4,531 matches
-
triunghiuri adulterine Interesat în cel mai înalt grad de tehnica narațiunii prin glisarea epicului în neverosimil, Javier Marías (n. 1951, Madrid) este unul din exponenții prozei postmoderne spaniole și europene. El a debutat la doar 19 ani cu un roman surprinzător, "Domeniile lupului", urmat de volumele de povestiri " În vreme ce ele dorm", " Când am fost muritor". Dar cărțile care l-au transformat într-un veritabil fenomen literar internațional (cel mai tradus scriitor al generației sale) sunt: "Omul sentimental", "Romanul Oxfordului" (Editura Univers
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
veacul trecut au fost atât de mult influențate de Ranke. Studiile în străinătate au contribuit la clarificarea preocupărilor istoriografice ale tânărului Mihail Kogălniceanu. În 1837 încă înainte de a împlini 20 de ani, tipărește la Berlin trei lucrări care dezvăluie aproape surprinzătoarea cunoaștere a limbii și literaturii române, a uneia dintre cele mai spinoase probleme etno-sociale ale epocii, privită într o perspectivă istorică și culturală, și îl anunță ca pe autorul primei sinteze moderne de istorie a românilor prin publicarea primului tom
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a dorit-o Wittgenstein atunci când a decis să trăiască mai departe ca învățător de țară. La încheierea instruirii sale pedagogice, în vara anului 1920, a cerut să fie trimis într-o localitate îndepărtată și izolată. Această dorință, care era tot atât de surprinzătoare ca și decizia de a se face învățător, i-a fost în cele din urmă îndeplinită de autoritățile școlare. A primit un post la Trattenbach, un mic sat de munte din sud-estul Austriei. De la ultima stație de cale ferată, drumul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Frances Partridge, un bărbat cu o inteligență sclipitoare și mult simț al umorului, partener favorit al lui Wittgenstein în momentele în care căuta destindere la Cambridge sau când îl vizita pe Partridge la Londra, sunt sugestive, chiar dacă nu cu totul surprinzătoare: „Distins într-un mod auster, cu ochi verzi foarte adânci, el ar fi fost potrivit pentru un veșmânt de călugăr; fața lui purta în mod obișnuit o expresie de seriozitate concentrată și pesimism; dar într-o companie veselă conversația lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
convorbirile cu Wittgenstein îi produceau adesea un sentiment de frustrare. Acesta i-ar fi spus lui Wittgenstein: „Nu-mi place modul dumneavoastră de a discuta.“ O asemenea reacție din partea cuiva care îl admira mult pe Wittgenstein, ca gânditor, nu este surprinzătoare. Ramsey era un cercetător a cărui tărie consta în utilizarea cu inventivitate a tehnicilor formale pentru formularea și soluționarea unor probleme bine delimitate. Nu aceasta era însă maniera lui Wittgenstein. Dacă Ramsey l-a ajutat să identifice unele greșeli punctuale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
apropiau de sfârșit. Primul lor proiect a fost să se stabilească în una din regiunile colonizate de la periferia Uniunii Sovietice. Un asemenea loc li se părea potrivit pentru a duce o viață simplă, prestând o muncă manuală. Era o alegere surprinzătoare, care ridică multe semne de întrebare. Dacă Wittgenstein dorea să-și schimbe viața, de ce ar fi trebuit el să se ducă până la marginile Uniunii Sovietice? Atitudinea în general favorabilă a lui Wittgenstein față de stările de lucruri din această țară era
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
propozițiile care înfățișează acele stări de lucruri atomare și tratează despre acele obiecte.“ Dacă așa stau însă lucrurile, atunci faptul că enunțuri calificate drept nonsensuri sunt în măsură să arate calea înțelegerii logicii limbajului încetează să fie ceva cu totul surprinzător și, cu atât mai puțin, ceva paradoxal. Pentru înțelegerea Tractatus-ului par să fie importante, în egală măsură, două aspecte. Primul este că o clarificare a logicii limbajului în genere va conduce la concluzia că domeniul a ceea ce se poate spune
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
multitudinii lor, să afirm că există puține șanse de a da o definiție care să le acopere pe toate. Familia propozițiilor conține multe lucruri comune și multe lucruri care nu le sunt comune.“45 O asemenea afirmație încetează să fie surprinzătoare pentru cel care a realizat că multe cuvinte și propoziții pot fi înțelese doar în contextul activităților și situațiilor în care sunt pronunțate, că putem înțelege tot atât de puțin ce spun oamenii ca și ceea ce fac ei în afara unui context. Evident
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la el.“77 „Metoda filozofiei“, caracterizată în acest fel, nu mai este cea a Tractatus-ului. Iar notele luate la lecțiile din anul universitar 1931-1932 conțin alături de considerații cu privire la propoziție, semnificație, judecăți empirice și a priori, limbaj și realitate următoarea observație surprinzătoare: „Stau, oare, cuvinte ca «gramatică», «limbaj», «propoziție», «regulă», «calcul», «matematică», «logică» ș.a.m.d. pe un alt plan decât alte cuvinte? Aceste cuvinte sunt cele pe care le discutăm în filozofie, dar nu cuvinte ca «masă», «scaun» ș.a.m.d.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
tot "frumosul vierme inelar" (Rod) care marchează distanța între viață și moarte la fel ca în cunoscutul raport testimonial debutând cu: "zic o vorbă: între perfecțiunea vieții/ și a morții un vierme cât un cal sălta" etc. O secțiune oarecum surprinzătoare a creației lui Cezar Ivănescu, cea reprezentată de Sutrele muțeniei (Editura Princeps, Iași, 1994), ilustrează, în fine, influența filosofiei budiste asupra poeziei, dar și asupra vieții autorului (Cezar Ivănescu se mărturisea, în acea perioadă, din ce în ce mai atras de "orizontul de gândire
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
însă abia poemele maternității, unele dintre ele în ritmuri populare (De cătănie), altele în sonuri aproape liturgice (Bunavestire), toate circumscrise, fără excepție, nevoii de a elogia intrarea în cea mai fericită zodie a feminității, apoi suita de revelații continue, mereu surprinzătoare, a mamei. Miza lor este devoalată, pe jumătate, în finalul textului Opera magna: "Și tu vezi, dragul meu,/ nici ție nu ți-am numărat/ fir cu fir, genele/ pleoapei de sus/ și nu-ți cunosc pe dinafară/ unghiul spre care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu înconjoară/ e o rușine să învingi poeții/ și sacrilegiu e să-i naști a doua oară// poeții nici nu știu ce-nseamnă/ a fi nemuritor sau muritor/ cât o cămașă viața lor durează -/ poeții au un paradis al lor". Poate puțin surprinzătoare, la un asemenea poet, este frecvența reîntoarcerii, a revenirii dese la filonul erotic, în ciuda des proclamatei dorințe de singurătate. Cauza schimbării statutului de solitar mulțumit de propria-i condiție nu este însă, cum s-a spus, pluralitatea vocilor femeii, histrionismul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
hrănesc, și încă mult mai evident, Cămătarii de semne (Editura Junimea, Iași, 1993) și Clondirul cu mastică (Editura Opera Magna, Iași, 2004). Două lozuri conține "altfel de fabule", ne avertizează de la început autorul unor texte inspirate, ce conțin suficiente asociații surprinzătoare, construcții de o ironie subțire, dar se remarcă și printr-o anume ingenuitate bine conservată. Titlurile, redundante, clarifică ab initio tema și/sau morala istoriilor animate de personaje binecunoscute din regnul animal ori insignifiante reprezentante ale realității obiectuale greierele și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
încercând să-i ghicească formele.// Iar seara, citește un ziar uriaș/ cu pagini galbene/ și se gândește la trădarea cuvintelor". Să rețin, în fine, una dintre cele mai originale, temerare, dar și mai sensibile definiții ale poeziei, cea dintr-o surprinzătoare ars poetica inclusă în ciclul Douăsprezece despărțiri, în care amestecul de melancolie, (auto)ironie și ingeniozitate imagistică nu umbrește, ci, dimpotrivă, potențează o rară sensibilitate poetică: "Să prind clipa aceea în care o femeie se transformă într-o umbrelă. Asta
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Leș Rougon Macquart adesea ia viața în mâinile sale. Este cazul femeii pariziene. Zola este unul dintre puținii care se oprește la un aspect neglijat de majoritatea scriitorilor timpului, cum ar fi răzvrătirea potențială a femeii, capacitățile ei subversive și surprinzătoarea să autonomie. Ambii scriitori-giganți constituie o mitologie fondatoare a literaturii secolului al XIX-lea, dat fiind influență modelelor socio-literare balzaciene și zoliste asupra întregii scriituri românești contemporane. Diferiți factori importanți fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cuvânt și tuturor cuvintelor ce se contopesc în unitatea diafana și transparența a cantului un sens nou întrutotul spiritual, vibrant.268 Impresia de noutate, prospețime și spontaneitate oferită de unele analogii quasimodiene se bazează pe capacitatea de a crea alăturări surprinzătoare de termeni, transferuri neașteptate de sens, de a utiliza expresii îndrăznețe, de a fauri acele structuri asemănătoare cu cele numite de Giacomo Leopardi, cu mai bine de un secol înainte, "ardiri". Spre deosebire de alte figuri de stil, epitete, propoziții, metafore acestea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și de a alătura în mod surprinzător doi termeni, ale căror granițe de semnificație, aparent clare, ajung să se confunde, împrumutându-și unul altuia diferite rezonante.277 În opinia noastră acest proces și rezultatele sale concrete, metaforele rafinate și asocierile surprinzătoare bazate pe proprietățile semantice periferice ale termenilor, constituie un pilon al poeticii quasimodiene. În al doilea rând, ele oferă posibilitatea de a demonstra continuitatea sau variabilitatea unor asocieri de cuvinte, de teme și motive predilecte de-a lungul celor două
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pare scindat nici atunci când intelectul trăiește experiențe extraordinare, precum cea descrisă în Infinitul. La Quasimodo, cea care stabilește din nou contactul eului cu realitatea, cea care îl readuce în pezent pe poetul cufundat în viziuni onirice este iubita, în mod surprinzător și oarecum în aparență contradicție cu celelalte ipostaze ale acesteia: Piere ușoară / a viselor urzire / pe umărul tău gol / ce-amiroase a miere (Delfică, trad. MB).402 Aici ea nu este o apariție transparență, diafana, ci o ființă corporală. Deși
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
doua poezii, Convalescenta, ne-a îndreptățit să compararăm ecourile leopardiene cu o băutură tonifianta, consumată de ermetic în perioadele în care propria inspirație i se atenua. Că în cazul unui medicament, desi dozele administrate sunt mici, efectele pot fi, adesea, surprinzătoare. Astfel, unul din motivele preluate de sicilian de la modelul său, de data aceasta pe filiera ungarettiană deși el a negat aceasta este cel al naufragiului. În vreme ce la autorul romantic acesta marca finalul experienței cognitive prin liniștirea ființei într-o mare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
urmă limpezește cunoașterea. Cunoaștem numai datorită celor pe care nu le vom cunoaște niciodată" (Femeia și mîntuirea lumii, Editura Christiana, București, 2004, p. 11). La inițiativa revistei "Săptămîna financiară", Editura " Litera Internațional" publică (2007) o carte ce poate părea multora surprinzătoare, dacă nu chiar șocantă, o carte preluată de la ziarul "New York Times", care a făcut din ea un best-seller în Statele Unite. Este vorba despre confesiunile lui John Perkins, fost "asasin economic" sau mercenar economic. Ce sunt aceștia, vă veți întreba? Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nivel mondial, în politică, în economic, sau în cultură. Ne îndreptăm, oare, spre o nouă eră a puterii germane? După mai puțin de un an de la preluarea puterii, guvernul german a anunțat, prin vocea fostului cancelar Gerhard Schröder, o cotitură surprinzătoare și semnificativă în politica sa economică. Mai exact, este vorba despre un pachet de măsuri bugetare ce vizau reduceri de cheltuieli de 30 mld. D.M., în toate domeniile, o reformă a asigurărilor sociale, o reformă fiscală, precum și o creștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
revoluții ale Statelor care îi înconjoară, elvețienii se îmbogățiră din durerile altora și fondară o bancă pe calamitățile umane." (Chateaubriand) După integrarea monetară, membrii Uniunii Europene sunt acum preocupați de necesara armonizare fiscală, a politicilor bugetare în general Într-o surprinzătoare alocuțiune, fostul cancelar german Gerhard Schröder se pronunța pentru un guvernămînt federal paneuropean și pentru acordarea de atribuții sporite Parlamentului de la Strasbourg, inclusiv pentru adoptarea unei singure legi a bugetului pentru întreaga Uniune. Pe 27 noiembrie 2000, membrii acesteia au
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
intens de chestiunea timpului, a triplei repartizări ce dictează conjugarea existenței umane, deși convențională (repartizarea). "Albert Einstein exprima această idee într-un mod celebru, atunci când a scris unui prieten : "Trecutul, prezentul și viitorul sunt doar iluzii, deși unele foarte persistente". Surprinzătoarea concluzie a lui Einstein își are originea în teoria relativității, care neagă o semnificație absolută, universală a momentului prezent" (Scientific American: 2002, pp. 20-21). Epanalepsa intertextului nu este altceva decât desenul spiralei care ne aduce din timp în timp în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
temporale. În termenii fizicii, ele rămân indicii asimetriei timpului, nu martori ai trecerii lui. Timpul intertextualității este cu totul altul decât timpul comun. Noțiunea de anacronism dispare și miraculoasa călătorie în trecut sau în viitor nu mai are aici nimic surprinzător" (Hăulică: 1981, 71). Ajungem pe acest drum la un nou concept al fizicienilor, relativ la autoritatea pe care o mai are conjugarea verbului, și anume la universul-bloc: "Fizicienii preferă să considere timpul ca fiind extins în întregime un "peisaj temporal", asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
meu de azi" (Eminescu: 2011, II, 267). Un alt aspect al diferenței dintre hipertext și hipotext vizează utilizarea, în [Scrisoarea lui Dionis], a unui efect la limita dintre retorică și poezie, obținut printr-o conversiune a clasei morfologice cu totul surprinzătoare, pe care hipertextul o pierde. (H2) Ah! Cât ești de frumoasă și cu cât ești, cu atâta mai nefericit sunt, și cu cât sunt, cu atâta mai frumoasă ești! (Eminescu: 2011, II, 57). (h2) Ah! Cât ești de frumoasă și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]