9,389 matches
-
pe care a dorit-o Iisus Hristos: 1. Întemeind Biserica el a creat o societate infailibilă, unică și universală care ar putea cuprinde specia umană în totalitate. 2. Plasând în fruntea Bisericii pe însuși Dumnezeu, Iisus a satisfăcut instinctul de subordonare atât de căutat de oameni și care lipsea, lipsește și va lipsi cu desăvârșire atâta timp cât omul va dori să domine pe om. 3. Înlocuiește un instinct prea slab (filantropia) cu un act voluntar mult mai puternic - caritatea - care numai prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să nu sufere ca omorâtor de oameni, sau ca hoț, sau ca bârfitor, sau ca profitor de bunurile altora. Iar dacă suferă ca creștin, să nu roșească - ci să mărească pe Dumnezeu în acest nume’’ - Pentru patima de dominație și subordonare „Fiți supuși la toate instituțiile omenești pentru Dumnezeu: fie regelui ca suveran, guvernatorilor ca trimiși de el, pentru pedepsirea celor rău făcători și lauda celor buni. Căci aceasta este voia lui Dumnezeu, ca practicând binele să amuțească ignoranța oamenilor smintiți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
promovarea ideii că fiecare nație independentă trebuie să aibă o biserică independentă, ceea ce constituia o abatere de la principiul de bază al creștinismului, care oferea prin caritate cheia înfrățirii națiunilor. Astfel au apărut bisericile autocefale, după cum arătam mai sus, fără nici o subordonare, decât una formală și ocazională față de Patriarhul Constantinopolului după cum se mai poate vedea și astăzi. Prin aceasta s-a dărâmat practic edificiul dumnezeisc oferit omenirii și realizat de Iisus prin caritate. b. Biserica orientală nu se mai împotrivește patimilor, ci
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai mare parte din francezi, la care se adaugă Polonia, Ungaria, Bavaria, Tirolul, Austria și Bohemia. Analiza paulesciană găsește că adevărata cauză este dorința de libertate deplină a națiunilor nou născute, care-și doreau o biserică proprie și nu o subordonare față de biserica universală. Invocarea abuzurilor drept pretext nu se justifică, deoarece biblia în litera ei era respectată, nepromovând nici beția, nici desfrâul, nici cupiditatea, și nici despotismul, toate acestea nefiind altceva decât devieri ale instinctelor, aspecte ce vor fi promovate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin caritate (sau porunca nouă dată apostolilor „să vă iubiți unii pe alții așa cum Eu v-am iubit pre voi” sau “dacă faceți acestea unuia din acești frați mai mici ai Mei Mie Mi-ați făcut-o”) Hristos a stabilit subordonarea Omenirii față de Dumnezeu, a înlocuit filantropia cu un act voluntar vizibil și puternic și a promulgat Legea internațională prin care omenirea poate fi pacificată. În mod voit Luther a disprețuit caritatea înlocuind-o cu o himeră - credința fără fapte bune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
patimii de dominație care din nefericire a contaminat bună parte din ierarhii noștri. Prima lovitură a fost “Concordatul” cu Vaticanul, inițiat și pus în aplicare de regele Ferdinand. Prin acesta se acorda bisericii catolice independență totală față de statul român și subordonare față de Vatican, organizare și jurisdicție proprie, învățământ propriu, de asemenea, domenii întinse pentru subzistență. A doua lovitură a fost dată prin legea generală a cultelor, care consfințea prevederile concordatului și acorda drepturi și privilegii altor culte în defavoarea bisericii ortodoxe, sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de seminariile rusești. Prin dezorganizarea vieții religioase și mai ales prin ofensiva bisericii ruse s-a ajuns în situația ca pe teritoriul Basarabiei să funcționeze două biserici ortodoxe paralele, situație care a devenit evidentă după 18, fiecare biserică cu propria subordonare (patriarhia Moscovei și respectiv Patriarhia Română), nu rareori aflate într-o concurență neloială. Aceeași soartă avea să aibă și biserica ortodoxă din Bucovina de Nord, unde după tăvălugul bolșevic nu a mai rămas decât episcopia de Cernăuți. Toate mănăstirile au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
eurocomisarilor de la Bruxelles să vadă și ei cu cine împărtășesc valorile aquisului comunitar. Pentru că aproape nu există principiu fundamental al democrației și al statului de drept care să nu fie mărunt călcat în picioare în acele stenograme. Presiuni asupra justiției și subordonarea televiziunii publice, atribuirea de fonduri publice după criterii electorale, infiltrarea și subminarea partidelor din opoziție, dar și a societății civile, nimic nu lipsește din panoplia partidului-stat. Nu contează decât un singur lucru: păstrarea puterii cu orice preț. În transcrierile cuvântărilor
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
librărie. Sau să se spună că ANI nu este foarte eficientă, munca poate s-o facă și Fiscul, de exemplu, sau să fim înglobați într-o altă structură, limitându-ni-se astfel drastic independența opera țio nală: cu alte cuvinte, subordonare politică. Va fi greu să zică: hai s-o desființăm de tot. Se găsește o altă formă fără fond, în așa fel încât s-o duci într-o direcție în care nu va mai avea impact. Care a fost cel
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
1). Marcarea acestor constituenți poate fi schematizata astfel: A Ergativ Nominativ S Absolutiv Acuzativ O Dixon (1994: 9) Din punct de vedere sintactic, "comportamentul identic" are în vedere constrangerile de coreferențialitate în formarea frazelor, atît în coordonare, cît și în subordonare. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și O, dar nu și poziția A, atunci limba are sintaxa ergativă. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și A, dar nu și poziția O, atunci limba este acuzativă din punct de vedere sintactic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
universale capătă anumite particularități semantico-expresive pentru limbi particulare sau pentru grupuri de limbi înrudite sau neînrudite genealogic și tipologic. Chiar și la nivelul gramaticii transfrastice lucrurile sînt abia la început. De pildă pot fi urmărite o serie de particularități în privința subordonării, coordonării și substituirii textuale. În privința subordonării, observă Eugeniu Coșeriu, "există deosebiri mari de la o limbă la alta. Multe limbi, cum ar fi persana modernă, de exemplu, nu fac nici o diferență între citat și vorbirea indirectă; ambele sînt introduse simplu prin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi particulare sau pentru grupuri de limbi înrudite sau neînrudite genealogic și tipologic. Chiar și la nivelul gramaticii transfrastice lucrurile sînt abia la început. De pildă pot fi urmărite o serie de particularități în privința subordonării, coordonării și substituirii textuale. În privința subordonării, observă Eugeniu Coșeriu, "există deosebiri mari de la o limbă la alta. Multe limbi, cum ar fi persana modernă, de exemplu, nu fac nici o diferență între citat și vorbirea indirectă; ambele sînt introduse simplu prin particulă ke - o coincidență întîmplătoare cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
căldurii sufletești etc. Caracteristicile codului și ale canalului de construire (codificare) și transmitere a mesajului permit operarea distincției dintre comunicarea verbală, comunicarea nonverbală și cea paraverbală (Sălăvăstru, 2004, pp. 184-187), toate trei putând fi subsumate comunicării interpersonale. Același raport, de subordonare, este valabil și în cazul diferențierii după prezența sau nu a locutorului/interlocutorului/interlocutorilor în același context (fizic) comunicativ comunicării directe de comunicarea "mediatizată"7 (Lochard & Boyer, 1998, p. 5), ambele valorificabile în cadrul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, comunicarea față
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la un moment dat subiecții actului comunicativ (de exemplu, locutorul poate vorbi în calitatea sa de director al unei instituții, în numele acesteia, deși intrase în situația de comunicare respectivă doar în calitate de coleg al interlocutorilor săi) și prin regulile pe care subordonarea față de o instituție le poate implica (de exemplu, comunicarea între militari, între preoți etc., uneori chiar în familiile acestora de exemplu, folosirea, de către soție, a apelativului "părinte" la adresa soțului preot). (c9) Variabilele de ordin funcțional sunt reflectate cu precădere la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
O altă manieră de a vedea lucrurile/Un alt mod de.../ Un alt tip de... Locutorul nu dorește să impună punctul său de vedere ca fiind singurul valabil 37. (Îți) rămân dator/datoare! Locutorul se plasează într-o ipostază de subordonare față de interlocutor. etc. Tabelul nr. 9. Indicatori nonverbali 38 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/structuri nonverbale "Traducere" Ținerea unui obiect în mână, ținerea mâinii pe cea a prietenului/rudei Locutorul dorește să-și mascheze/controleze emoțiile. Acceptarea interlocutorului în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajului. Privire pe deasupra ochelarilor, ridicarea sprâncenelor, zâmbet 39 cu gura închisă Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Capul plecat, ferirea privirii 40, degetele mâinilor întrepătrunse ("în coadă de porumbel"), poziția în picioare drepți Locutorul se plasează într-o ipostază de subordonare/supunere față de interlocutor. etc. Tabelul nr. 10. Indicatori paraverbali 41 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/combinații paraverbale "Traducere" Pauza folosită după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la Moscova, era coordonat de V. Luca și Ana Pauker și supraviețuise sub Stalin „prin dezvoltarea unor capacități profunde de servilism și trădare”. Veteran al politicii clandestine interbelice, liderul de la București avea ca si Tito mai puține resurse în ceea ce privește o subordonare totală, ceea ce i-a provocat „o cădere temporară și potențial catastrofală din grațiile lui Stalin, în 1948, când a intervenit în favoarea unui dialog cu Tito, după ce Stalin a semnalat o ruptură irevocabilă și se aștepta ca partidele satelit să-l
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito și ale celor din jurul său cu serviciile de spionaj occidentale, sfătuindu-i să privească atent la ceea ce se întâmplă în țara lor: imposibilitatea de a citi presă sovietică, prezența în închisori a celor mai buni fii ai poporului iugoslav, subordonarea economică față de marile firme americane etc. Numai în felul acesta vor înțelege „că pe grumazul poporului iugoslav stau aceia care, ca niște hiene sau șacali, s-au hrănit cu sângele și carnea luptătorilor pentru libertate, cu sângele și carnea poporului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lui fasciste într-un mod dezinteresat, fără condiții politice”. De altfel, presa iugoslavă evita să scrie despre activitatea diferitelor trusturi occidentale, ce „mișuna” în Iugoslavia, având sarcina de a depista obiectivele care interesează cel mai mult. O dovadă elocventa a subordonării economice față de capitalul american este prezentă pe teritoriul iugoslav a unui mare număr de „consilieri specialiști”. Se adaugă „importul cultural”, vizibil în cinematografie și presa. Autorul consideră că „monopoliștii americani au pus mâna pe economia Iugoslaviei nu pentru a da
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de Gașperi, vor s-o împartă între ei” și în al doilea rând împotriva Bulgariei, pe care, „în colaborarea cu bașbuzucii de la Ankara, vor s-o sugrume și s-o strivească”. În ce priveste Grecia, inițiativa nu reprezintă decât o subordonare clară față de cercurile politice de la Londra și Washingthon. Unicul tip de „construcție” inițiat pe pământul Eladei „sunt zecile de aerodromuri moderne, perfecționarea porturilor, o largă rețea de șosele militare, interminabilele manevre ale flotei americane și ale celei engleze în apele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
organizație o serie de foști ofițeri ai armatei regale, ustași, cetnici, spioni ai Gestapoului, provocatori excluși din partidul comunist etc. U.D.B. cuprinde poliția, grănicerii și serviciul militar de contraspionaj, având un centru în fiecare republică, dar fiind practic în subordonarea lui Al. Rankovici. U.D.B. a constituit, după 1948, „comisii de epurare” care arestau „oamenii credincioși poporului și Uniunii Sovietice”, colindând prin orașele din țară. În unele localități sar fi înregistrat ciocniri armate, cum a fost cazul organizației de partid
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
proprietatea de stat din Iugoslavia este una din formele proprietății capitaliste de stat, de tipul aceleia care a existat în Germania hitlerista și în Italia fascista”. În al doilea rând consideră ideea descentralizării o manevră în încercarea de a ascunde subordonarea economiei iugoslave trusturilor americane și engleze. „Titoiștii caută - explică el - să se achite față de muncitorii iugoslavi, dându-le dreptul... să pună întrebări directorului întreprinderii la ședințele direcției”. Folosindu-se de citate din „opera genială” a lui Lenin și Stalin, autorul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Iugoslavia.” Explicația acestei atitudini ar porni de la situația grea în care se află economia din țara vecină, unde „oamenii muncii gem sub regimul statului polițienesc titoist, flămânzesc și se zbat în mizerie”. Se adaugă, la toată această complicată stare de subordonare față de Occident, dependentă evidență a armatei iugoslave față de statele majore americane, la 14 noiembrie 1951 fiind semnat acordul cu S.U.A., privind livrările de armament, echipament, instructori etc. Pentru a deruta opinia publică din propria țară, dar și de peste hotare, regimul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fost impus cu niciun dinar”. La rubrică „Ce să citim?”, din „Steagul nostru”, se recomandă cartea lui Miron Constantinescu, „Criză economiei iugoslave”, apărută la Editură Partidului Muncitoresc Român, de curând. „În mod concret - susține articolul - se arătă prin cifre, cum subordonarea întregii economii iugoslave planurilor de jefuire și de război ale imperialiștilor americani, a dus la pauperizarea înspăimântătoare a maselor populare”. Același ziar din Târgu-Jiu reproduce un articol din publicația „Pentru o Iugoslavie socialistă”, ce apărea cu siguranță în afara granițelor iugoslave
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
oameni, pe litoralul Mării Adriatice și la frontiere construindu-se porturi și aerodromuri, pentru a primi flotă aliata și „fortărețele zburătoare americane.” Concluzia este categorica și dura: „Tito a transformat Iugoslavia într-un uriaș arsenal de pregătire a războiului”. Totală subordonare a presei românești, din acei ani, față de Moscova este ilustrata și de preluarea unor informații din revista sovietică „Slaviane”, referitoare la activitatea de „spion” a liderului iugoslav. I.B. Tito ar fi fost recrutat încă din 1927 de poliția secretă iugoslavă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]