3,370 matches
-
ilustrative pentru atmosfera întregului text. Înscris repetat, "Apelăm la text" e, în lectura Autoarei, marcajul imperativ semnalând autoritatea incontestabilă a mărturiei contemporane: " Ce sosiră asupra noastră cumplite acestea vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspinuri". În tratarea literarității, există o referire fugitivă la "expresivitatea involuntară", ce ridica intenția la rangul standardului fix de evaluare a literaturii vechi. Formula era restrictivă cu păcat, spun și azi, întrucât cel ce-o lansase părea să fi uitat explicitele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dacă mai sunt, aflați că am Chipul gemând cu aburul pe geam, Și ceea ce-mi rămâne din figură Străbate leacul, dar creat arsură. Sufletul meu, ceea ce mai trăiește din tine E începutul gloriei. Deci rămâi hohot de plâns între suspine; Așa, viață fără moarte, Se risipesc adunate vis peste vis florile. Și altceva ce mai pot să spun în afara cuvintelor de nimeni sprijinite, Căzut, ridicat de cădere? Că am existat întâmplător, Nor devorat de alt nor, Creat necreat rut Prin
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
care poate viețui. Din relațiile lor se naște prezentul, redat prin litera profetică, exprimată de califi și imami solidari cu toți ceilalți membri din cetate. Iar Omul Perfect al lumii de sus (Malakut) se oglindește în oamenii de jos prin "suspin și compătimire". Așa se constituie comuniunea dintre ființele create și Dumnezeul Creator, dintre Dumnezeu și Adam cu Eva făcuți din Iubire. Cu astfel de date se poate construi o antropologie spirituală. Profesorul Durand era convins că H. Corbin a făcut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pierderi. În regiunea Mării de Azov, trupele noastre, retrăgându se temporar, și-au lăsat câțiva ofițeri și soldați răniți pe loc. Când au reluat înaintarea și-au regăsit răniții mutilați îngrozitor. Oameni care puteau fi salvați și-au dat ultimul suspin în chinuri groaznice. Li s’au scos ochii, li s’au tăiat limba, nasul și urechile. Îți dai Domnule Filderman seama de spectacol? Te îngrozești? Te înduioșezi? Te întrebi, dece atâta ură, din partea unor evrei ruși cu care nu am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în ce hal, în ce halat am ajuns!) iar în celebra traducere Roma învinsă își fac loc expresii pe care le-am putea presupune în repertoriul Ziței sau Vetei: "Iubite, resignează, precum resignez eu, / Nu tulbura a morții pretinderi cu suspine, / Trăiește tu, trăiește și... plînge după mine!" toate voind parcă a demonstra că "nenea Iancu și I. L. Caragiale erau una și aceeași ființă". În acest fel ajungem să nu mai înțelegem ale cui sunt meditații de felul "ca să capeți experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
gîndim la dificultatea deosebită pe care o simțim atunci cînd exprimăm altora senzații delicate sau sublime, de care totuși sîntem realmente conștienți, e ușor să înțelegem de ce oamenii identificau intelectul lor cu al altora. [...] Se spune că pe atunci un suspin doar, un cuvînt, un gest, care acum este semnul imperfect, vag sau echivoc al senzațiilor noastre, era amprenta vie, pura, completă și rotunjită a stării sufletești ce se scălda în marea voluptăților, ale cărei unde, oricît de moi, de delicate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
asta, așa cum ai trăit-o și cum o trăiești și astăzi, va trebui s-o mai trăiești o dată și încă de nenumărate ori; și nu va fi nimic nou în ea, ci fiecare suferință și fiecare plăcere, fiecare gând și suspin și tot ceea ce este nespus de mic și de mare în viața ta, trebuie să ți se reîntoarcă, totul în această înșiruire și acest păianjen și această lumină a lunii printre copaci, de asemenea această clipă și eu însumi. Veșnica
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
preliminar scrierii dicționarului este unul care poate inspira orice etnolog, antropolog sau sociolog, el concepând un chestionar cu ajutorul căruia a colectat date despre: "fonetica poporană, [care este] temelia dialectologiei și despre credințele cele intime ale poporului, obiceiele și apucăturile sale, suspinele și bucuriile, tot ce se numește astăzi în lipsă de un alt cuvînt mai nemerit cu vorba engleză, folklore". Scopul lui era acela de a-l cunoaște "pe român așa cum este dînsul în toate ale lui, așa cum l-a plăsmuit
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
la Neamț are și un oarecare caracter predictiv în ceea ce privește soarta viitoare a lui Creangă, dat fiind faptul că, mergând la preotul Focșa, găsește o carte pe care o deschide tocmai la prohodul diaconilor, pe care, citindu-l cu lacrimi și suspine, îl consideră un semn de sus: „Ia, așa a fost, moșule zise elsă mi-l citesc eu singur” (16, p. 266) În 1888, „pârdalnica de boală” îl chinuia rău, crizele devenind din ce în ce mai dese, repetându-se de două, sau chiar de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de a se îngriji de problemele gospodăriei în absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă-ne, scoteam câte-un suspin adânc din piepturile noastre!” atașamentul față de locurile natale iese la iveală în momentul despărțirii de acestea, iar reacțiile protagoniștilor le dezvăluie sensibilitatea; r. 37 38 : „Halal pe la noi!” elogierea locului natal, prin compararea cu altele ce nu par a se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pentru a nu părea că sunt indiscret. Și-mi întinde foaia. Era adresată secției administrative! Știi ce era scris? Ei bine, stai să-ți spun. Promovarea mea! (Respiră adânc, închise ochii, îi deschise, aprinse pipa pentru a-și stăpâni un suspin, trase mai multe fumuri pentru a prinde puteri și se strădui să nu lase să se vadă tremurul buzelor.) [n] Pe scurt, urmare a deciziei secretarului general, domnul Adrien Deume, promovat membru al secției A, începând cu data de 1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
replica lui Octave aduce cu sine propoziția necesară declanșării povestirii: Octave (13) Într-o zi, însoțindu-l la niște oameni care au în păstrare obiectul năzuinței sale, auzim dintr-o ccăsuță de pe-o stradă lăturalnică vaiete însoțite de multe suspine. Întrebăm ce se petrece. Oftînd, o femeie ne spune că am vedea acolo, la niște străini, ceva vrednic de milă, și că numai dac-am avea inimi de piatră n-am fi mișcați. Scapin (14) Unde vreți să ajungeți? Octave
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mine singur credeam că voi uita; 400 Zadarnic, chipu-i suav în fața mea veghea, Părînd c-o am în față sfielnic îi șopteam; Chiar lacrima-i de mine stîrnită, o iubeam. Și prea tîrziu, firește, îi imploram iertarea. Cînd folosind suspinul și cînd amenințarea. 405 Și astfel, toată noaptea, de dragoste învins, Am stat de veghe pînă ce zorii s-au aprins. Dar frumusețea-i poate-i a minții plăsmuire Și toarsă-i din iluzii, cu ne-nțelese fire Ce zici
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Vă nu mai vezi... să nu mai crezi... / să nu mai speri...” (E oarăși toamnă); gândind la jocul ritmicității, acea muzicalitate stranie creată de caligramele poeziei Dangăne: „Vin / din / lin / de senin / ca un toi / de apoi / dangăne, / dangăne, / plin suspin, / un amin / pentru noi / amândoi...” sau la trecutul, obsesie a durerii, care impune „zvon durut de cântec al chemării” (Popas) sau la eloJiul înaintașilor (Mormântul lui Decebal). Cu verticalitatea-i binecunoscută, poetul adresează o ultimă rugă către Marele Demiurg: „Prea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
frig ă, pentru a învăța ce nu trebuie să facă. Trăim într-o lume în care trebuie să simțim durerea pentru a înțelege unde am greșit. Ne amintim ce spune preotul? Omul pleacă într-o lume ,,fără durere, întristare și suspin“ . Aici, pe pământ, ,,omul se naște în greșeală “ . În legătură cu reîncarnarea, există Legea Karmei care spune că orice greșeală, orice păcat pe care-l facem și rămâne nepedepsit, va fi plătit de cel în cauză în via ța următoare. ,,Adevărat, adevărat
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
înfruptă din trupul său. Iar grădina întreagă, întocmai perechii de îndrăgostiți, se prăbuși, într-un ultim țipăt de plăcere. Copacii se-ndoiau la pămînt, izbiți parcă de-o pală puternică de vînt; ierburile lăsau să le scape de pe buze un suspin de îmbătare; florile, copleșite, cu gura întredeschisă, își dădeau ultima suflare; pe cerul aprins de strălucirea de apus a lunii, stăteau nori neclintiți, nori palizi ce răspîndeau o vrajă aproape nepămînteană. Același procedeu e folosit și în Doamna Bovary (partea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
impresii și ceva distracție la un bal. Lumea s-a simțit excelent. Duminică, 3 octombrie, dimineață, s-a strigat catalogul generațiilor, la prezidiu D.V. Marin, C. Petroni și încă cineva, și s-au istorisit amintiri de către mulți participanți (cu lacrimi, suspine, emoții), s-a dat „raportul vieții” de până atunci, după care s-au făcut fotografii, schimburi de adrese. Apar foarte puțini (50) în fotografii de grup pentru că o parte plecaseră la izvorul din pădurea Daja, unde mai era și o
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
marginile pământului, se vor închina în fața lui toate familiile popoarelor (Ps 21,28). Purtau în mâini ramuri de copaci și lumânări aprinse. Se țineau predici seara, dimineața și la amiază, după spusele profetului: Seara, dimineața, și la amiază plâng și suspin, iar el va asculta glasul meu. Va readuce pacea în sufletul meu, apărându-mă de cei care mă atacă, fiindcă el este cu mine împotriva dușmanilor mei (Ps 54,18-19). 51. Se făceau multe opriri în biserici și piețe, și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spontan de durere, ci după mărturia poetului dintr-un motiv interesat: ca această milă să-i fie utilă, sau ca aceasta să pună capăt durerilor sulmonezului și să tempereze mânia acestei case sacre. E ca și cum s-ar simți și un suspin de ușurare pe lângă marea durere simțită la moarte lui Paulus Fabius Maximus: măcar a murit și Augustus; situația personală a poetului se va putea ameliora câtuși de puțin. Sperase un destin mai bun pentru sine însuși și pentru Paulus; dar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de paralimbajul sau. La rândul lor, Mark Knapp și Judith Hall vorbesc de două mari categorii specifice paralimbajului: calitățile vocii și vocalizările. Calitățile paralingvistice ale limbii includ: intensitatea, ritmul, tempo-ul, articularea și rezonanță vocală. Vocalizările paralingvistice includ râsul, plânsul, suspinul, regurgitatul, înghițitul, sforăitul, sughițul etc. Alte vocalizări paralingvistice sunt intensitatea și noninfluențele, de tipul "hm", "ah" și "uh". În toate limbile vorbite, sunetele vocale sunt purtate prin vocale, fiind imposibilă rostirea cuvintelor fără acestea. Consoanele, pe de altă parte, functioneaza
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acasă sub un pretext oarecare, pentru a se întoarce apoi pe nepusă masă și a se convinge cu ochii săi de trădarea consoartei. Afrodita se arată surprinsă la aflarea veștii, lăsând soțului impresia unui regret amarnic, după o strategie (lacrimi, suspine) la care bărbatul e mereu vulnerabil. Deși avertizat, lui Vulcan nu-i vine, totuși, să ia în seamă avertismentele privind viclenia femeii ("O femeie, când plânge, caută un nou mijloc de înșelăciune, și cu cât e mai dulce și mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
reperabile alte "semne" devenite credibile prin convenție: cine roșește minte; cine e palid se simte vinovat etc.), sugerând astfel legătura profundă dintre cuvânt și imagine, de vreme ce "chiar și scenele construite pe semnificația cuvintelor tind spre încremenirea gestuală a tabloului", iar "suspinele, țipetele, sunetele nearticulate" se vădesc a fi semnificative pentru că "ele sunt chiar limba naturii" (la fel și gestul/ pantomima), expresia pură a Sinelui 204. Mai e nevoie de alte argumente? Și apoi, chiar dacă preia multe elemente din tragedia clasică, melodrama
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
in dreams". 61 După Brooks, stilul de a juca presupune deci un cod potrivit genului, ilustrat de următoarele principii generale: sublinierea posturilor dramatice; exagerarea grimasei, a expresiei faciale; folosirea unei dicții emfatice, care să sublinieze limbajul; solilocviile sunt punctate de suspine adânci; momentele încordate sunt marcate de bătaia cu tocul în scenă etc. (op. cit., pp. 30 ș.u.). 62 Michael R. Booth, op. cit., p. 206. 63 Cf. James L. Smith, Melodrama, Methuen, Londra, 1973, p. 68. Potrivit autorului, pe lângă melodrama "înfrângerii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
multe, le lega și făcea din ele volume de zeci de fascicole. Pe rafturile din camera noastră se regăseau clasici ai literaturii ruse, franceze, engleze, americane, dar și cărți ca „Ușa cu șapte broaște”, „Păianjenul galben”, „Imaginea femeii goale”, „Puntea suspinelor”, „Educația sexuală” și multe altele. Tata întocmise un registru pe autori, cu locul cărților pe raft, în așa fel că atunci când aveai nevoie de vreuna, consultai registrul și te duceai direct la cartea dorită. Nu împrumuita cărți decât foarte rar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tânguitul vreunui nagâț, care, de fapt, nu era tânguit ci vorba lui, așa se exprima el; fâlfâitul din aripi a unei gâște sălbatice - ce spun eu sălbatică, aici totul era sălbatic și frumos - ce se simțea în aer ca niște suspine de țâțâni de ușă neunse; ciripitul unor păsărele a căror nume îmi era necunoscut și care își răspundeau una alteia cam așa: „bei o bere, bei o bere?” la care, din coroana unei sălcii mai îndepărtate venea răspunsul: „ba un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]