4,883 matches
-
amantele de ocazie ale regelui, petites maîtresses, ea fiind maîtresse en titre. Marchiza de Pompadour a fost extrem de afectată de atentatul efectuat de un fanatic asupra regelui ce a suferit o plagă prin înjunghiere și care l-a speriat pe suveran așa de mult încât a cerut să fie spovedit, a cerut iertare familiei pentru viața ușuratică, i-a predat însemnele regale Delfinului și a căzut, pentru scurt timp, într-o stare de depresie. Delfinul a profitat și i-a cerut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pregătească să devină amanta experimentată a unor oameni avuți, el având rol de proxenet. Intențiile contelui erau îndreptate spre favorizarea intrării tinerei Jeanne în anturajul regelui Ludovic al XV-lea (1715-1774), dar originea modestă o împiedica să ajungă la Curtea suveranului. Contele du Barry, amantul ei, era căsătorit oficial și i-a plasat-o pe Jeanne fratelui său, Guillaume, sărac material și cu duhul, dar a dobândit titlul de contesă du Barry, ceea ce i-a facilitat accesul la Curtea regelui Ludovic
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a facilitat accesul la Curtea regelui Ludovic al XV-lea și, în 1769, a devenit, pentru șase ani, amanta oficială a regelui. Norocoasa contesă participa la audiențe, la spectacole, la dineuri, intermedia numiri ori destituiri de demnitari, îl însoțea pe suveran la vânătoare, se amesteca în schimbarea și numirea miniștrilor și altor demnitari. Unii o agreau, o răsfățau, alții o detestau pentru originea modestă și pentru viața libertină, pentru luxul ostentativ, pentru influența mare pe care o avea asupra suveranului. Frecvente
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe suveran la vânătoare, se amesteca în schimbarea și numirea miniștrilor și altor demnitari. Unii o agreau, o răsfățau, alții o detestau pentru originea modestă și pentru viața libertină, pentru luxul ostentativ, pentru influența mare pe care o avea asupra suveranului. Frecvente comentarii denigratoare veneau, de exemplu, din partea lui Voltaire. Surorile regelui se solidarizau în a o denigra pe doamna du Barry în fața Mariei Antoaneta, viitoarea soție a regelui Ludovic al XVI-lea și regină care, un timp, i-a respins
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în fața Mariei Antoaneta, viitoarea soție a regelui Ludovic al XVI-lea și regină care, un timp, i-a respins compania. S-a străduit ambițioasa contesă să primească din partea viitoarei regine câteva cuvinte, a încercat să-i cumpere bunăvoința cu cadouri. Suveranului însă îi plăceau firea ei, dezinvoltura cu care își purta hainele somptuoase și bijuteriile, rafinamentul cu care amenaja interioarele și era primit în Micul Trianon din parcul Versailles, construcție comandată de doamna de Pompadour căreia i-a succedat ca poziție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
amenaja interioarele și era primit în Micul Trianon din parcul Versailles, construcție comandată de doamna de Pompadour căreia i-a succedat ca poziție de curtezană. Simpatizanții ei apreciau naturalețea, jovialitatea și intenția de a răspunde solicitudinii altora. În aprilie 1774, suveranul s-a îmbolnăvit de variolă și, sub presiunea apropiaților, i-a cerut contesei du Barry să părăsească palatul. Și-a chemat confesorul să se spovedească spre a i se ierta păcatele, după care a intrat în lumea umbrelor. Succesorul, Ludovic
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
extrem de stingherit. Nunta s-a sărbătorit cu fast regal la Versailles. În alcov, dezamăgire pentru cei doi, el, complexat din cauza unei fimoze, nu și-a putut îndeplini rolul de soț. Șapte ani a durat tensiunea generată de acest fapt, până ce suveranul a fost convins să se supună unei banale operații, timp în care Maria Antoaneta își oferea tandrețea unor persoane sub condiția ei. Mama sa, Maria Tereza o sfătuia să fie foarte prudentă, să-și modeleze conduita sub toate aspectele. De când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Paris. Insurgenții atacaseră Tuileries, au devastat apartamentele regale. Danton, Robespierre și girondinii incitau poporul și îl înarmau. În mulțimea strânsă în fața palatului Tuileries se afla și locotenentul corsican Napoleon Bonaparte, viitorul prim consul și apoi împărat al Franței. După participarea suveranilor și a copiilor lor la Adunarea Națională, s-a luat hotărârea de a fi izolați la Le Temple. Convenția Națională hotărâse desființarea regalității, judecarea și ghilotinarea regelui. Maria Antoaneta a fost separată de cei doi copii. Băiatul, Ludovic al XVII
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Soțul ei, Alexandre ajunsese o celebritate a timpului, rostea discursuri în Adunarea Națională, devenise secretar al Adunării Naționale, membru al Clubului Iacobinilor și a ordonat arestarea regelui. Mulțimile furioase au pătruns în Tuileries, au jefuit palatul, i-au agresat pe suverani, Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta. Au atacat Bastilia, simbol al opresiunii regimului monarhic, unde erau doar vreo șapte deținuți, se credea că acolo sunt muniții. Era 14 iulie 1789. Comuna din Paris era la conducere, Convenția a abolit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
primită de Maria Antoaneta, regina Franței, a intrat în grațiile reginei Neapolelui, Maria Carolina, sora Mariei Antoaneta. Lady Hamilton l-a cunoscut pe amiralul Horatio Nelson (1758-1805), venit în fruntea unei escadrile să lupte contra francezilor și să se prezinte suveranilor Neapolelui. A fost dragoste fulgerătoare, la prima vedere. Frumoasa idilă a intrat în istorie, a constituit sursa de inspirație pentru scenarii de film, pentru creatori de literatură. Relația lor a evoluat după victoria de la Abukir, din 1798, când a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al Bavariei (1786-1868, rege 1825-1848), fiul lui Maximilian I, care domnea de douăzeci și unu de ani când a cunoscut-o pe Lola Montez, în 1846, și avea șaizeci de ani. Münchenul în perioada domniei sale era un centru cultural și universitar european. Suveranul avea preocupări artistice, scria versuri, asista la spectacole, avea o pasiune pentru limba spaniolă, ceea ce explică atracția suveranului pentru frumoasa și capricioasa dansatoare și transformarea ei în amantă oficială. Favorita regelui Bavariei primea daruri din partea regelui o rentă ce-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-o pe Lola Montez, în 1846, și avea șaizeci de ani. Münchenul în perioada domniei sale era un centru cultural și universitar european. Suveranul avea preocupări artistice, scria versuri, asista la spectacole, avea o pasiune pentru limba spaniolă, ceea ce explică atracția suveranului pentru frumoasa și capricioasa dansatoare și transformarea ei în amantă oficială. Favorita regelui Bavariei primea daruri din partea regelui o rentă ce-i permitea să locuiască într-o vilă elegantă, bijuterii, titlul de contesă de Landsfeldt și apoi cel de baroană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
divan, traducere de Laszlo Alexandru, Editura Curtea Veche, București, 2009. Șonagon (Shonagon) Sei, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionca, Editura Univers, București, 1977. Tudor Dumitru, Femei vestite din lumea antică, Editura Științifică, București, 1972. Utazub Yuan, Viața intimă a suveranilor chinezi. De la Împăratul Galben la Împăratul Roșu, Editura Nemira, București, 2003. Ward Benedicta, Viețile sfintelor care mai înainte au fost desfrânate, traducere de Ioan I. Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1997. Weininger Otto, Sex și caracter, traducere de Monica Niculcea și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
japoneză, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 79-81. 2 Sei Shonagon, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionea, Editura Univers, București, 1977, pp. 41, 44, 46, 104, 113, 135, 166, 270. 3 Mira Lupeanu, Constantin Lupeanu, Viața intimă a suveranilor chinezi, Editura Qilinul de Jad, București, 1992, p. 71. 4 http://books.google.com/ 5 http://cuorenellanebbia.splinder.com/post/209202298/veronica-franco 6 Boeriu Eta, Analogia poeziei italiene, sec. XIII-XIX, Editura Albatros, București, p. 204. 7 Idem., p. 198. 8
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înfrânge pe Siagrius (486), va cuceri Galia și Alsacia, apoi va trece la catolicism 32 și va fi ales rege de către francii ripuari în 509. Aproape concomitent, Teodoric desăvârșește opera de formare a regatului ostrogot și domnește ca un adevărat suveran (493-526). Cu opera lor, în secolul al V-lea se încheie în linii mari marea migrație în Europa apuseană. Ea a avut urmări imediate și altele mai îndepărtate, creând premisele formării popoarelor și limbilor din țările Europei apusene. Mărturiile contemporane
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
este situată, în general, în anul 91155, dată la care, după moartea lui Ludovic Copilul, se stinge și ramura est-francă a carolingienilor. Conrad I, ducele Franconiei, va fi ales rege al Germaniei. Istoria Germaniei ar începe, punctual, în acest an, suveranul Conrad I fiind considerat cel dintâi rege german. Se intitulează oficial "rege al francilor", întrucât acesta era și reperul alegerii sale, apoi "rege roman". În Germania a fost desemnat sub numele de "Împărat roman" începând cu secolul al XI-lea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Sfânt Imperiu roman" din secolul al XIII-lea; în secolul al XV-lea se adaugă apelativul de "națiune germană". Sfântul Imperiu Roman este o monarhie electivă, întrucât împăratul este ales de către marii seniori. Este aplicat, ca pretutindeni, "principiul ereditar": noul suveran trebuie să fie unit de predecesorul său prin legături de sânge. Această regulă a fost violată în mai multe rânduri, la fel și faptul că demnitatea imperială a fost atribuită uneori la doi titulari simultan. Imperiul neavând o capitală, suveranul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
suveran trebuie să fie unit de predecesorul său prin legături de sânge. Această regulă a fost violată în mai multe rânduri, la fel și faptul că demnitatea imperială a fost atribuită uneori la doi titulari simultan. Imperiul neavând o capitală, suveranul guverna în timpul peregrinărilor sale, cu o curte itinerantă, obicei existent din perioada carolingienilor. Nu era ridicat nici un impozit imperial, întrucât împăratul avea propriile venituri din fiefurile imperiale pe care le administra ca fidecomis. Autoritatea sa nu era însă recunoscută automat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de pildă, nu ar fi fost posibile. Vasalul primea echipamentul necesar și, uneori, o soldă. Veniturile regale erau însă mediocre, mai puțin în cazul în care coroana revenea unui senior bogat (cazul lui Frederic de Hohenstaufen), întrucât în afara domeniilor proprii, suveranului nu îi rămâneau decât câteva contribuții datorate de castele, orașe, mânăstiri încă neînfeudate, prestațiile în natură pe timp de război etc. O regalitate fără bani, aproape fără trupe, fără capitală și administrație centralizată nu putea menține ordinea internă. Începând cu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pretinde demnitatea imperială. Devenind conducătorul Sfântului Imperiu Roman, el purta titlul de Imperator Romanorum semper augustus. Fiul, când era ales în timpul vieții tatălui său, purta numele Rex Romanorum 63. De la început acest fapt se află la originea politicii italiene a suveranilor germani. Timp de 300 de ani ei vor domina nordul și centrul Italiei, părând dezinteresați, în mare măsură, de problemele germane. Teoretic, Imperiul este de natură universală și conferă monarhului suveranitatea asupra întregului Occident. Dar aceste idei nu au putut
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor adunări reprezentative de stări. Cu alegerea lui Lothar al III-lea de Suplinburg (1125-1137) a fost depus pentru prima dată "dreptul nașterii" la alegerile suveranului, iar prin alegerea lui Conrad al III-lea (1138-1152), preferat de stările privilegiate unui potențial împărat puternic (Henric cel Mândru), se deschidea dinastia Staufenilor 78. Domnia acestora a fost dominată de idea reconstrucției statale. Eforturile lor vor fi încununate de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
asupra acestui tip de stat este caracterizată de structura piramidală), prezentat ca stat întemeiat pe asociații de persoane (Personenverbandstaat)82. Ordinea feudală, cu îndatoririle ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)83: seniorii principii laici și ecleziastici (princeps, Fürst, barones, sir, Herren), cavalerii (Dienstmanen, ministeriales, ritter)84 etc. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)83: seniorii principii laici și ecleziastici (princeps, Fürst, barones, sir, Herren), cavalerii (Dienstmanen, ministeriales, ritter)84 etc. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, au condus la impunerea unei instituții care va avea de acum o lungă istorie în Europa creștină: consilium et auxilium 85. Pentru începuturile feudalismului german ea aparține "suitei", care în esență este
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
feudalismului german ea aparține "suitei", care în esență este o relație de fidelitate 86. Învestite cu drepturi publice, stările participau la guvernare reprezentând "țara" (Land) față de "Domnie" (Herrschaft) în cadrul unui dualism constituțional. Prin caracterul poziției lor, nefiind nici creații ale suveranului, nici expresia unei democrații reprezentative, stările privilegiate și-au exprimat solidaritatea constituțională în propriile adunări. 2. Tradiția Această nouă ordine este produsul unei lungi evoluții a gândirii și ideilor despre guvernare 87. Ca să accedem la acest punct al evoluției istorice
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
imperiale germane de curte (curia regis) în Dieta imperială întemeiată pe reprezentarea stărilor. Dietele (Reichstag) au fost convocate începând cu secolul al XIII-lea, fiind însă lipsite de atributul principal ce caracteriza majoritatea Adunărilor reprezentative de stări ale Europei: alegerea suveranului. Temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 89. Acest temei poate fi considerat valabil în sensul că despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori vor delimita strict prerogativele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]