4,810 matches
-
căci trebuie să țineam seama de mențiunea din cronica lui Wapowski, în care se arată că cei mai mulți dintre cei robiți au fost duși de turci în Grecia și în Asia. Devastarea provinciilor regatului polon nu s-a încheiat după incursiunea tătarilor din luna iulie. Wapowski scrie că în toamna anului 1497, au năvălit 70.000 de turci și au jefuit Rusia, de-a lungul râului Nistru, Haliciul, Sidaciovia, Drohobicia și Sambor. Polonii nu au fost în stare să organizeze nici o rezistență
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Ștefan cel Mare. După evenimentele din 1497, era necesară stabilirea unor noi raporturi între cele două părți. Dacă Ioan Albert nu înțelesese rostul strategic al Moldovei în contextul politic și militar de la sfârșitul secolului al XV-lea, incursiunile moldovenilor, tătarilor și turcilor din 1498 demonstrau cât de periculoasă era o apropiere a Moldovei de Poarta otomană. În aceste împrejurări, în iunie 1498, regele Vladislav îi scria iarăși lui Ioan Albert, arătându-i că o împăcare cu Ștefan este în folosul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi atacată de tătari. Domnul a încercat să medieze între cele două părți „dar n-a ieșit nimic”, după cum scria Ștefan lui Alexandru. Boguș, un sol al marelui duce sosea la Suceava „cel mai devreme în septembrie 1500”, îi mulțumea lui Ștefan pentru încercarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ianuarie o solie la Constantinopol, ca să încheie o înțelegere cu Poarta, deși Vladislav ar fi dorit să se organizeze o acțiune comună antiotomană. În primăvara anului 1501, Ștefan cel Mare trimitea o solie la Moscova și o alta la hanul tătarilor, pentru a media o înțelegere între părțile aflate în conflict, căci spunea domnul „Noi am fi bucuroși să putem face dragoste și pace și înțelegere între voi, cum a fost mai înainte”. Ivan al III-lea nu numai că nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la nici o înțelegere și domnul propunea să se întâlnească solii, la 29 iunie sau la 8 septembrie, pentru a stabili hotarul dintre Moldova și Polonia. Solii lui Ștefan îl informau pe regele Alexandru că turcii vor să-i împace pe tătarii de pe Volga cu cei din Crimeea, ceea ce era în defavoarea ambelor părți (Moldova și Polonia). Regele mai era informat că turcii pregătesc o mare armată pe uscat și pe apă ca să atace Ungaria în anul următor. Solul, pe care regele îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Polonia, pricinuind mari pagube, iar negustorii poloni au fost opriți să meargă în Imperiul Otoman. Relațiile de bună vecinătate se puteau restabili cu condiția ca bunurile jefuite să fie restituite, iar oamenii luați în robie să fie eliberați. În legătură cu tătarii de pe Volga, domnul era încunoștințat că aceștia sunt aliați cu regele, iar dacă vor veni în ajutorul său, să nu fie atacați de moldoveni. Regele accepta data de 8 septembrie, pentru discuțiile în legătură cu hotarul, amintindu-i domnului că vechile hotare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
titlul de cavaler și era îmbrăcat cu o haină cusută cu fir de aur. Așa cum îl informaseră solii moldoveni pe regele Alexandru în 1501, la începutul anului 1502, o oaste otomană se îndrepta spre Dunărea de Jos, amenințând Transilvania, iar tătarii de pe Volga veneau, la chemarea sultanului în părțile Chiliei și Cetății Albe. La 6 februarie 1502, regele Vladislav considera că domnul va trebui să fie ajutat. În raportul trimis de Matei Muriano Senatului venețian, domnul nu putea să-i atace
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la chemarea sultanului în părțile Chiliei și Cetății Albe. La 6 februarie 1502, regele Vladislav considera că domnul va trebui să fie ajutat. În raportul trimis de Matei Muriano Senatului venețian, domnul nu putea să-i atace pe turci din cauza tătarilor de pe Volga. Aceștia veniseră, la chemarea, sultanului în părțile Chiliei, și Cetății Albe. Ei urmau să se unească cu 4.000 de oameni ai lui Malcoci, cu 14 pași și 2000 de oameni ai împăratului (ieniceri). Așa cum îi scria sultanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vor să fie cu mine, așa cum se cuvine între vecini adevărați și drepți, atunci să-mi dea pace în această țară a mea și în alte lucruri, după înscrisuri, ca să mi se facă dreptate. Vom merge atunci, în schimb, împotriva tătarilor și a altor păgâni, pentru că aceasta ne este nouă de trebuință.” Solii unguri au propus să se fixeze un alt termen pentru hotărnicie, dar domnul a refuzat „pentru că polonii niciodată nu mi-ar face dreptate”. Starostele de Lipoviec s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matteo Muriano în raportul său. „În această trecută lună a lui octombrie, înălțimea sa domnul a recucerit unele cetăți și sate de la Măria Sa regele Poloniei, care fuseseră ocupate în vechime de acest regat.” Matteo Muriano menționează că, în aceeași lună, tătarii au năvălit în Lituania și Polonia și au ridicat 40000 de robi. Este vorba de fiii lui Mengli Ghirai, care au jefuit Podolia, Rusia Roșie, Palatinatul Sandomir, împrejurimile orașului Rzeszov, Iaroslav, Radom, Belz, ajungând până dincolo de Vistula, unde au prădat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
renunțe la ea; care țară este a mea și moștenirea pe care eu am primit-o cu încuviințarea domnului rege al Ungariei și din încredințarea sa. Dacă Maiestatea sa regele îngăduie aceasta, vreau să fiu ajutor împotriva turcilor și a tătarilor care nu vor mai pustii țările Maiestății Sale... Nădăjduiesc că Maiestatea Sa Regele va da pace țării mele și moștenirii mele, căci eu vreau să apăr aceasta cu capul meu. Și te rog să nu îngădui să se facă daune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ploile cele multe și ieșiră din albiilor lor, cum nu se pomenise până atunci; și nu mult după aceea muri Ștefan, palatinul Moldovei, slăbit de bătrânețe și de podagră. Ungurii și polonii se temeau că, după moartea domnului, turcii și tătarii vor ataca cele două regate. La 25 februarie 1504, regele Vladislav se temea că, odată cu moartea lui Ștefan, tătarii ar putea năvăli în regat. Ardelenii, în schimb, se temeau de un atac turcesc acum, când Ștefan voievod e bătrân și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
muri Ștefan, palatinul Moldovei, slăbit de bătrânețe și de podagră. Ungurii și polonii se temeau că, după moartea domnului, turcii și tătarii vor ataca cele două regate. La 25 februarie 1504, regele Vladislav se temea că, odată cu moartea lui Ștefan, tătarii ar putea năvăli în regat. Ardelenii, în schimb, se temeau de un atac turcesc acum, când Ștefan voievod e bătrân și i se apropie moartea”. La 14 aprilie, când se știa că se apropie moartea domnului, Vladislav lua măsuri pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au luptat cu ungurii, respingând pentru o vreme încercările acestora de a cuceri teritoriul intracarpatic. La Est și la Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice românești s-ar fi desprins dintr-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exercita o autoritate permanentă, bazată pe instituții de tip feudal (prefeudal) asupra teritoriului locuit de români. Profitând de slăbiciunea stăpânirii exercitate de barbari, obștile românești au reușit să se coaguleze în formațiui politice, care recunoșteau suveranitatea hanului peceneg, cuman sau tătar. Se poate vorbi de fărâmițare prefeudală numai dacă socotim că teritoriile locuite de români făceau efectiv parte dintr-un stat autoritar, pe care îl conducea hanul turco-mongol. Astfel, putem vorbi de efortul făcut de populația românească în vederea creării unor formațiuni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut parte integrantă din hanatul peceneg sau cuman, atunci ele ar fi trebuit să fie apărate de hani. S-ar putea vorbi de fărâmițare în cazul în care ducii și voievozii români ar fi luptat împotriva hanilor pecenegi, cumani și tătari. La sfârșitul secolulul al XIII-lea are loc formarea statului feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui voievod din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgurile, ele constituie o mare putere din punct de vedere politic, economic și militar. Faptul că alipește Vasluiului 16 sate se explică prin importanța pe care o are ca poziție strategică, atunci când e vorba de un conflict cu turcii și tătarii. Așezându-și tabăra la Vaslui era nevoie ca numărul satelor să sporească, pentru a face față nevoilor pe care le impunea o curte domnească. Ocoalele târgurilor au avut un rol însemnat până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiul din 15 iulie 1448: satele sale se aflau în sudul Moldovei, dar fiind menționate anume o parte din satele care figurează în privilegiul din 1448, iar altă parte - șase sate - sunt în ținutul Suceava, plus seliștea unde a fost tătarul Petir. Dintr-un privilegiu dat de Ștefăniță, la 24 aprilie 1520, reiese că încă din vremea lui Ștefan cel Mare i-a fost întărit lui Ion Dălban satul “unde a fost Radul și Rădici”, pe care îl cumpărase de la Ion
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără de la boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără de la boieri și dă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care domnul da un privilegiu de întărire la 10 octombrie 1448. La 23 ianuarie 1450, mânăstirea primea un loc pentru două mori, de la Șteful Mândre. La 31 iulie 1451, frații domnului, Ștefan voievod și Petru voievod dăruiau mânăstirii doi robi tătari, Pașco și Petrică. La 7 septembrie 1452, îi era întărită mânăstirii o bucată de pământ pe Pârâul Sec, cumpărată de la Tuzoana, fiica lui Contas din Neamț. La 22 ianuarie 1453, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani, iar cine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Contas din Neamț. La 22 ianuarie 1453, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani, iar cine va opri sau va ascunde pe acești țigani să își plătească vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie 1453, i se dăruiau mânăstirii trei tătari. La 1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna, în braniștea de la Bohotin, brănișterilor interzicându-le să ia oamenilor care se vor așeza acolo, desetina. La 8 februarie 1455, domnul dăruia mânăstirii un pământ pe Topolița, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]