4,043 matches
-
retardat ce e și trage de sertarul de sub CD care-i plin de discuri Împuțite. — Magazia de cd-uri intră În corpul ăsta de dedesubt. Încap vreo cincizeci de discuri, zâmbește el. Puțoi chior. — Bine, zic eu, iar vocea Îmi sună sumbru ca la serviciu. Mergem Înăuntru, iar eu am lăsat din greșeală intenționat televizorul deschis. Micul nemernic se uită primprejur disprețuitor la mizerie, dar știe că-i mai bine să nu spună nimic. Trec la atac ca să previn orice Întrebare despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Aceleași reguli. Uite, oprește aici. Mă dau jos și Îi filez pe Setterington și pe Gorman. — Bruce, nu cred că ești În stare să lucrezi deocamdat... spune ea. Mă răsucesc pe scaun și Îi arunc o privire concentrată, sfâșâietoare și sumbră. Pizda băgăreață. Fă-ți o viață a ta În loc să-ți bagi nasul Într-a altora. — Eu conduc ancheta asta Drummond! Să nu uiți niciodată asta! VEZI-ȚI DE SLUJBA TA ÎMPUȚITĂ ȘI NU TE MAI JUCA DE-A PSIHOLOGUL AMATOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ar plăcea o masă de rahat. Ceilalți rânjesc și surâd lingușitori când el Își face numărul. Rânjetele lui Ocky și al lui Estelle ascund niște măști cadaverice ale terorii și numai Lexo e impasibil, uitându-se pe fereastră. Ghostie clatină sumbru din cap. — Da nu. Nu iera nicio masă. Nui nicio cameră la han, ridică el din umeri. Da Le Petit Jardin s-a Închis pentro lună dupasta. În câteva ore după ce niau dat afară, o gășculiță oarecare a făcut praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ursuz de sus. Sincer, Încerc să forțez eu un zâmbet. — Vreau să faci asta Bruce. Cei de la asistența socială din poliție o să vină În curând să te vadă. Vor putea să-ți acorde ajutor profesional. Știu că lucrurile par cam sumbre deocamdată, dar nu ești primul ofițer la datorie care cedează și nici ultimul n-o să fii. Busby a avut probleme. Apoi a fost Clell. Acum pare pe cale să se vindece. Bruce... Toal pare puțin fâstâcit. Își freacă mâinile Înmănușate una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
3, procese similare au loc chiar în societățile pre-literate. Totuși, dacă originea acestor fenomene se află undeva în trecut, incidența lor pare să se fi intensificat odată cu trecerea timpului. Jackall (1980: 59) leagă această intensificare de dezvoltarea birocrației. Alăturîndu-se pronosticului sumbru al lui Max Weber cu privire la progresul birocrației opresive, el spune: Sistemul eficienței organizate care marchează abundența materială a civilizației noastre pare să ne degradeze complet. Aceste observații și comentarii nu ne ajută prea mult să descoperim în ce măsură ne este folositoare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fie cunoscută ca Școala Engleză (a se vedea Capitolul 4 din volum) a fost influentă mai ales în Marea Britanie, dar și în Australia și Canada, într-o oarecare măsură. Trăsătura sa distinctivă este că relațiile internaționale nu sunt nici atât de sumbre pe cât le consideră realiștii, nici atât de ușor de schimbat precum le cred utopicii ("revoluționariști" în limbajul lui Wight). Există, susțin membrii Școlii Engleze, un nivel înalt de ordine și cooperare în relațiile dintre state, chiar dacă acestea trăiesc într-un climat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
decât o dată." Inaccesibila frumusețe se va adânci în promiscuitatea produsului mediatic; aura artei, care este "apariția unică a unei depărtări", se va pierde odată cu unicitatea operei. Apropiindu-se prea mult de oameni, imaginile își vor pierde orice autoritate. Pe acest sumbru livret, un alt pionier al mediologiei, autorul Schiței de psihologie a cinematografului, avea să compună, zece ani mai târziu, opera optimistă a Muzeului imaginar fără să-i pomenească prea mult pe predecesorii săi44. Acest Malraux al anilor patruzeci a fost
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
par firești omagierea și cultul "Noului", ca și cum Pământul Făgăduinței ar fi încă în fața noastră, cu o singură cale de acces, cea mai scurtă, cea explorată de locomotiva momentului. Luminoasă unicitate a căilor de salvare, care are prețul și reversul ei: sumbrele bănuieli de abatere și de artă degenerată (cum se numește cea care nu a apucat pe drumul bun la momentul potrivit). Căci terorismul evanghelic al evoluției nu acceptă decât capul sau pajura, progresismul și fascismul, promisiunea și anatema. Arta modernă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un soi de întoarcere la un arhaism epurat, reînnodând oarecum contactul cu lumea de dincolo, dar sub o formă intelectualizată, spiritualizată, debarasată de încărcătura magică a originilor). Semnificatul este diminuat, semnificantul îngroșat. Referentul divin, care la început era un sacru sumbru și de temut, capătă încetul cu încetul chip uman. Trecerea de la numen la lumen. Dar, în același timp, din simplă legătură cum era la început, imaginea mediumnică dobândenște consistență și densitate, interpunere grea și curând opacă între sacru și profan
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spus, un mit, cum se numește orice credință împărtășită. Postura descriptivă sau documentară cere așadar, în mod evident, un ochi eliberat de servitudinile mâinii. Mai profund, ea presupune un sacru care se luminează, un cosmos ușurat de toată greutatea nopții, sumbra față a numen-ului originar. Ceva ca rotunjirea unghiurilor, un climat nou de conivență sau de cordialitate între om și mediul lui. Și deci o primă îmburghezire. Individualismul și capitalismul sunt condiții prielnice pentru a îndrăzni să deschizi ochii, în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și atomii din care este făcută materia. Va fi o moarte provocată de foc. În cele din urmă, universul se va comprima într-un punct zerodimensional - ca o gaură neagră - și va dispărea pentru totdeauna. Cealaltă posibilitate este și mai sumbră, dacă putem spune așa. Universul se va extinde la nesfârșit. Galaxiile se vor îndepărta una de alta, iar materia stelară care facilitează toate reacțiile energetice din univers se va rarefia. Stelele se vor stinge când își vor consuma tot combustibilul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
francez acorda împrumuturi fabricilor de automobile Renault și Peugeot (care își luau angajamentul să nu concedieze în întreprinderile din Franța...). Rând pe rând, Italia, Spania, Irlanda, Portugalia suferă consecințele crizei. În martie 2009, Dominique Strauss-Kahn, președintele FMI, venea cu previziuni sumbre privind performanțele economiilor. G20149 anunța intenția de a asana sistemul financiar, de a restabili încrederea pe piețe, de a evita falimentul economiei mondiale 150. La sfârșitul lunii martie 2009, Statele Unite anticipau un deficit de 1 800 de miliarde de dolari
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
marele fluviu circular Ocean. Uscatul este, ca orice uscat, făcut din câmpii, din munți și din văi, brăzdat de râuri. În adâncul pământului se află regnul de umbră al lui Hades, Infernul, iar dedesubtul acestuia, Tartarul. Mările, înspumatele și adesea sumbrele mări, sunt pline de insule și în adâncul lor sălășluiesc zeii mării în palatele mării. Deasupra e cerul, cu astrele lui. Cerul astrelor și al luminii este numit aither, eterul, cerul de foc, dar între pământ și eter se află
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ură, ba chiar se uită lung la el, uimit de frumusețea lui, așa cum pe Ahile îl uimește măreția bătrânului. Apoi, șezând unul în fața celuilalt, se cufundă fiecare în gândurile lui, care sunt gânduri de durere. O durere care, în vraja sumbră și totodată senină a acelei clipe, e descărcată de ură și, într-un sens, împărtășită, ca durere omenească. Plâng împreună, apoi mănâncă împreună, și Priam îi cere ucigașului fiilor lui să-l găzduiască peste noapte acolo. Iar, la despărțire, Ahile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mișcat decât ești tu?“* Ca să-l aducă însă pe stăpânul său la o asemenea 181 * Traducerea diferă în câteva locuri de cea folosită îndeobște. schimbare, Ariel știuse, cu subtilă deliberare, să-i amintească de Gonzalo, bătrânul sfetnic care, în ceasul sumbru al trădării, îi salvase, pe el și fiica lui. Cu țelul unui bine viitor trezește amintirea unui bine din trecut. „Alonso, frate-său și-Antonio / Sunt ca și scoși din minți; ceilalți îi plâng, / Jelind neputincioși, dar mai ales / Acel căruia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dea lui Gonzalo impresia 192 că i a văzut cu ochii lui pe băștinașii în mijlocul cărora gândea să își înfăptuiască generoasa utopie pe care o expusese în prima scenă a actului II, poate mai mult ca să risipească puțin din atmosfera sumbră și deznădăjduită a catastrofei; să-l lase pe regele Alonso să creadă, la rândul său, că i se înfățișează niște „făpturi / Rostind, deși n-au limbă, minunate / Orații mute“, la care comentariul în aparte al lui Prospero, invizibil, și anume
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
marele fluviu circular Ocean. Uscatul este, ca orice uscat, făcut din câmpii, din munți și din văi, brăzdat de râuri. În adâncul pământului se află regnul de umbră al lui Hades, Infernul, iar dedesubtul acestuia, Tartarul. Mările, înspumatele și adesea sumbrele mări, sunt pline de insule și în adâncul lor sălășluiesc zeii mării în palatele mării. Deasupra e cerul, cu astrele lui. Cerul astrelor și al luminii este numit aither, eterul, cerul de foc, dar între pământ și eter se află
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ură, ba chiar se uită lung la el, uimit de frumusețea lui, așa cum pe Ahile îl uimește măreția bătrânului. Apoi, șezând unul în fața celuilalt, se cufundă fiecare în gândurile lui, care sunt gânduri de durere. O durere care, în vraja sumbră și totodată senină a acelei clipe, e descărcată de ură și, într-un sens, împărtășită, ca durere omenească. Plâng împreună, apoi mănâncă împreună, și Priam îi cere ucigașului fiilor lui să-l găzduiască peste noapte acolo. Iar, la despărțire, Ahile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ca ei, supus ca ei durerii, / Să nu fiu mai mișcat decât ești tu?“ Ca să-l aducă însă pe stăpânul său la o asemenea schimbare, Ariel știuse, cu subtilă deliberare, să-i amintească de Gonzalo, bătrânul sfetnic care, în ceasul sumbru al trădării, îi salvase, pe el și fiica lui. Cu țelul unui bine viitor trezește amintirea unui bine din trecut. „Alonso, frate-său și-Antonio / Sunt ca și scoși din minți; ceilalți îi plâng, / Jelind neputincioși, dar mai ales / Acel căruia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
-i dea lui Gonzalo impresia că i a văzut cu ochii lui pe băștinașii în mijlocul cărora gândea să își înfăptuiască generoasa utopie pe care o expusese în prima scenă a actului II, poate mai mult ca să risipească puțin din atmosfera sumbră și deznădăjduită a catastrofei; să-l lase pe regele Alonso să creadă, la rândul său, că i se înfățișează niște „făpturi / Rostind, deși n-au limbă, minunate / Orații mute“, la care comentariul în aparte al lui Prospero, invizibil, și anume
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îmbina democrația cu o economie centralizată pe timp de pace nu a fost testat niciodată. În ce mă privește, sper să nu fie pus niciodată în aplicare. Consecințele probabile sînt, după părerea mea, în totalitate previzibile. Și aduc o perspectivă sumbră asupra democrației. Cu toate acestea, dacă forma capitalismului este de departe mai favorabilă dezvoltării instituțiilor democratice decît orice altă economie dirijată existentă pînă în prezent, ea are totuși cîteva urmări deosebit de nefavorabile. Acestea vor fi cercetate în capitolul următor. Capitolul
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și la perceperea de către om a manifestărilor ei. Divinitatea lituaniană echivalentă lui Zamolxis (Žameluks / Žiameluks / Žemeluks) cu ultimul component însemnând „lumină, strălucire” este semnalată și cu alt element în partea finală: Žeminiuke, pe care îl întâlnim în lit. niũkùs „posomorât, sumbru, mohorât”, niùkti „a se posomorî, a se încrunta”, niũksόti „a fi sumbru, a se întuneca” și în substantive ca vgr. νύξ, νυκτός „noapte; întuneric, beznă, obscuritate”, sl. noč „noapte”, lit. naktìs „Ib.”, alb. natë „noapte, ceva întunecat, posomorât”, lat. nox
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Zamolxis (Žameluks / Žiameluks / Žemeluks) cu ultimul component însemnând „lumină, strălucire” este semnalată și cu alt element în partea finală: Žeminiuke, pe care îl întâlnim în lit. niũkùs „posomorât, sumbru, mohorât”, niùkti „a se posomorî, a se încrunta”, niũksόti „a fi sumbru, a se întuneca” și în substantive ca vgr. νύξ, νυκτός „noapte; întuneric, beznă, obscuritate”, sl. noč „noapte”, lit. naktìs „Ib.”, alb. natë „noapte, ceva întunecat, posomorât”, lat. nox, noktis „noapte; furtună, uragan, perturbație, calamitate; umbră, noaptea infernului, iadul”. De aici
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
turcii au pierdut monopolul asupra cerealelor românești. Grâul nostru devenind liber la export (pe bani buni), din ce în ce mai multe terenuri au fost folosite pentru cultivarea lui, aceste terenuri mărind suprafețele latifundiilor moșierești, pe care drepturile țăranilor au fost din ce în ce mai mult batjocorite. Sumbrul peisaj românesc al mijlocului de veac XIX este întregit de un călător francez, Xavier Marmier (1809-1892): „Familiile românești se adăpostesc subt colibe în care noi, în Franța, n am aduce nici vitele. Un mare număr dintre ele își scobesc în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
precum și succesivele influențe care - cu excepția anilor ’50-’90 ai secolului trecut - au definit mesele protipendadei: cea italiană, cea turcească, cea polonezo-rusă, cea franceză (la început, exercitată prin intermediere rusească). Ultima dintre acestea rămâne și în prezent dominantă. Triste concluzii și sumbre perspective Radicalismul lui Păstorel Teodoreanu, care neagă existența unei „bucătării românești“, capătă acum noi dimensiuni. Am putea afirma că România are multe „bucătării“, fiecare regiune având elementele sale de originalitate, dar una națională, care să fi făcut sinteza acestora, nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]