale/intensității vătămării intereselor legitime (ce poate fi determinat pe cale interpretativă de la caz la caz), coroborat cu poziția subiectivă a funcționarului public/funcționarului constând în acțiunea sa care are drept scop producerea urmării
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii. Astfel, caracterul serios al pagubei materiale/intensității vătămării intereselor legitime (ce poate fi determinat pe cale interpretativă de la caz la caz), coroborat cu poziția subiectivă a funcționarului public/funcționarului constând în acțiunea sa care are drept scop producerea urmării socialmente periculoase (element de diferență față de forma de vinovăție specifică răspunderii disciplinare/contravenționale), reprezintă aspecte de tipicitate obiectivă și subiectivă care delimitează forma de răspundere penală de
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
la caz la caz), coroborat cu poziția subiectivă a funcționarului public/funcționarului constând în acțiunea sa care are drept scop producerea urmării socialmente periculoase (element de diferență față de forma de vinovăție specifică răspunderii disciplinare/contravenționale), reprezintă aspecte de tipicitate obiectivă și subiectivă care delimitează forma de răspundere penală de formele de răspundere nonpenale. Din această perspectivă, respectiv a unei practici judiciare consecvente aplicării considerentelor Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 referitoare la principiul ultima ratio, sunt îndeplinite standardele de securitate juridică
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]