5,643 matches
-
realiza apărarea intereselor sale vitale. Privită în această cheie, înțelegem atitudinea Angliei, Putere liberală, fața de mișcările de eliberare socială și națională din imperiile conservatoare meridionale (Imperiul otoman) sau septentrionale (Rusia, Austria și Prusia). Realizăm astfel aparenta contradicție între sprijinul tacit dat Rusiei în înăbușirea revoluțiilor de la 1848 și valorile aflate la baza sistemului constituțional britanic. Politicienii englezi preferau ca reformele să fie făcute gradual, de la centru, eventual cu consultarea unor juriști englezi, care urmau să joace rolul unor consilieri nu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
antanta anglo-franceză (chiar dacă Anglia și Franța erau semnatare ale Tratatului). Același deziderat a ghidat politica Rusiei și mai târziu, când aceasta a sprijinit Unirea Principatelor. Momentul 1848 a adus o mare dezamăgire pentru forțele progresiste, liberale europene. Anglia a sprijinit tacit intervenția Rusiei în Principate și în Transilvania, cu scopul restabilirii statu-quo-ului. Implozia Imperiului otoman și a Austriei ar fi reprezentat, pentru Anglia, o catastrofă de proporții, considerându-se că întregul echilibru european, așa cum era el conceput până atunci, ar fi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Iată, în acest sens, câteva argumente ale Ioanei Lipovanu 393. În primul rând, ideile lui Blaga despre metaforă și simbol nu justifică o apropiere de concepția indiană. În al doilea rând, Blaga nu avea cum să se recunoască, fie și tacit, în tradiția indiană de gândire, deoarece concepția indiană despre metaforă și simbol angaja o metafizică în dezacord cu premisele filosofiei sale. Mai exact, metafizica indiană avea ca supoziție posibilitatea atingerii unei cunoașteri a absolutului, a transcendentului, ceea ce Lucian Blaga refuza
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noua modalitate de a gândi nu sunt excepții față de o logică absolută, care ar fi cea clasică, ci, dimpotrivă, aceasta este o formă absolutizată a unuia dintre aspectele multiple ale logicii dinamice a contradictoriului. Spre deosebire de Blaga, pentru care logica, identificată tacit cu cea clasică, nu face decât să "închidă" misterul în corsetul noncontradiției, prin actualizarea totală a uneia dintre laturile antagoniste, ceea ce înseamnă și potențializarea absolută a celeilalte, adică dispariția ei, la Lupașcu tot logica, în accepția ei dinamică, însă, este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ci mai degrabă spre complementaritate și totalizare 765. Pentru înțelegerea noilor teorii științifice, este necesară o "pedagogie a ambiguității", ori o "ontologie a complementarului" având în centru ideea că "proprietățile complementare trebuie să fie înscrise în esența ființei, contrar credinței tacite că ființa este întotdeauna semnul unității"766. Geometriile neeuclidiene, deși sunt întemeiate pe o propoziție ce contrazice nu numai al cincilea postulat al Elementelor lui Euclid ci și percepția spațială empirică, se dovedesc, în mod paradoxal, perfect coerente, fiecare găsindu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoscută în formele și speciile ei, trebuie să existe de asemenea diafanul, adică un "mediu" care leagă lucrurile între ele și deschide prin el o cale către receptarea sensibilă și înțelegere. De atunci, diafanul a ajuns să pătrundă în mod tacit nu doar orice știință optică, ci și întreaga reprezentare a lumii sub dublul său aspect sensibil și inteligibil, operând astfel, prin participarea sa la lumină, o veritabilă mutație între vizibil și invizibil" (p. 307). 1 Lucian Blaga, Psalm, în vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vază nu se deplasează fără escortă. La picioarele podului, pe cele două maluri și la depărtarea cuvenită, apa sapă când incisiv, când mângâietor, inepuizabil de fertilă în strategii; împrumutând abraziunea mediului, ea o întoarce insurecțional împotriva lui. Reciproc, piatra ademenește tacit la statornicire aluviunile dinspre marginea mai domolită a șuvoiului - cele mai vlăguite și mai ezitante, cârtind tulbure împotriva răpirii și roase de nostalgia întregimii cu prundișurile din amonte. Pentru aceste dizidente ale făgașului bine bătut, între uscat și curent se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
m-aude; liniștea nu se câștigă, ci se ordonă - chestie de igienă lăuntrică. − Mă rog, dacă ține, ține; fiecare-i diferit. În cazul meu, aveam senzația că glasurile astea cârtitoare, cum le spui tu, sunt îndepărtate de mine printr-un tacit decret străin, până ajung să dispară îndărătul unui dig masiv și bine antifonat, ridicat în interiorul meu de altcineva - deși cu asentimentul sub narcoză al unei părți din mine. Bineînțeles că bănuiala n-avea pe cine să cadă decât pe Ian
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fapt torera din gravură îi întinde sabia Minotaurului cu un gest de autoabandon. O îmbrățișare calină se grăbi să o învăluie protector pe prezumtiva nevoiașă de lovituri, a cărei lipsă de replică ar fi putut fi interpretată ca o confirmare tacită a insinuării. Jenată de tăcerea-i strigătoare, ea preferă să se refugieze sprinten în obscure construcții metafizice, al căror spațiu familiar îi oferea ocrotire: − O lume nu se poate pune în totalitate între paranteze pentru că ea nu are început și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înțeles că o lovitură primită nu e un pârâu din care alții să-și împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-l mușcase veridic de venit, pătrunzându-i ea lui în buzunar! "Mizeria-i ca stolul de porumbei", filozofă Rică, simțindu-se înălțat de înaripata constatare; "azi pe casa noastră, mâine pe casa voastră". Faptul că participase efectiv la acestă adâncire tacită a înțelegerii aproapelui, caracteristică fenomenului artistic, că se implicase în ceea ce metafizicienii ar numi o volatilizare a realului, îl umplea nu numai de bucurie tâmpă, ci de conștiința unei înalte misiuni sociale împlinite. Ca spectator, se solidarizase cu suferința minerilor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
noroiului, dependentă total de el - viu sau mort, puțin conta. Neobișnuiți să se ia pe ei înșiși atât de în serios pe cât o făceau oaspeții, nomazii exasperaseră, așa că, recunoscându-se sau nu în răspunsul improvizat în pripă de Rică, încuviințară tacit, dar unanim, în primul rând contenirea interogației chinuitoare. Mustățile în formă de potcoavă lestară dintr-o dată greu și la unison fugacele escapade timide ale verbului înspre registrul sonor. Nesiguranța, cu care erau mult mai învățați decât partenerii lor de conversație
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Dar pentru noi, oamenii, o lecție care nu vine la timp își pierde efectul. − Ținând cont că liberul arbitru ne-a fost dat, probabil că forurile donatoare nici nu se sinchisesc cine știe ce, conchise Bart. Mai apoi, după un scurt bilanț tacit al discuției, exclamă cu surpriză: − Fir-ar să fie! Ca să vezi în ce probleme teologice ne-am afundat pornind de la un banal furt! Banal o fi, nu-i vorbă, dar mă exasperează lipsa noastră de antidot împotriva-i și ifosele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
părerea sa - în care influența discuției cu Bart se făcea binișor simțită - întâmpinarea făcută umanismului comunitar în josul Dunării vădea un deficit regretabil de civism, iar o continuare forțată în direcția realizării bunelor intenții risca să adâncească lipsa, devenindu-i complice. Tacit, frauda îi silea pe cetățenii bine intenționați să se definească - fie ca victime de care s-ar fi putut, eventual, în continuare profita, fie ca adversari intransigenți ai fărădelegii, a căror larghețe condițională să impună respect primitorilor. Iar faptul că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
punerea În scenă ar fi realitatea adevărată. Credința În rolul jucat Îi conferă nota de autentic de care are nevoie pentru a se fortifica și baricada. Nu contează cum e recepționat, el crede. Se instaurează, după un timp, un pact tacit Între „performeri” și public, scrie Goffman, cele două parți stabilesc dozajul, convin să minimalizeze diferența dintre poziții, ajung să se pună de acord. Au multe care Îi apropie, mai multe decât Îi despart. Și performerii, și publicul au nevoie de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se instaurează o altă formă de regim politic. Teoretizată și de filosofii Hobbes și Locke în cursul secolului al XVII-lea, aceasta se bazează pe ideea că există drepturi naturale ale individului și că organizarea socială rezultă dintr-un contract tacit încheiat între suveran și individ. În fond, aceste teorii nu sînt decît conceptualizarea practicii care datează din secolul al XIII-lea și care a văzut puterea suveranului limitîndu-se printr-o serie de texte care garantau libertățile cetățeanului britanic, stabileau limitele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este formată din reprezentanții națiunii. Cît despre puterea executivă, aceasta are o misiune precisă și limitată: aceea de a aplica legile votate de puterea legislativă, ceea ce pune în evidență subordonarea sa. În cazul în care executivul nu ar respecta contractul tacit încheiat în felul acesta cu națiunea, este deci legal ca poporul să se răscoale. Dreptul la revoltă apare astfel ca o justificare a ruperii contractului (revoluționarii americani de la sfirșitul secolului al XVIII-lea se justifică în mod clar prin această
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
paradigme la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) a re?inut din �nv???m�ntul newyorkez al lui Schutz (1967) c? realitatea social? este o construc?ie colectiv? a actorilor care, cu toat? specificitatea experien?elor lor personale, se acord? tacit asupra unei definiri intersubiective a lumii (Berger ?i Luckmann, 1966). Frapat de similitudinea sociologiei �savante� cu cea implicit? a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și rezultate nu au fost specifice unei arii geografic-sociale anume, ci s-au dezvoltat, mai mult sau mai puțin concomitent, în toate țările, în context public sau privat, internațional sau local, chiar dacă cu grade de aplicabilitate diferite. Sub forma cunoașterii tacite, a unor constructe teoretice sau strategii operaționale, principiile și valorile etice au îmbunătățit condiția umană. 1.2.2. Dezvoltarea societății civile și apariția celui de-al treilea sector: organizațiile societății civile și organizațiile neguvernamentale (ONG) Cât de multă, sub ce
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
muncă, de ziare și site-uri, de televiziune și forumuri de discuție etc. Rolul managementului constă în capacitatea de inserare a învățării continue cu munca. Toate devin surse de vehiculare a cunoașterii și de stimulare largă a învățării formale sau tacite. Scopul este acela de a crea noi cunoștințe și/sau de a reasambla pe cele vechi în aplicații insolite în vederea exploatării lor economice: homeopatia este resuscitată de microcipuri, pescuitul de sonar, mineritul de sateliți, sportul de jocuri fără console și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
că prezentul nu este altceva decât trecutul viitorului nostru, ale cărui șanse se decid acum. 4.2. Dezvoltarea durabilă din punctul de vedere al mediului de afaceri Doctrina unei societăți universale și prospere susținută de filozofia politică modernă a devenit tacit o ideologie, o doctrină cu nimic superioară ca valoare de adevăr și de dreptate nenumăratelor ideologii existente 54. Mutatis mutandi, problema dezvoltării durabile, separat sau ca dimensiune a responsabilității sociale corporative, a devenit capitol special în declarațiile de misiune ale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de cunoștințe ce reacționează și funcționează ca urmare a unor argumente cognitive, de genul: * activitățile organizaționale sunt orientate în funcție de viziunea conducătorilor/guvernanților; * crearea de cunoștințe este baza pentru inovare, pentru valorificarea ansamblului de oportunități de investiție și pentru unicitate; cunoașterea tacită și cea socială conferă firmei avantajul inimitabilității; * organizația trebuie, este îndreptățită să-și protejeze baza de cunoștințe; * coordonarea activităților productive depășește simplul transfer de informații; * procesul de rezolvare de conflicte în sine poate căpăta dimensiuni cognitive (conflictele cognitive, diferite de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în cadrul organizațional. Astfel, tratarea conflictului de interese, din punctul de vedere al teoriilor normativ-disciplinare, contribuie la explicitarea performanțelor organizației ca ansamblu de competențe; după cum punctul de vedere al teoreticienilor cognitiviști despre aspectele cognitive ale funcției de producție (învățarea socială, învățarea tacită) luminează dimensiunea inovativă a firmei. Crearea de valoare nu poate fi materializată fără reguli și constrângeri normative. În acest sens, sistemul de guvernare are ca obiectiv confirmarea permanentă a legitimității sociale corporative. Raportările corporative, ca atare, nu îmbunătățesc nici performanțele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
morale de a face afaceri. Repoziționarea și formalizarea acestor grupuri afectate în "stakeholders", precum și presiunile sociale exercitate de aceștia reprezintă, în fapt, modalitatea de revizuire a valorilor umane cu sens de umanizare a "societății economice" și de reiterare a contractului tacit societate afacere. Problema fundamentală a postmodernității se definește pornind de la conflictul dintre logica dezorganizatoare a individualismului entropic și cea organizatoare a individualismului responsabil. În acest sens, suntem spectatori și actori ai unui proces de normalizare, de integrare și de moralizare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
bun "cetățean", trebuie să se conecteze și să-și ajusteze valorile atât la cele ale proprietarilor, cât și la ale celorlați actori sociali afectați de funcționarea ei. În măsura în care organizațiile-afaceri profită de avantajele și oportunitățile oferite de societate, trebuie să consimtă tacit, ca orice actant social, la restrângerea libertăților proprii în folosul interesului public. 7.5.1. Cum sunt percepuți social indicatorii cetățeniei corporative? Pentru o calificare unitară a firmelor, referirile la responsabilitatea socială ar trebui să păstreze aceiași indicatori, iar ponderea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]