5,159 matches
-
-și țină de cald, fără să deschidă gura, cu toate că frigul nu-i lăsa să doarmă, simțind pe pleoapele Închise licărul câte unei lanterne care Îi lumina o clipă. În fine, primele raze din zori ajunseseră la ei prin găurile din tavan și ferestrele cu geamuri sparte ale halei; și, În penumbra fantomatică, soldații Începuseră să se ridice În picioare și să iasă afară, În lumina murdară pe care se profilau siluete ca În acuarelele venețiene, duzini de bărbați și adolescenți ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bătrânul don Giorogio și pe Isabella. Să urcăm. Casa, tutelată de o fundație, Încă nu devenise muzeu; dar portarul se arătase sensibil la surâsul lui Olvido și la un bacșiș, și vreo jumătate de oră putuseră să se plimbe pe sub tavanele Înalte cu pete de igrasie, pe parchetul care le scârțâia sub picioare, pe lângă căruciorul cu sticle prăfuite de grappa și chianti, prin sufrageria cu naturi moarte pe pereți (stilleben, murmurase Olvido: vieți silențioase), pe lângă televizorul În fața căruia Chirico stătea așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine maghiară); folos, prisos, a lipsi, a părăsi, călimară, pungă, traistă, spital, nostim, plicticos, ieftin, simandicos (cuvinte de origine neogreacă); dovleac, dud, salcâm, catâr, dulap, tavan, saltea, basma, ciorap, ciorbă, sarma, dulgher, cântar, murdar, șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de origine germană); baros, călău, a paradi (cuvinte de origine țigănească); armată, bilanț, campion, casier, flaut, locotenent, mitralieră
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun; nebun de; nevăzut; nevinovat; nimic; ninsoare; pal; panou; papa; pare; pat; părul; piele; plapumă; plăcere; plictiseală; porumbei; prieten; proaspăt; prost; respect; senin; sfințenie; sfînt; spital; spumă de la bere; steag; strălucire; tavan; teniși; tipic; trandafir; tristețe; uneori; vacă; vag; ca varul; văzut; vesel; vin; vis; visez; viteaz; viu; zahăr (1); 799/156/56/100/0 albastru: cer (384); culoare (64); cerul (49); mare (35); roșu (28); verde (15); bleu (14); marea (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cineva; de perete; pericol; petec; piatră; praf; problemă; punct; pustiu; răscruce; rău; rece; rechin; regla; restricție; restrîngere; roi; rupt; rușine; rușinos; scund; semiîntuneric; sfidare; sfînt; simplu; școală; șoarece; spațiu; speranță; stîlp; străzii; strîmb; strîmt; strîmtoare; suflet; surpriză; taie; tăios; tărie; tavan; trai; de trai; trei; al umbrii; umbrit; unghere; urnă; vale; vechi; verde; vesel; zgîrîitură (1); 758/236/79/157/0 conștiincios: deștept (57); silitor (50); harnic (37); sîrguincios (35); responsabil (32); bun (28); elev (28); cuminte (19); perseverent (19); tocilar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
0 perete: zid (229); alb (89); casă (40); obstacol (25); var (21); cameră (15); tablou (15); barieră (13); drept (9); tare (9); dur (8); cărămidă (7); înalt (7); rece (7); albastru (6); gros (6); mare (6); gol (5); închis (5); tavan (5); vopsea (5); colorat (4); culoare (4); despărțire (4); geam (4); graniță (4); izolare (4); încăpere (4); stop (4); ușă (4); blocaj (3); ciment (3); clădire (3); cui (3); desen (3); fereastră (3); limită (3); murdar (3); plat (3); siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pește; plafon; pod de lemn; pod peste rîu; podul casei; Podul Mureș; portar; praf; primejdios; priveliște; Prut; punte între două locuri; puternic; rîpă; romantic; rupt; rustic; rutier; sat; sărăcie; scăldat; sculptură; secret; singurătate; stabilitate; stradă; stres; stricat; surpat; susținere; șură; tavan; trainic; transport; traversarea unei ape; traversat; trăinicie; trecător; a trece; trecerea nivelului; trepte; turn; țară; țeavă; umbră; uni; urc; urcare; urcă; urcuș; uscăciune; ușă; vale; vechituri; vedere; vidraru; vin; vis; vise; viziune; vopsea; zbor; zid; ziduri(1); 780/ 237/71
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veseli; violență; vreme urîtă; zice; zilnic(1); 814/230 /79/151/1/0 sus: jos (221); cer (160); înalt (50); deasupra (27); etaj (18); departe (17); înălțime (17); munte (17); înălțime (11); vîrf (10); Dumnezeu (9); deal (8); pod (8); tavan (8); scară (7); aer (5); în cer (5); pe deal (5); nori (5); scări (5); succes (5); cerul (4); copac (4); în deal (4); urcare (4); acolo (3); culme (3); frică (3); înălțare (3); soare (3); superior (3); urcă (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puteți suporta). Dacă nu puteți ridica brațul sau nu-l puteți mișca, trebuie să faceți următoarele exerciții cât sunteți în baie sau imediat după aceea: Puneți palma pe perete și mișcați degetele în sus, lent, pentru a duce brațul spre tavan. Ridicați încet brațul cât mai sus. Când ați ajuns la limită, rămâneți în această poziție 10 secunde, apoi coborâți lent brațul. Îndoiți încet spre spate brațul dureros, încercând să atingeți partea de sus a spatelui. Mișcați-l treptat până la punctul
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ceva bun de mâncare (încă n-avea curaj să gătească), dar de aranjarea mesei s-a ocupat ea... După ce și-a revenit din șocul despărțirii, mi-a povestit ce se întâmplase; seara, beneficiarul implantului o găsise fugărind cu mătura pe tavane unul dintre cei trei canari cumpărați din piață; doi pluteau cuminți în vază, dar al treilea, mai viguros, se zbătuse ca nebunul atunci când a dat să-l pună în apă și reușise să evadeze; toată casa era plină de fulgi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și mare gospodină. Nu m-a deranjat că purta doar un maiou de-al lui și nici că zâmbea în pat cu tot trupul, semileșinată de plăcere (vreo zece minute nici nu m-a observat, era ca în transă, fixa tavanul cu privirea de parcă stătea să cadă pe ea...); așa sunt bărbații, cam porci, ce să aștepți de la ei; dar mi s-a pus pata rău de tot când m-am apropiat de ea și i-am auzit șoaptele repetate obsesiv
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ne-ai spus de la început? Mihai: Cum să-ți fi spus, cînd să-ți fi spus cînd tot timpul, de cînd am venit, m-ați copleșit cu daruri, cu discursuri, cu mîncăruri, cu laude? Cînd? (se aude o ciocănitură în tavan; ciocăniturile se repetă, apoi încetează) Adică ce vrea să însemne asta? Val: Adică îi deranjăm. Maria: Pe cine deranjăm, dragă!? Val: Pe ăi de sus. Maria: Ce să-ți spun! Da' cu ce-i deranjăm, mă rog! Val: Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o mai fă pe deșteptul și pe cinicul și pe ironicul, știi! Ei drăcie! Măcar azi. Val: Păi... mai ținem serbarea?! Mihai: Nu, n-o mai ținem. (tare) Tocmai, fiindcă nu mai ținem serbarea. (Val îi face un semn spre tavan, de unde ar putea, adică, să se audă iar ciocănituri protest; Mihai reține sugestia și vorbește în șoaptă) Respectă și tu măcar necazurile unor oamenii dacă nu știi să le respecți vîrsta și generozitatea. Maria: Ți-ai găsit! Mihai: (tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fiu... Maria: Chiar așa. Bunica: (nu uită cu nici un chip repetițiile) Mulți ani trăiască... (și după ea cîntă Maria și Mihai, ceea ce vor face, evident, și ceilalți fără nici un chef) Maria: Sst! Sst! Iar o să bată în pereți sau în tavan! Mihai: Și ce, ți-i teamă?! Maria: Nu, dar... Mihai: Să bată! Să bată cît vor voi! Cu pumnii, cu picioarele, cu tunul, cu bomba atomică! Cu ce vor! Sînt stăpîn în casa mea și nu mi-e teamă! Sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că beau ori că nu, tot nu dorm, așa că... El n: Ia niște pastile. Ea 2: Degeaba. (către El 1) Ție nu ți-e frică să bei, acum, pe seară! Nu ți-e teamă că o stai cu ochii în tavan! El 1: Nu... eu, cînd nu dorm, stau cu ochii pe coala de hîrtie... Ea 2: Da, da, și scrii poezii de dragoste... El 1: Ți-am mai spus, scriu poeziile de care am nevoie. Ea 2: Ți-aș spune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
frumos cu ceeace reușise să plece din casa ei de la Valea Călugărească. Printre altele îmi amintesc de un covor foarte mare de lână pe care îl avusese în salonul casei ei. Acest covor acum acoperea, pe lungimea lui, începând din tavan, peretele, divanul și se continua pe dușumea până la ușa camerei. Este de altfel singura dată când am văzut un astfel de aranjament. Intrucât nu avea nici un alt mijloc de existență, această doamnă avea grijă de Liliana, în sensul că o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu pot uita nici momentul magnific din celălalt spectacol, când unul din meșterii lui Manole șuiera exaltat: "Noi suntem dracii lui Cristos !" iar gigantica schelă, mirosind a lemn proaspăt geluit, construită de regretatul Vittorio Holtier din fosa orchestrei și până în tavanul boltit al sălii Teatrului Național, devenea, sub ochii noștri, zidul bisericii care se clădea, magic, în numai două-trei minute. Nu știu dacă Alexa Visarion era pe deplin conștient de aura de energie vitală care îl învăluia, nu știu dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aceasta piesa a fost cartea ca simbol și ca element vizual. În acest sens inspirându-ma din amintirea casei unor prieteni dragi, profesori care nu aveau prea multe resurse, și și-au depozitat cărțile una peste alta de jos până în tavan, formând un perete de cărți. Am păstrat mult această imagine în mintea mea. Din discuțiile pe care le-am avut cu Maestrul am ajuns la concluzia că această imagine ar putea face parte din decorul nostru. A fost o distribuție
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-n detalii, Tibi avea patru copii și o nevastă ciudată, așa că m-am bucurat teribil cînd Linder m-a anunțat că mi s-a oferit apartamentul, în centrul orașului, la 8 minute de teatru. Ce casă frumoasă! Cu curte interioară, tavanul foarte sus, mare cu sobă pe lemne și cu vedere spre trei puncte centrale al orașului. Eram aproape fericit! Nicăieri nu avusesem o asemenea locuință! La Timișoara am avut cea mai fructuoasă etapă a carierei mele regizorale: deci, nu l-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
răului interior, simptom al unei crize iminente, o simultaneitate copleșitoare a vocilor: mai clară și mai automată, vocea defensei; mai insinuantă și reprezentată încă de crîmpeie fără semnificație explicită, vocea subconștientului: "Totuși, pe cînd asculta în suflet dovezile liniștitoare, în tavanul cu grinzi negre se iviră, întîi ca niște sclipiri fără rost, apoi tot mai lămurit, ochii omului de sub ștreang, cu privirea mîndră, tulburătoare ca o chemare, în al cărei foc straniu valurile de argumente se topeau neputincioase." (s. n.) Curînd, această
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lui Gabriel Gárcia -Márquez: "Nu-l încăpuse nici patul, nici rufăria spitalului. Nu intra în măsura oficială. Izmenele îi veneau doar pînă la genunchi. De acolo în jos picioarele îi zbucneau goale printre vergelele patului povîrnit, cu tălpile amenințînd spre tavan. Peste pieptul atletic cămașa plesnită se umfla zadarnic să i-l acopere. Iar brațele căzute în lături își atîrnau buturii cărnoși ieșiți din mînecile scurte pînă la coate și se rezemau cu palmele în pardoseala rece." În tot romanul, figura
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
păsat prea mult, doar că dragonii s-ar fi supărat și i-ar fi vîndut consola și jocurile sau le-ar fi făcut să dispară în neant. Fără jocuri, nu prea avea cu ce să-și omoare timpul. A fixat tavanul, cu toate că nu se-aștepta să se contureze acolo vreo soluție. Peste albul ăla s-au suprapus imagini viu colorate din joc, misiunea care nu-și găsea rezolvarea fără ajutorul lui, dar și din cele precedente, chestiile care l-au acaparat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
s-au suprapus imagini viu colorate din joc, misiunea care nu-și găsea rezolvarea fără ajutorul lui, dar și din cele precedente, chestiile care l-au acaparat. Tot corpul i se scursese, prin ochi, în imaginile ce acum au depășit tavanul. Degetele butonau o telecomandă imaginară. Picioarele i s-au încordat, dispărînd în lemnul de la capătul patului. Și totuși nu era de-ajuns. Era flămînd după un joc, oricare, numai să simtă, pentru o clipă, cum se cufundă din nou în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
l-a prins înainte să aibă timp să se schimbe. Sau doar i-a fost lene să-și mai dea jos hainele, o operație inutilă de vreme ce, peste puțin timp, trebuia s-o repete în sens invers. Dormea cu burta spre tavan, cu gura deschisă, un firișor transparent strecurîndu-i-se dintre buze, avînd ca țintă urechile și ceafa. Dac-ar fi fost altele împrejurările, ce mișto ar fi fost să-i fi desenat cu pastă de dinți pe față și Alin să se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]