8,384 matches
-
Vianu în „Viața românească” și distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1921). Volumul Catastrofa (1921), cuprinzând nuvele inspirate din război, anunță prin problematică și temă centrală Pădurea spânzuraților, încununat cu Marele Premiu al romanului (1924). Dacă străduințele sale pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc modern. După Adam și Eva (1925), narațiune fantastică, bazată pe ideea metempsihozei, Ciuleandra (1927) și Crăișorul (1929), îi
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
rămasă încă necunoscută, S. a fost, așa cum se poate deduce din prefața traducerii sale după Lesage (Dracul șchiop, 1836), una din femeile cultivate ale societății bucureștene, care au sprijinit cu entuziasm activitatea culturală inițiată de membrii Societății Filarmonice. Pentru reprezentațiile teatrale ale trupei românești, ea a tălmăcit în 1836 Mérope de Voltaire, transpunere care, deși anunțată în „Gazeta Teatrului Național” (1836) ca fiind în curs de tipărire, se pare că nu a mai apărut. Traducerea romanului lui Lesage este fidelă, cu
SAMBOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289454_a_290783]
-
prieten, de soțul bătrân și de fiul vitreg. Sever, din Turmele, rezistă imposturii și lipsei de principii doar după ce își găsește aliați în alți oameni, la fel de dornici ca el să așeze relațiile dintre grupurile umane într-un făgaș corect. Scrierile teatrale ale lui L. beneficiază de acțiuni concentrate, autorul distingându-se printr-o bună stăpânire a tehnicii dramatice, prin siguranța în conducerea conflictului și printr-un dialog viu, antrenant, fluent, cu o imagistică bogată. Incursiunile în psihologia și în motivația personajelor
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
să joace anumite roluri sau să efectueze anumite activități față de care au reprezentări false și atitudini ostile, există șanse să-și schimbe anumite habitusuri de gândire și comportament. Intrarea lor în situații și roluri concrete - fie ele improvizate ca scene teatrale -, plasarea „în interiorul” problematicii au șanse mari să schimbe optica și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
totodată cu versuri, proză și notițe de critică literară. Cu poezii au colaborat Elena Lupan și V.B. Muntenescu, iar cu nuvele istorice, prozatorul V. Ranta-Buticescu. În L. l. s-au publicat romane, nuvele, poezii culte și populare, articole despre viața teatrală din Transilvania, biografii ale oamenilor de seamă, însemnări de călătorie, o parte din aceste scrieri fiind traduse din publicații asemănătoare, care se tipăreau în Austria și Germania. R.Z.
LUMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287885_a_289214]
-
lunară, nu a depășit primul număr, redactat de N. Țincu. L. își propune să se deschidă „tuturor scriitorilor originali” și să arate „începătorilor greșelile de fond și formă”, publicând nuvele, romane, poezii, știință (filosofie, sociologie), comentarii politice, recenzii și note teatrale. N. Rădulescu-Niger semnează schița În tren, Mircea Demetriade și Ludovic Dauș publică poezie, Delacerna (Al. Cerna-Rădulescu) prezintă expoziția lui N.C. Dărăscu. Nesemnate sunt studiul Blaise Pascal și o recenzie la volumul Dureri înăbușite de Mihail Sadoveanu. Mai colaborează C. Melinescu
LUMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287893_a_289222]
-
științifică”, mai întâi ca număr de duminică (rar în numărul de luni al ziarului), apoi într-o ediție separată, bogat ilustrată și cu format de revistă. Totuși, nici cotidianul nu a neglijat literatura, având în mod permanent un foileton, cronici teatrale, informații și rubrici literare. Când la 23 februarie 1897 suplimentul își suspendă apariția, L. n. cedează redactorilor literari coloana a cincea din prima pagină și primele coloane din pagina a doua, publicând în continuare un variat material beletristic și critic
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
și pe ai „Evenimentului literar”. L. n. l. și ș. a rămas însă până când își încetează apariția fără o organizare internă limpede, având rubrici diverse, publicând articole politice și traduceri din scrierile teoretice ale fruntașilor socialiști europeni, studii și cronici literare, teatrale, de artă plastică, muzicale, literatură foarte variată, informații culturale, științifice și literare. Numărul colaboratorilor, precum și cel al scriitorilor străini traduși este mare. Redacția s-a străduit să pună la îndemâna cititorilor literatură de informare politică și de popularizare a ideilor marxiste
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
V.A. Urechia, Sofia Nădejde, Th.M. Stoenescu, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu). Anecdote, povestiri și basme populare culese din Oltenia și Bucovina au dat D. Stăncescu și Elena Sevastos. O deosebită atenție se acordă vieții literare autohtone (comentată în recenzii, cronici teatrale, note). Deși nu a apărut decât un an, L. i. a publicat multe traduceri literare, succinte prezentări ale unor scriitori străini (Alfred Tennyson, Alphonse Daudet, Hippolyte Taine, Fr. Sarcey, Émile Zola, Paul Bourget, Maupassant, Al. Dumas-fiul ș.a.) și ample treceri
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
finalul existenței L., se înfiripă și un oficiu critic prin H. Sanielevici și D. Teleor, care analizează cărți de Romain Rolland și Sully Prudhomme. Articolele de cultură generală îi aparțin lui D. Caracostea. Aspectul cel mai notabil este susținerea „Cronicii teatrale” de către Liviu Rebreanu, pe întreaga durată de apariție a publicației. V.T.
LUMINA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287908_a_289237]
-
Gazeta”, 1934, 64; Papadima, Creatorii, 477-482; Erasm [Petru Manoliu], „Rachierița”, „Credința”, 1935, 376; G. Dem. Loghin, „Icarii de pe Argeș”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 11-12; Ciorănescu, Teatr. rom., 247-250; Șerban Cioculescu, „Năframa iubitei”, „Semnalul”, 1946, 1374; Gala Galaction, Cu prilejul unui eveniment teatral, „Jurnalul”, 1946, 607; Arghezi, Scrieri, XXVII, 379-381; Râpeanu, Noi, 154-174; Aurel Leon, Totuși, un dramaturg, CRC, 1972, 6; Mircea Mancaș, Ion Luca, dramaturgul, ATN, 1973, 1; Marin Cosmescu Delasabar, Debutul dramaturgului Ion Luca, ATN, 1975, 2; Barbu, Momente, 199-201; Valentin
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
ca autori pe Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Silvian Iosifescu, Ovidiu Drimba, Al. A. Philippide, Cicerone Theodorescu, Mihail Petroveanu, Marin Sârbulescu, Virgil Ierunca, Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Biberi, Miron Radu Paraschivescu, Camil Baltazar, Rosa del Conte, F. Aderca, Ioana Postelnicu. Critica teatrală este reprezentată de Traian Șelmaru, Victor Ion Popa, Zaharia Stancu, Ion Sava, iar critica de artă revine lui Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, N. Argintescu-Amza, M. H. Maxy. Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Demostene Botez, Gala Galaction, Al. Rosetti, Nina Façon, Victor
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
În acest sens se dovedește plină de semnificații ancheta cu titlul Este necesară revizuirea teatrului românesc?, găzduită în mai multe numere și în care își găsesc locul, sub semnături prestigioase, idei care vor conduce la modificări extrem de păgubitoare pentru mișcarea teatrală națională. V.T.
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
Ioana Tăutu, iar la „Era nouă” va publica cu pseudonimul Monica Dan. Numai după moartea lui E. Lovinescu semnează, în câteva numere din „Revista Fundațiilor Regale”, cu numele real, fragmente din romanul În contratimp. La Paris este angajata unor companii teatrale, realizând în colaborare regia câtorva piese de avangardă; lucrează totodată pentru o agenție literară, încercând să promoveze editorial literatura română în Franța. Temându-se pentru soarta mamei ei, rămasă ostatică în țară, apoi încarcerată și lăsată să moară în penitenciar
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
mari și o duzină de piese într-un act, mult jucate nu numai pe scenele românești, dar și în URSS, China, SUA, Franța, Ungaria, Germania, Bulgaria, Cehoslovacia, ilustrează poate cel mai bine tipologia și conflictele epocii comuniste într-o modalitate teatrală care încearcă însă să depășească realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, spectacolul
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
menționa numeroasele anchete literare, mesele rotunde, colocviile, dialogurile, care s-au desfășurat, de regulă, într-un spirit de suficientă responsabilitate față de buna orientare a opiniei publice. S-a urmărit în permanență spectrul întreg al artelor, acordându-se spațiu permanent cronicilor teatrale, textelor dramaturgice, comentariilor de artă plastică, cinema, emisiunilor TV. Mai sunt de remarcat „Notele”, adesea polemice, „Revista revistelor”, recenzând presa literară internă și internațională, precum și rubrica „Sport”, asigurată multă vreme de Fănuș Neagu, în stilul său suculent și colorat. În
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
în S. propriile compuneri, versuri, nuvele istorice, traduceri, dar obține și colaborarea poeților Gh. Tăutu, N. Nicoleanu, N. Roiu, V. Gr. Pop. El reproduce, de asemenea, din versurile lui Dimitrie Petrino, N. Pruncu, fabule de C. Stamati și tipărește scrieri teatrale aparținând lui Teodor Boian (vodevilul Teatrul la țară) și Șt. Mihăileanu (tabloul în versuri Blestemul unui țăran murind, jucat în 1868 la Teatrul Național din București). N. Nicoleanu traduce din Alfred de Musset (poezia Nu mă uita), iar I. V.
STELUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289919_a_291248]
-
licee din Ploiești absolvind în 1995. Frecventează un timp Facultatea de Drept (1905-1906) și Conservatorul de Artă Dramatică din București (1906-1907). Participă în 1913 la campania din Bulgaria, iar în 1916-1918 la războiul de întregire. Ulterior este, un an, inspector teatral și, timp de șapte luni, director al Teatrului Național și al Operei din Cluj. Cititor de periodice încă din copilărie, viitorul scriitor scoate, în școala elementară, o „gazetă” proprie, scrisă de mână, pe pagini de caiet, în care intră prima
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
La Sibiu, unde rămâne după ce Universitatea va reveni la Cluj, va preda estetica teatrului la Conservatorul Popular (1945-1949), fiind totodată actor (1947-1948) și regizor la teatrul din localitate (1949-1961) și la Teatrul Național din Cluj (1961-1962). În 1953, pentru activitatea teatrală, i se decernează Premiul de Stat. Cu excepția tezei de licență, întreaga operă a lui S. va fi tipărită postum, îngrijită de prieteni sau admiratori: Ion Negoițescu, Al. Căprariu (ca editor și comentator), Mircea Tomuș, Ioana Lipovanu, Monica Lazăr, Mircea Muthu
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
îngrijită de prieteni sau admiratori: Ion Negoițescu, Al. Căprariu (ca editor și comentator), Mircea Tomuș, Ioana Lipovanu, Monica Lazăr, Mircea Muthu, Ion Vartic, Marta Petreu. S. a trăit fulgerător și a intrat direct în legendă, devenind un simbol al Sibiului teatral (scena din localitate îi poartă numele). Că nu a avut presentimentul sfârșitului prematur o dovedește faptul că, deși a scris mult, nu și-a adunat scrierile în vreo carte. Cu înclinație către speculația teoretică, a lăsat în manuscris un volum
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
omiși din eroare, lucru ce se va corecta la următoarele adunări generale. Averea societății se mărise, grație subvenției anuale, unui legat de 10 000 de lei al regelui Carol I, precum și cotizațiilor ori încasărilor provenite de la șezători literare și spectacole teatrale. Societatea inițiase comemorarea unor scriitori, ridicarea de monumente etc. Pe durata conflagrației mondiale activitatea S.S.R. diminuează. Președinți devin Duiliu Zamfirescu (1916) și Mihail Sadoveanu (1917-1919), ștafeta fiind preluată apoi de Mihail Dragomirescu (1919-1921). Sub conducerea lui, adunarea generală din 21
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
regelui Carol al II-lea, a unor ministere și bănci), ajunge repede la aproape 6 800 000 de lei. La veniturile societății au contribuit în mică măsură cotizațiile membrilor (mai întotdeauna neîncasate la timp), beneficiile unor șezători literare și spectacole teatrale, încasările la baluri organizate ad-hoc, exploatarea a două cinematografe (la Brașov și Arad) etc. O lovitură puternică a fost însă crahul (în 1931) al Băncii Marmorosch-Blank, la care S.S.R. avea un depozit de peste 10 000 000 de lei, din care
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Alexandrinei și al lui Constantin Ștefanopol. Absolvent al Școlii Naționale de Silvicultură de la Brănești-Ilfov, și-a desfășurat activitatea de inspector silvic în zona Horezu. A debutat în 1916, cu o recenzie, la „Revista critică”, continuând cu articole social-politice și cronici teatrale la „Cartea vremii”, al cărei director era (1918), semnând și cu pseudonimele Ioachim Movilă, Ion Stânjenaru. Sporadic, îi mai apar proză sau articole și în alte periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, dar după 1936 devine un gazetar cunoscut
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Călina Mare, Nicolae Mărgineanu, Constantin Noica, Marcel Petrișor, N. Steinhardt, Constantin Daicoviciu, Pompiliu Teodor, Hadrian Daicoviciu, Virgil Cândea, Ștefan Pascu, V. Mercea, Raluca Ripan, Eugen Pora, Victor Preda, Valeriu Bologa, Octavian Fodor, Dumitru Dumitrașcu ș.a. Au fost consemnate sistematic reprezentațiile teatrale și muzicale, expozițiile de artă, cinematografia, S. constituindu-și o redutabilă echipă de critici de specialitate: Ilie Balea, Doina Modola, Mircea Ghițulescu, Valentin Tașcu, Negoiță Lăptoiu, Adriana Topârceanu, Livia Drăgoi ș.a. Ca divertisment, sunt prezentate rubrici de sport, modă (Lia
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar abandonează curând studiile teatrale. Intră în gazetărie, semnând articole cu caracter naționalist în ,,Tribuna” (Arad) și ,,Lupta” (Budapesta), pentru care va fi întemnițat la Seghedin (1908-1909). La ieșirea din închisoare încearcă să își facă o carieră comercială, dar optează din nou pentru ziaristică. Persecuția
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]