2,943 matches
-
dar a doua nu cunoaște nimic despre prima. Legătura parasocială este foarte puternică între o celebritate și publicul lui, dar și între persoanele care apar la televizor și telespectatorii care le văd zilnic. Studiile din acest domeniu au arătat că telespectatorul, chiar dacă nu a întâlnit vreodată acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și telespectatorii care le văd zilnic. Studiile din acest domeniu au arătat că telespectatorul, chiar dacă nu a întâlnit vreodată acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia acesta poate explica faptul că cumpărăturile lor sunt ghidate de motivații emoționale, nu raționale. Concluzie Când anumite ore ale zilei sunt ritmate de „ritualuri televizuale” în care
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Starea afectivă pozitivă legată de experiențe trecute și inconștient transferată asupra produsului care e prezentat în același timp. Un alt psiholog, Jennifer Edson Escalas, a experimentat o variantă a acestui efect care nu necesită nici măcar suscitarea unor amintiri autobiografice la telespectator, cititor sau ascultător. Era suficient să îi prezinte produsul dintr-o perspectivă narativă, incitându-l sa-și imagineze o situație anume. În acest experiment J. Escalas arăta voluntarilor reclame pentru pantofi de sport. Într-un caz, textul de lângă fotografie arăta
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală Acum mai bine de 20 de ani rula în Franța emisiunea „Ushuaïa” prezentată de Nicolas Hulot, prima emisiune dedicată mediului pe scena televizuală. Urmărită de milioane de telespectatori, ea îi făcea pe aceștia să călătorească prin peisaje somptuoase, relata reportaje realizate în mediul natural, filma periplul animalelor mari, cu tehnici moderne. Succesul naturii și animalelor pe micul ecran a continuat să crească. TV, Animaux, Escales sunt tot atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
435, p. 293. 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Amatorii de fotbal de pe Canal+ cunosc foarte bine avanpremierele care preced serile sportive. Aceste anunțuri au rolul de a stârni curiozitatea telespectatorului și de a-l convinge să-și petreacă restul serii în fața televizorului. Reușesc să facă asta prezentând întâlnirea ca o confruntare furtunoasă, un spectacol incomparabil, culmea suspansului. Imaginile sunt alese în consecință: prim-planuri asupra jucătorilor, lovituri impresionante, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
-și petreacă restul serii în fața televizorului. Reușesc să facă asta prezentând întâlnirea ca o confruntare furtunoasă, un spectacol incomparabil, culmea suspansului. Imaginile sunt alese în consecință: prim-planuri asupra jucătorilor, lovituri impresionante, nimic nu este precupețit pentru a îi arăta telespectatorului perspectiva unei întâlniri istorice. Montajul imaginilor și a vocii în off a făcut adesea să pară că este vorba despre meciul meciurilor: un duel între doi jucători excepționali, care vor încerca să câștige confruntarea și să-și arate talentul. Talentul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este vorba despre meciul meciurilor: un duel între doi jucători excepționali, care vor încerca să câștige confruntarea și să-și arate talentul. Talentul jurnalistului este cu siguranță de netăgăduit: reușește să dea impresia unei confruntări epocale și să stârnească curiozitatea telespectatorului. Însă apoi vine meciul și cum în orice meci de fotbal sunt timpi morți, driblinguri ratate, incertitudine legată de rezultatul final și adesea dificultatea respectivelor vedete de a răsturna soarta întâlnirii cu o lovitură de geniu. Meciurile de fotbal sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
adesea dificultatea respectivelor vedete de a răsturna soarta întâlnirii cu o lovitură de geniu. Meciurile de fotbal sunt adesea mai puțin ritmate decât montajele de imagini care le preced. În ciuda acestei disproporții evidente între produsul anunțat și produsul real, majoritatea telespectatorilor privesc întâlnirea de la un capăt la altul. Nu își spun: „Fir-ar să fie, este mai puțin decât ce mi-au promis!”. Totul se întâmplă ca și cum nu și-ar da seama de diferență. Conform fenomenului psihologic numit tendința de alegere
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența A fi telespectator astăzi: regresiunea spre afect Într-o zi, deschizând televizorul, găsim o emisiune și ne vine să exclamăm: „Cum pot să spună astfel de tâmpenii!” e dificil de spus de ce, dar sentimentul există, brut și inexplicabil. Respingem sau primim cu brațele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ar trebui să ne anime atunci când primim informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul în care este folosită imaginea (pentru atragerea telespectatorului suficient de mult ca acesta să memoreze reclamele) este astăzi de natură emoțională și ne-am putea întreba de ce. În primul rând, logica concurenței în lumea audiovizuală joacă un rol foarte important. Odată cu înmulțirea canalelor private care trăiesc din reclame
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne-am putea întreba de ce. În primul rând, logica concurenței în lumea audiovizuală joacă un rol foarte important. Odată cu înmulțirea canalelor private care trăiesc din reclame, legea concurenței impune o lege simplă: propun din ce în ce mai mulți stimuli senzoriali pentru a captiva telespectatorul în câteva secunde, înainte de a muta canalul. Este prea rapid pentru a se forma un gând rațional. Ne place sau nu ne place ceva în doar câteva fracțiuni de secundă. Accept și respingere automate Mișcările de accept și respingere se
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prezintă un mapamond albastru în întregime, apoi decorul studioului e compus dintr-o serie de ecrane în majoritate albastre. Omniprezența albastrului pare a fi o caracteristică a acestui platou. Un experiment a arătat că albastrul are un efect relaxant asupra telespectatorului, încât are impresia că timpul trece mai repede. Din acest motiv, mai ales, ne simțim atrași de3 acest decor. Psihologul Gerald Gorn a așezat niște voluntari în fața unor reclame pe care apar, mai întâi, decoruri cu interioare de case sau
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
punem electrozi în palmele voluntarilor, ne dăm seama că transpiră mai puțin dacă văd culoarea albastră decât pe cea roșie. Deși cauzele acestui efect sunt necunoscute, se pare că acesta există, totuși. Prezența fondului albastru în spatele prezentatorilor îl ajută pe telespectator să se destindă între paginile de informații și reportaje, al căror conținut este mai degrabă anxios. Prin acest joc dublu de tensiune (conținutul informației) și de relaxare (în special efectul culorii albastre) se satisface un principiu fundamental al dinamicii emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
joc dublu de tensiune (conținutul informației) și de relaxare (în special efectul culorii albastre) se satisface un principiu fundamental al dinamicii emoționale, principiul tensiunii și relaxării care permite modificarea propriilor reprezentări asupra lumii. Concluzie Ca mediu al imaginii, televiziunea supune telespectatorii unor efecte complexe determinate de culoare. Roșul provoacă, în general, un grad de excitare mai mare al organismului, în timp ce albastrul calmează. Fiecare culoare are influența sa asupra stării noastre emoționale, iar psihologia descoperă, încet-încet, care sunt acestea. Uneori, o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fumat este oare ineficientă? Nu neapărat, după cum arată alte experimente. Psihologul Kim Witte a arătat că o amenințare extremă poate fi eficientă dacă este însoțită de recomandări precise pentru a scăpa de efectele nocive, precum și de cuvinte care dau încredere telespectatorului sau auditoriului. În unul dintre aceste studii ea a prezentat unor studenți cifre șoc despre mortalitatea provocată de SIDA (10000 de persoane mor pe zi, în lume, de SIDA), însoțite și de recomandări clare: „Puteți găsi prezervative în magazinele mari
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
război mondial. Domnule Peneș Curcanul, vă mulțumesc pentru acest interviu pe care puteți să îl citiți mâine dimineață în ziarul „Lupta”. INTERVIU CU DIMITRIE CANTEMIR - CĂRTURAR VASLUIAN DE TALIE EUROPEANĂ Elev: POPA SIMONA Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA REPORTER: Bună ziua, dragi telespectatori ai emisiunii „Mari români”. Alături de noi se află domnul Dimitrie Cantemir care ne va conduce pe firul vieții sale, ne va descrie faptele și drumurile sale, uneori pline de aventuri. Toată lumea știe cine este Dimitrie Cantemir: autor, cărturar, enciclopedist, etnograf
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
va conduce pe firul vieții sale, ne va descrie faptele și drumurile sale, uneori pline de aventuri. Toată lumea știe cine este Dimitrie Cantemir: autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, istoric, om politic. Sper că nu am uitat nimic. Cu siguranță, tinerii telespectatori ai emisiunii noastre vor găsi în cuvintele domnului Dimitrie Cantemir pilde folositoare. Pentru început, îl rog pe domnul Dimitrie Cantemir să ne prezinte câteva lucruri despre copilăria sa: unde v-ați născut, cine sunt părinții dvs, ce educație ați primit
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
găsi în cuvintele domnului Dimitrie Cantemir pilde folositoare. Pentru început, îl rog pe domnul Dimitrie Cantemir să ne prezinte câteva lucruri despre copilăria sa: unde v-ați născut, cine sunt părinții dvs, ce educație ați primit. DIMITRIE CANTEMIR: Buna ziua telespectatorilor dvs. Și vă mulțumesc pentru invitația primită. Este o onoare pentru mine să împărtășesc tinerilor din experiența mea. M-am născut la 26 octombrie 1673, în localitatea Silișteni din comuna Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din județul Vaslui, în partea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
documentat foarte bine înainte de acest interviu. REPORTER: Aveți dreptate, am căutat informații despre lucrările dvs, dar trebuie să recunosc că știam deja foarte multe lucruri despre dvs pentru că sunteți una dintre marile personalități ale neamului românesc. Va rog, spuneți pentru telespectatorii noștri câteva informații despre această lucrare. DIMITRIE CANTEMIR: „Descrierea Moldovei” cuprinde trei părți. Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a câmpiilor. În partea a doua a lucrării am prezentat informații despre organizarea politică
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. DIMITRIE CANTEMIR: Așa este, cred că sunt primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. REPORTER: Să nu uităm să reamintim telespectatorilor noștri faptul că tot dvs ați elaborat prima hartă a Moldovei. DIMITRIE CANTEMIR: Aveți dreptate. REPORTER: Acum, în încheierea discuției noastre, doriți să le adresați ceva românilor? DIMITRIE CANTEMIR: Având în vedere situația politică din aceste vremuri, cu siguranță că
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
meu. Apoi mă duc la sediul parizian al canalului de informații LCI. Emisiunea e programată pentru ora 21 și sunt prevenit că e vorba de o falsă transmisie în direct. Între înregistrare și difuzare e un decalaj de câteva minute. Telespectatorul nu știe asta, dar așa e mai comod pentru stăpânirea "efectului Clavel", după numele scriitorului francez care s-a ridicat și a plecat în mijlocul unei adevărate transmisiuni în direct, cu faimoasele cuvinte: "Domnilor Cenzori, vă salut!", cauzând unul dintre cele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fie spus în trecere, o frumoasă lecție de smerenie. Ea m-a învățat, și încerc s-o urmez, că, atunci când nu știi ce să răspunzi la o întrebare, e mai bine să spui "nu știu", fie și în fața milioanelor de telespectatori ai unui jurnal televizat. De atunci, asta-i regula mea. La drept vorbind, în seara aceea eram într-o situație pe deplin revelatoare pentru stadiul cunoștințelor franceze în domeniu, la începutul anilor 1990; nu eram mai puțin descumpănit decât administrația
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tipul "L'Heure de la Vérité", "7 sur 7", "Questions à domicile" (dispărută în 1989), au o audiență care fluctuează, între 1985 și 1988, de la 9 la 23% de familii. Ele îl interesează mai mult, sau în aceeași măsură, pe un telespectator din trei82. Însă publicul interesat este cu 10 ani mai bătrîn decît vîrsta medie a populației franceze (43 de ani) și este mai mult parizian decît provincial. Interesul este mai scăzut la tineri, la muncitori și la agricultori. Proximitatea politică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la emisiunile oficiale din campania pentru alegerile europene din 18 iunie 1989 se păstrează într-o bifurcație de 3,8% pînă la 8,2%, ceea ce reprezintă o medie zilnică de 2,8 milioane de indivizi. Desigur, putem invoca și delăsarea telespectatorilor sau lipsa reluării emisiunilor. Însă, dacă ne îndreptăm atenția spre nivelele de audiență înregistrate la alegerile legislative cu 10 ani în urmă, vom remarca reculul televiziunii electorale. Suma audiențelor (TF1, A2, FR3) urca, la orele 2035, pînă la o medie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
scădere, raportat la audiențele din campaniile anterioare pentru legislativele din 1973, cu o medie de 51%, iar pentru prezidențialele din 1974 cu 47% în primul tur și 55% pentru cel de-al doilea 85. Privatizarea televiziunii i-a "eliberat" pe telespectatorii captivi ai emisiunilor oficiale, oferindu-le programe alternative. Constatăm, de altfel, că emisiunile politice, care în mod tradițional erau favoritele telespectatorilor francezi, nu mai obțin scoruri de audiență considerabile în context electoral. Spațiile alocate lui R. Barre și J. Chirac
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]