6,772 matches
-
valorile morale; să aibă elemente de specificitate și unicitate. Lista trăsăturilor fundamentale de caracter variază de la autor la autor, dar foarte des întâlnite sunt: conștiința de sine, conștiința morală (simțul răspunderii), capacitatea de înfrânare, perseverența, curajul, tendința spre dominanță sau supunere. O trăsătură fundamentală a caracterului este pregnanța sau integrarea sa, care exprimă contrastul dintre un caracter ferm și unul oscilant, al unui om cu o conduită plină de contraste și surprize; acest aspect a fost îndelung cercetat (G. Allport, R.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de personalitate În această lucrare vor fi examinați trei factori de personalitate și anume:responsabilitatea, impulsivitatea și dominanța. 3.4.1.Dominanța Dominanța se referă la un mod de comportare interpersonală care permite obținerea obiectelor dorite(simbolice sau nu) și supunerea pe poziții de forță în competiții. Orice relație interindividuală desimetrică, stabilită pe resurse inegale ale partenerilor sau care se exercită în cursul presiunilor, obligațiilor și sancțiunilor ce obligă la supunere, caracterizează un raport de dominare.Dominanța poate fi legitimată și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
interpersonală care permite obținerea obiectelor dorite(simbolice sau nu) și supunerea pe poziții de forță în competiții. Orice relație interindividuală desimetrică, stabilită pe resurse inegale ale partenerilor sau care se exercită în cursul presiunilor, obligațiilor și sancțiunilor ce obligă la supunere, caracterizează un raport de dominare.Dominanța poate fi legitimată și raportată la un statut de autoritate, de competență sau de prestigiu.Ea poate antrena efecte diferite după caracterul său public sau privat și după modalitățile coercitive pe care le utilizează
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
stăpânirea de sine. Acțiunile jocurilor creează situații pe care copilul trebuie să le dezvolte singur sau în echipă. Aceste rezolvări creează sau întăresc o serie de însușiri cum sunt: curajul, hotărârea, încrederea în sine și în colegii de echipă, disciplina, supunerea consimțită la regulile jocului, corectitudinea, spontaneitatea etc. La reușita sau nereușita jocului contribuie nu numai conținutul și calitatea jocului, ci și unele condiții legate de particularitățile participanților: vârstă, sex, nivel de pregătire. Același joc poate să provoace însuflețire și entuziasm
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
sistem de alianțe. Nemaiputând face față primejdiei otomane, părăsit de aliați, Mircea cel Bătrân a fost silit spre sfârșitul domniei, să trateze cu Poarta, obligându-se la plata unui tribut anual, care Însemna răscumpărarea păcii. Tributul plătit n-a Însemnat supunerea față de turci, țara păstrându-și independența, domnitorul fiind silit să acționeze astfel pentru a asigura liniștea țării și pentru a preîntâmpina transformarea ei În pașalâc. Pașalâcul (provincie aparținând Imperiului Otoman, guvernată de un pașă) ar fi presupus o situație mult
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre supunerea Bisericii orientale și libertatea pe care Biserica romană a știut totdeauna să o mențină. Dar din punct de vedere politic, aceasta din urmă comportă destule abuzuri și încălcări legitime. Modelul stabilit de Constantin în 313, apoi de Teodosie se menține
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic - imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară - refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului militant, misiunea slujitorilor altarului nu trebuie să se îndrepte
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
socoteau că autonomia conducea la diminuarea gravă a raporturilor dintre Biserica Ortodoxă și stat; aceștia erau reprezentanții "ortodoxiei leneșe, parazitare" care nu se identificau cu spiritul viu al Bisericii. A doua categorie corespundea universitarilor care nu doreau, sub nici o formă, supunerea față de autoritatea Bisericii. În plus, aceștia își susțineau punctul de vedere pe o anomalie: Universitatea, respectiv Facultatea de Teologie nu se putea încadra în Biserică, întrucât ea făcea știință și, ca atare, trebuia să se bucure de regimul libertății științifice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fin simț al relativității valorilor omenesti 6. Haosului protestant, Biserica Creștină (Ortodoxia si Catolicismul) îi opune rigoarea, disciplina si ordinea. Deosebirea dintre Ortodoxia românească si pravoslavnicia rusească bazată pe un "misticism apropiat de bigotism al mujicilor ruși" constă și în supunerea autorității ecleziastice celei politice, printr-o tendință de cezaropapism (îndrăzneala de a se proclama și cap al Bisericii) pe care unii țari (Petru cel Mare) și-o arogau. Experiența Bisericii Creștine a fost una complicată, cu suișuri și coborâșuri, cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
icoane sau a ascultării unei muzici bisericești. Adoptarea unei "culturi îmbisericite", printr-un mod specific de trăire este o primă etapă esențială în procesul prefacerii spirituale. Îmbisericirea înseamnă intrarea și rămânerea în Biserică, integrarea în duhul Predaniei, adică ascultare și supunere desăvârșită poruncilor ei. Cultura Cuvântului conduce spre sfera Nefigurabilului, a Invizibilului, a Inefabilului. De fapt, întreaga căutare umană "trădează chipul dumnezeiesc în om". Cuvântul lui Dumnezeu este cuminecător pentru om la toate palierele: al cuvântului, al simțului și chiar la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dacă o acceptă sau nu. În această situaț ie se simte liber. Analiza tranzacțională definește trei roluri pe care elevii și le asumă: opresori, apărători și victime. Prezumția sau atitudinea opresorului este: „Eu sunt OK, iar tu nu ești”, reclamând supunere. Atitudinea de apărător este o variantă a atitudinii: „Eu sunt OK, iar tu nu”, proprie opresorului. Imaginea de sine a victimei ar putea fi: „Eu nu sunt OK, tu ești OK” sau „Eu nu pot rezolva lucrurile și am nevoie
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sunt OK, iar tu nu”, proprie opresorului. Imaginea de sine a victimei ar putea fi: „Eu nu sunt OK, tu ești OK” sau „Eu nu pot rezolva lucrurile și am nevoie se cineva să mă ajute” Este o atitudine de supunere caracteristică celor care trăiesc mai degrabă în umbra câștigătorilor. Și mai gravă este atitudinea „Eu nu sunt OK, tu nu ești OK”. O relație formativă autentică și eficientă se poate institui și se dezvoltă atunci când și educatorul și elevul au
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3) Supunerea la obligații poate fi însoțită de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul dominant în școlile noastre de acum peste un secol, a dispărut complet în anii orânduirii comuniste, când, dacă un elev nu învăța, cel pedepsit era cadrul didactic, în diferite
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
față de animale domestice sau colecții de obiecte. Fumatul este considerat de unii psihologi drept un comportament compensator pentru frustrare. Compensarea este un fel de supapă care ajută la depășirea constrângerilor familiei, sociale sau școlare. Resemnarea- Se referă la comportamentul de supunere, renunțare, apatie, pasivitate sau chiar fatalism. În general, elevii fără structuri psihice puternice ajung la dependență și anonimat. Transferul- Dacă nu se poate acționa direct asupra persoanei sau grupului considerate a fi vinovate de frustrare, agresivitatea celui frustrat trece asupra
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de a simți și de a trăi sentimentul de frustrare. Astfel, un sentiment de frustrare poate avea ca dominantă fie tendința de a învinge obstacolul, în vederea satisfacerii cu orice preț a trebuinței frustrate, fie tendința de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează dificultăți în identificarea exactă a naturii sentimentelor de frustrare și în înțelegerea adecvată a acestora, la diferite persoane. Sentimentele de frustrare pot varia deci ca nivel, complexitate, intensitate, mod de manifestare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
acțiune repetitivă și stereotipă (deschiderea Parlamentului din Londra, saluturile dogonilor, lupta cocoșilor din Bali) poate fi considerată drept rituală. Etologii care studiază lumea animală în mediul ei natural vorbesc și ei de rituri în legătură cu paradele nupțiale sau cu atitudinile de supunere codificate. Pentru alți autori, referința la o lume invizibilă (la o instanță transcendentă), intervenția preoților calificați și o intenție de eficiență sunt esențiale pentru a defini un rit. Etnografia pozitivistă vorbea, din comoditate, de religia unui popor sau a altuia
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Victor Ernest Mașek - Arta naivă, Ed. Meridiane, București, 1989, pag. 149; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 127. „ Meritul său se leagă în primul rând de cucerirea și supunerea la rigorile de stil ..., a unui spațiu tematic deosebit de fertil pe linia laicizării icoanei. Este vorba de scene de gen, reflectând viața sătească, dragostea maternă, îndeletnicirile casnice...”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) „Era
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
execută inversul comenzii) la solicitările externe sau interne. Se manifestă prin încăpățânare, opozabilitate, a căror stabilitate, durată și intensitate diferă de la un elev la altul. Opusă negativismului, este susceptibilitatea crescută, observată la unii elevi cu dificultăți de adaptare, adică de supunere cu ușurință, unor influențe superioare care contravin preocupărilor școlare. Mulți învățători menționează că "lenea" este o trăsătură sugestivă a voinței, ca o forma de manifestare. I.Strachinarul o încadrează ca deviere de conduită realizând de altfel și diferențierea dintre lenea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și că pe această bază poți face, oricând, ce vrei din cățelul sau câinele tău. Să nu uităm nici un moment că străbunul său - lupul - nu a putut fi niciodată dresat de om, fiindcă nu a cedat la nici un stimul de supunere și nu a trădat În nici o Împrejurare natura sa sălbatică. Prin Împerecherea cu femela câine și-a transmis În totalitate caracterul și firea sa Îndărătnică, libertină și sălbatică. Din această cauză, este posibil să dăm peste un factor biologic În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
trăiește. Stăpânul trebuie să vorbească tot timpul cu el, pe un ton prietenos, vesel, fără a-l răsfăța Însă. Se va educa În așa fel Încât să fie obișnuit de mic cu subordonarea, Însă, atenție, aceasta trebuie să Însemne o supunere reflexă și plăcută, nicidecum sub imperiul fricii. Este nevoie să se acționeze intens În cadrul procesului de educare și disciplinizare până la vârsta de 6 luni, cel puțin, perioadă În care cățeii se pot concentra la maxim. De asemenea, instructorul și stăpânul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În timp ce alte categorii de oameni de știință considerau că, dimpotrivă, În comportamentul animalelor predomină activitățile inteligente, așa cum a fost. Comportamentul la câine este o manifestare a organismului viu, materializată În mișcări, atitudini, Însușiri și calități, lătrat, miorlăit, gemut, simțuri, rânjet, supunere, agresivitate, comunicări și gesturi corporale, modificări exterioare ale Înfățișării corpului etc., care depind de o serie de factori interni și externi ce se interpun și se intersectează reciproc. La câinele-lup, comportamentul reprezintă exteriorizarea unor procese psihice care au loc la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
până la proba contrarie, ce depinde mult de firea și calitățile moștenite, care pot fi cel mai bine dezvăluite cu ocazia predresajului și dresajului la care este supus. Apare de acum un comportament de credință Împletit cu unul de obediență și supunere dacă a fost abordată treptat și corect o procedură de educație În perioada În care câinele debordează zburdălnicie excesivă și dorința de a fi liber. În același timp, apar și se manifestă micile stări de furie atunci când se simte jenat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lupta a început curând după moartea lui Iuluis Caesar, când romanii au pierdut aproape întreg Ilyricum. În timpul campaniei organizate de Augustus, între anii 35-33 î. Hr. Ilyricum a fost recucerit. Consolidarea graniței de pe cursul superior al Dunării s-a încheiat prin supunerea unor popoare mici de la poalele Alpilor. Tiberius în calitate de propretor a condus o campanie împotriva sălbaticilor triburi alpine. În anul 16 î. Hr., romanii au reușit să cucerească Noricum, iar în anul următor a început împotriva reților și vindelicilor. În nord a
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
relație ambivalentă. În public îl respecta, ridicându-se în picioare atunci când consulii se apropiau. Își dorea un Senat independent și puternic, dar de câte ori acesta se dovedea astfel, 88 nemulțumirea împăratului era vizibilă. Mulți senatori au început să-l copleșească cu supunerea dar iarăși nu-i intra în grații. Tiberius obișnuia de multe ori să spună în grecește, ca pentru sine pe când părăsea Senatul: ” cât de pregătiți sunt oamenii aceștia să fie sclavi!” În anul 21, Drusus a primit puterea tribuniciară, fapt
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
cu o hibridizare a amenințărilor prin modul de acțiune al organizațiilor criminale. Companiile, fie mici sau mari, sunt vizate, în special, de atacuri cibernetice și informaționale din partea concurenței sau a corporațiilor, care vor să dețină controlul prin noi strategii de supunere. Atingerea adusă reputației și imaginii unor companii private/publice pe internet, provoacă astăzi riscuri majore în noua paradigmă informațională. Guvernanța la nivel global, în materie de cybersecurity, devine o problemă majoră în cooperarea dintre state, care impune parteneriate public-private, dar
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]