64,222 matches
-
pînă într-atît de dificil este să-i precizezi înțelesul. Dacă e să facem un bilanț istoric al concepțiilor omenești despre fericire, ne-am izbi de două paradoxuri teoretice: primul e acela că, teoretizînd fericirea, o desființăm; al doilea este că teoria despre fericire a transformat fericirea în ceva sublim și intangibil, ajungîndu-se în situația neplăcută ca, din prea multă teorie pe marginea ei, fericirea să devină ceva inaccesibil. Ne încumetăm să vorbim de bucurii, de plăceri sau de satisfacții, dar puținora
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
despre fericire, ne-am izbi de două paradoxuri teoretice: primul e acela că, teoretizînd fericirea, o desființăm; al doilea este că teoria despre fericire a transformat fericirea în ceva sublim și intangibil, ajungîndu-se în situația neplăcută ca, din prea multă teorie pe marginea ei, fericirea să devină ceva inaccesibil. Ne încumetăm să vorbim de bucurii, de plăceri sau de satisfacții, dar puținora le-ar veni la îndemînă să rostească cuvîntul "fericire". Și deși astăzi avem un repertoriu impresionant de definiții și
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
ajunge să-ți poposească pe umeri. Fericirea cere să ai o fire înclinată spre trăirea ei, ceea ce e totuna cu a spune că funcția acestui sentiment nu se poate desfășura decît în prezența organului adiacent. Și abia aici intervine rolul teoriei. Așa cum orice funcție poate fi îmbunătățită pînă la atingerea unui prag în care randamentul se va îmbina cu rafinamentul, tot așa funcția fericirii poate fi stilizată și nuanțată printr-o prelucrare doctrinară a organului ei. Teoria nu poate avea un
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
abia aici intervine rolul teoriei. Așa cum orice funcție poate fi îmbunătățită pînă la atingerea unui prag în care randamentul se va îmbina cu rafinamentul, tot așa funcția fericirii poate fi stilizată și nuanțată printr-o prelucrare doctrinară a organului ei. Teoria nu poate avea un efect de stilizare decît acolo unde există condițiile premergătoare aplicării ei, iar acolo unde aceste condiții chiar există, distincțiile conceptuale pot deschide ochii asupra unor nuanțe pe care simpla posedare a unei aptitudini hedoniste nu ți
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
experiența fericirii, îi vor suplini absența printr-o excrescență pe verticală a cunoștințelor legate de ea. Cum numărul filozofilor al căror nume este pomenit în această carte este destul de mare, nu îndrăznesc să mă întreb cîți dintre ei au făcut teoria unui simțămînt pe care să-l fi gustat cu adevărat. În privința autorilor cărții Cea mai frumoasă istorie a fericirii, cei trei francezi au un renume ferm: filozoful André Comte-Sponville, Jean Delumeau, profesor la College de France și specialist în istoria
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
stîngăcia controlată a histrionicului Colombo, ci este croit dintr-un material dur, neiertător al personajelor tipice pulp-fiction. Deși nu cred că regizorul a avut intenția să ne facă să reflectăm puțin și la infantilismul pe care-l conține creditarea unei teorii conspiraționiste, la reinvestirea lecturii genuine, atît de minunată în copilărie, cu o valoare practică, filmul reușește să ne ducă în acest punct al dezvrăjirii lumii. La capătul experienței traumatice, Walter Sparrow redevine banalul ofițer cu controlul animalelor, trebuie să se
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
acesta, căruia-i stătea bine să se rostească exclusiv cu alura unui născător de adevăruri proprii. Să adăugăm constatarea, din păcate... prozaică, a matematicii, conform căreia reconstituirea realului revolut, fie și în infinitul spațio-temporal, nu e decît o iluzie (v. teoria mulțimilor a lui Georg Cantor).
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
precară cum era în adevărurile ei trucate) prin anecdotica măruntă sau prin secretele mai mult sau mai puțin cifrate. Trebuie să înțelegem din roman că tot trecutul nu e decât un preambul al prezentului, o simplă anexă a lui. Toate teoriile din epocă despre proletcultism, înlocuit ulterior cu noțiunea de realism socialist pentru a acoperi partizanatul de clasă, dar desemnând în fond aceeași tendință ideologizantă, pun accentul pe aspectul de realism critic, existent ca atitudine pregnantă în viziunea realiștilor din secolul
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
de idei și de imaginație poate fi compensată de apăsarea demențială pe acceleratorul vulgarității și iraționalului. O țară nu poate fi condusă doar prin invective, denunțuri și amenințări cu moartea. Nici măcar România. Mesajul PRM-ului n-a depășit niciodată pragul teoriilor conspiraționiste de genul "țara în pericol", avându-i în distribuție în roluri importante pe unguri, evrei și țigani. Iată că țara e la locul ei, iar în loc să fie ocupată e mai degrabă abandonată: milioanele de "căpșunari", zidari și constructori părăsesc
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
destul de apropiat. Dincolo de acestea la un loc și în ciuda eventualelor impresii grăbite, În }ara Miticilor este o excelentă carte de critică literară. Soft, desigur, așa cum și Prejudecăți literare era. Fără a se complica în infinite note de subsol sau în teorii schematice, fără a face din contestație un blazon personal, Ioana Pârvulescu trasează, din studiu în studiu, liniile simple ale unei evidențe. Pe care nimeni însă - dacă e să fim atenți - de la Călinescu și Lovinescu până la Alexandru Paleologu ori Dan C.
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
adolescentul închis și timid se născuse un tânăr student "pus pe harță", care nu-și făcea scrupule de menajamente critice. Astfel, la o ședință a Institutului de literatură, condus de prof. Mihail Dragomirescu, o colegă ținuse o comunicare comparând - conform teoriilor profesorului - o nuvelă de Brătescu-Voinești cu una a lui D. D. Pătrășcanu. Iată ce scrie Cioculescu: "Entuziasmul era general. Comunicarea se încheia cu judecățile de valoare categorice, cum că prima nuvelă era o capodoperă, iar a doua, o operă de
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
le urmărește cu consecvență criticul pe parcursul demonstrației sale: delimitarea unei arii a liricii dominată tematic de joc, investigarea atitudinii eului liric față de lume și față de limbaj (teatralitatea, asumarea ironică a convențiilor etc.) și raportarea permanentă a acestora la repere ale teoriei ludice a artei. Încă din primul capitol (Jocul ca lume) Ion Pop trece în revistă câteva dintre punctele de vedere cele mai avizate în domeniu (Huizinga, Caillois, Fink, Gadamer etc.), insistând asupra împrejurării că, sub aparența neseriozității și gratuității, ludicul
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
fost primul care a susținut că poveștile sunt reinvestiri mitologice mai mult sau mai puțin mărturisite, fiind convins, încă din 1939, de existența unor "amintiri imemoriale", care zac în sufletul tuturor oamenilor și care irup necontrolabil și în opera scriitorilor, teoria jungiană a arhetipurilor și a memoriei colective consolidând ipoteza semnificațiilor trans-istorice ale unor comportamente umane. Influențat nu numai de eseul menționat, ci de întreaga activitate de cercetare a lui Eliade, I. P. Culianu își propune să depășească dogmatismul și istoricismul oamenilor
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
și a le interoga pentru a stabili câteva posibilități din mulțimea acelora care sunt înscrise în raza lor semantică" (p. 83), unul dintre avantajele unei astfel de metode fiind "libertatea de a opera dincolo de constrângerile oricărui postulat metafizic al vreunei teorii oarecare" (p. 101). Practicând o astfel de abordare a textului literar, sunt depășite atât barierele spațiale, cât și cele temporale ce parcelează deseori zona literaturii, metoda fiind una cu caracter meta-istoric, capabilă a releva cititorului eterna reîntoarcere a identicului, prin
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile ancestrale, comune întregii omeniri - cele mai Ťarheologiceť din toate culturile. Lumea arhetipurilor și a prototipurilor originare, miturilor, legendelor, simbolurilor și a acelor topoi Ťsacriť, a căror importanță universală este neîndoielnică" (Comparatism și teoria literaturii). Identificarea tiparelor recurente ale gândirii devine pentru Culianu un factor important în diagnosticarea și reevaluarea culturii contemporane, dimensiunea fantasmatică a literaturii având un rol decisiv, principala însușire a acesteia fiind de a "suscita fantasme prin intermediul limbii" (p. 123), în
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
se impună. E vorba de-un amestec de nebunie indusă în rândul membrilor de frunte ai partidului de către el lider maximo, cel care alternează cu o viteză uluitoare bancul grosolan și instigarea la violență, și de fanatism contagios, născut de teoriile conspiraționiste și de proliferarea teoriilor rasiste. Flancată de personaje provenite dintr-un fel de subterană a rațiunii, precum femeia Buruiană, capabilă să sară la bătaie ca ultimul produs al mahalalei și proferând insulte cu viteza unei moriști (culmea, persoana are
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
un amestec de nebunie indusă în rândul membrilor de frunte ai partidului de către el lider maximo, cel care alternează cu o viteză uluitoare bancul grosolan și instigarea la violență, și de fanatism contagios, născut de teoriile conspiraționiste și de proliferarea teoriilor rasiste. Flancată de personaje provenite dintr-un fel de subterană a rațiunii, precum femeia Buruiană, capabilă să sară la bătaie ca ultimul produs al mahalalei și proferând insulte cu viteza unei moriști (culmea, persoana are și gradul de "maior onorific
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
sinonim perfect al jocului cu cea mai ternă realitate. Orice ficțiune e tangibilă și accesibilă, după cum orice realitate e iluzorie. Ficțiunea romanescă e undă imaterială și corpuscul infinitezimal, ca lumina. Sună prea poetic, dacă n-ar fi prea științific: pură teorie. Romanul, cu posibilitățile lui infinite de narațiuni, lumi, destine și personaje, bate întotdeauna realitatea.
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
baroc indenegabil, de la Odobescu, Arghezi, Mateiu Caragiale la Radu Petrescu și Șerban Foarță. Dar este Macedonski măcar preponderent baroc? S-a demonstrat suficient de convingător și prezența romantică a poetului Nopților (ideea pitagoreic-platoniciană a frumosului ca lege a armoniei cosmice, teoria arheului și a metempsihozei, ocultismul, socialismul utopic, funcția spiritualist-simbolică a naturii, poza byroniană a semeției demonice, poza lamartiniană în peisaj, grandilocvența filosofantă a la Victor Hugo, picturalitatea exotică în felul lui Gauthier etc.), spre a nu mai vorbi de caracteristicile
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
Întîi, un bărbat iubește o femeie. Amintirea ei încearcă s-o cuprindă, neștiutor de toate compensațiile pe care lumea se zbate să i le ofere. Povestea începe cu o șopîrlă, martorul rece al întîlnirii lor fierbinți. De aici, o întreagă teorie a șopîrlei care aruncă discuția despre iubiri și despre însăși fericirea hăt, în decor. O hartă de distanțe și de cuvinte se construiește pornind de la șopîrlă, ruda lipsită de ispite a șarpelui căderii în păcat. Șopîrla e părticica lipsă a
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
fine, spune Sebastian, gazetăria în sensul superior al cuvântului îndeplinește câteva cerințe valabile întotdeauna și altele care devansează circumstanțele; și astfel, perspectiva lui se apropie într-o bună măsură, împreună cu Eliade și alți mari ziariști români interbelici, de mai recenta teorie a comunicării. Se înțelege că nici gazetarul despre care se vorbește aici nu-i un simplu furnizor de informație scrisă, ci practică o gazetărie de opinie și de autoritate. Articolele de atitudine exaltă spiritul polemic pe orice fel de teme
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
condus de generalul Franco). În prezent, Catedră de Lingvistică Romanica. Limbi și Literaturi Iberoromanice, cuprinde patru specializări diferențiate net: spaniolă, portugheză, catalana și lingvistică romanica. Temele au acoperit, în toate trei zilele manifestării, subiecte ample, de la economie și societate până la teoria literaturii, lingvistică hispanica, traductologie sau metodica. O selecție incompletă a invitaților la colocviu ar fi, de bună seama, injusta. O simplă lista, inoperanta. Totuși, rigoarea ne obligă: Alexandra Cornilescu, Ioan Pânzaru (Rectorul Universității din București), Pablo Garcia-Berdoy (Ambasadorul Spaniei în
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
id est o cunoaștere "care înseamnă putere". Întorcînd spatele moralei tradiționale creștine, unei astfel de concepții secularizate îi va fi dat a purta "crucea filosofiei", din cadavrul căreia "aveau să se ridice, în secolul al XIX-lea, științele moderne și teoriile asupra puterii - politologia, teoria luptei de clasă, tehnocrația, vitalismul". Cu această doctrină "demarează o inevitabilă politizare a gîndirii", care, în concret, "a pus bazele dramei moral-politice a secolului XX". Așadar prin refluxul moralei de sorginte religioasă, ca și prin defecțiunea
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
care înseamnă putere". Întorcînd spatele moralei tradiționale creștine, unei astfel de concepții secularizate îi va fi dat a purta "crucea filosofiei", din cadavrul căreia "aveau să se ridice, în secolul al XIX-lea, științele moderne și teoriile asupra puterii - politologia, teoria luptei de clasă, tehnocrația, vitalismul". Cu această doctrină "demarează o inevitabilă politizare a gîndirii", care, în concret, "a pus bazele dramei moral-politice a secolului XX". Așadar prin refluxul moralei de sorginte religioasă, ca și prin defecțiunea celei iluministe, mînate de
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
parte atît de nesemnificativă în cultura noastră". Jurgen Habermas susține proiectul unei morale "înguste", în sensul failibilității pe care s-ar cuveni să-l asume azi întreaga filosofie: "Conceptului îngust de morală trebuie să-i corespundă o autocomprehensiune modestă a teoriei morale. Acesteia îi revine faptul de a explica și de a fonda moral point view. Putem să-i distribuim și să-i încredințăm teoriei morale sarcina de a lumina nucleul universal al intuițiilor morale și de a înlătura astfel temeinic
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]