8,991 matches
-
dinamică, adică însăși Biserica. Prejudecata aceasta presupune în cel care o repetă o crasă ignoranță a izvoarelor. Este adevărat că uneori această preconcepție datează din chiar timpul Bisericii de la început și se pare că reiese din unele pasaje ale Noului Testament, dar totodată e la fel de adevărat că aceste scrieri sunt polemice, iar polemica nu a fost niciodată calea cea mai eficientă pentru a examina mișcare, oricare ar fi ea. Cine poate uita iconografia medievală, în care Biserica apare ca o femeie
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
slogan fără acoperire: "participare culturală". Prima parte a secolului XX se confrunta cu fenomenul cedării de către artiștii contemporani a unor impresionante colecții în favoarea muzeelor, în scopul expunerii temporare sau permanente, fenomen caracterizat de Vander Gucht (1998) a fi un veritabil "testament patrimonial". Exemplificînd această mutație prin constituirea colecției Clyfford Still la Albright-Buffalo, Rothko la Tate Gallery sau Atelierul Brâncuși la Paris, Gucht sesizează un prim moment al redefinirii relației artist operă de artă public muzeu. Acest fenomen a continuat treptat, prin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
lui Scipio" / 34 Preliminarii Înaintea editării bilingve a lucrării ciceroniene Visul lui Scipio, propunem cititorilor un scurt cuvânt lămuritor. Cicero, în plină maturitate a talentului său, a scris, în anul 54 î.e.n., un tratat de politologie De re publica, adevărat testament politic al său. Cicero, fost consul, numit pater patriæ în urma suprimării conspirației lui Catilina, a cunoscut, datorită instalării triumvirilor pe scena politică a Romei, durerea exilului, iar după războaiele civile, când idealurile sale republicane sunt spulberate, ajunge un observator politic
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pentru a fi înțeleasă cu mintea umană. b) Libertatea lui Dumnezeu. Acțiunea lui Dumnezeu este un efect al libertății sale. Intervențiile sale în istorie sunt acțiuni ce provin din libertatea sa și sunt experimentate în mod special de omul Noului Testament. c) Dialogicitatea lui Dumnezeu. Aceasta se manifestă „în împletirea unui dialog istoric cu omul și în recunoașterea în această creatură a unei adevărate persoane”. Acest lucru se poate înțelege nu printr-o perspectivă metafizică sau pur filosofică, ci printr-o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la viața nouă, la jertfa lui Cristos precum și la lucrarea Duhului Sfânt. Acestea se găsesc în mod specific și progresiv organizate în cele două părți ale Sfintei Scripturi, în Vechiul și în Noul Testament. 1.1 Vechiul Testament Chiar de la începutul Vechiului Testament, imediat după crearea omului, păcatul intră în istorie. Este prezentat ca o neascultare a omului de Dumnezeu, o încălcare a voinței sale (cf. Gen 3,17). Aceasta a purtat cu sine consecințe negative în viața omului, prin pierderea armoniei interioare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu o respectă, fapt ce constituie mereu un păcat grav (cf. Ex 20,3-7; 23,24). În schimb, alianța este reluată în mod constant de Dumnezeu, lucru ce demonstrează prețuirea și încrederea sa în oameni. De-a lungul istoriei Vechiului Testament, păcatul va fi mereu condamnat de profeți (cf. Is 1,2-3; Ier 2,32; 8,7), fiind privit ca o ofensă adusă lui Dumnezeu. Prin astfel de mesageri, Dumnezeu îi cere omului convertire, lucru pe care omul îl poate înfăptui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
învinge păcatul. În fața păcatului, Isus are o dublă atitudine: mai întâi îl condamnă, apoi îl iartă. Chiar de la începutul vieții sale publice, Isus este în mijlocul păcătoșilor pentru că, afirmă el, pentru aceștia a venit (cf. Mc 2,17). Analizând conținutul Noului Testament, descoperim că Evangheliile Sinoptice nu propun o teorie clar structurată, sau o construcție reflexivă cu privire la păcat, la iertare, sau la reconciliere. Se observă însă texte și secvențe abundente, dar izolate, precum și folosirea unui vocabular care fac referință la păcat, mereu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rămăsesem în mână cu un volum pe care îl mai citisem, la apariție, și începusem, din nou să-l străbat, era vorbă de Un tramvai numit Popescu (Cartea Românească, București, 2007), o scriere insolită, poem dramatic, în care se cuprinde testamentul artistic al lui Cristian Popescu, scriitor aparte care, în ciuda morții sale premature, așa cum își exprima convingerea criticul literar Mircea Martin, a lăsat o operă care îl exprimă deplin și îi rezervă un loc inconfundabil în poezia românească postbelică. Deși de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
țăranii din zona Reims s-au ocupat, între altele, cu cultivarea viței de vie. Această îndeletnicire a fost încurajată și de biserică, care vedea în comerțul cu vin o afacere profitabilă. însuși sfântul Rémi ÎGrégoire de Toursă a consemnat în testamentul său că posedase vinuri la începutul secolului al IV- lea. O altă atestare s-a dovedit a fi un basorelief, descoperit deasupra Porții lui Marte din orașul Reims. încă în Evul Mediu, vinurile de Champagne - așa cum erau ele numite - erau
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
sânt pe alți săraci... din târgul Iași”... Am mai vorbit noi, părinte, despre porunca domnească care interzicea vinderea vinului sau a altor băuturi de către supuși înainte ca mănăstirile să-și termine băuturile. Iată porunca reînoită și în acest hrisov. ― În Testamentul său întocmit la Constantinopol în 1633 voievodul Miron Barnovschi Moghila voievod notează: “Nește argint ce am dat la dumnealui Ștefan Potoski, voievodul de Breslau și la... doamna Maria, când am fost și în Hotin, după ce ne maziliră, preț de șaptezeci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la sfânta mănăstire”. ― Am citit fel și fel de scrieri ale celor ce lasă danii după moartea lor, părinte, dar acest Lucoci prezintă un scenariu incredibil! De fapt, de mirare nu este numai felul în care și-a conceput el testamentul, ci averea pe care a lăsat-o mănăstirii Sfântul Sava. ― Să-l luăm ca atare, fiule. Așa și-a imaginat el ceea ce ar fi urmat după moartea lui. Cât privește averea, mie mi-a sărit în ochi dăruirea unei trăsuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
poruncit “Io Ioan Nicolae (Mavrocordat) voievod” la 11 ianuarie 1745. ― Este destul de încurcată această poruncă, părinte, dar interesantă. Iat-o: “Dat-am cartea domnii meli rugătoriului nostru Iezechiil egumenul de la... mănăstire Trieh Sfetitelor de aici din Iași, carele, arătându-ne testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasilie vod(ă)... domniia mea încă m-am milostivit ș-am dat... sfintii m(ă)n(ă)stiri,... ca ori pe cine vor pune rugătoriul nostru... să strângă venitul m(ă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
barieră) Trei Calici (de pe Calea Gălății) trebuia să oprească și să scotocească prin coșul căruței după “2 ocă” de pește sărat și încă “2 pești de car” pentru sfințiile lor de la Trei Sfetite? ― Nu aveau încotro, fiule, fiindcă așa scria în “testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasile vod(ă)” (Lupu). Și “exarhii a tuturor de obștie mănăstirilor Sfeti Gorii” (Muntele Sfânt) trebuia să se “înfrupte” și ei când era zi de “dezlegare la pește”. ― Să încercăm a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
septembrie 1704 scutirea de dări a mănăstirilor Galata, Barnovschi, Sfântul Sava, Cetățuia și Bârnova din Iași și Sfântul Gheorghe din Galați, închinate Sfântului Mormânt. La sfârșitul acestei scrisori, găsim: “Precum au tocmit și au așăzat și au legat într-acest testament acești sfinți arhierei și cinstiți... boieri,... am întărit și noi ca să fie neclătit. Iar care s-ar amesteca să-l strice ori cât de cât de puțin, acesta blestemat să fie... și să rămâie în urgie dumnezeiască, să urmeze și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Mai corect, țării, stimate domnule profesor Vlăducă - a gândit cu voce tare bătrânul. “După această numire arbitrară, urmă alt act arbitrar, adică confiscarea averii episcopului Filotei, în valoare de 74.000 de galbeni, înainte de moartea episcopului și cu toate că exista un testament al său, sub pretextul că un călugăr nu poate avea averea sa, fiindcă el s-a lepădat de lume și de toate ale ei. ― Apoi, 74.000 de galbeni era o sumă frumușică, profesore! ― Sunt curios cui o fi vrut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că un călugăr nu poate avea averea sa, fiindcă el s-a lepădat de lume și de toate ale ei. ― Apoi, 74.000 de galbeni era o sumă frumușică, profesore! ― Sunt curios cui o fi vrut să lase episcopul prin testament această “neînsemnată” sumă?. ― Cine știe, fiule? O fi având și el... moștenitori. Mai știi pe ce cărări l-o fi purtat valurile vieții de monah? Dar să mergem mai departe. “Mai știu eu pe unul care a călcat peste pragul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a văzut ca ăl de Sus să facă coaliție cu ăl de Jos?! Cum, unde, domnule? La noi! Ai uitat că suntem în plină campanie electorală de alegeri? Mari descoperiri mari... AMERICA, AMERICA De-acum nimic nu mai conta. Pe testament semnătura și codul numeric personal erau puse, cei șase pistoli stăteau ca puii sub cloșcă în punga frumos ornamentată cu motivele întârzierii plății, ce mai, totul era cum nu se poate mai bine potrivit pentru o plecare pe lumea ailaltă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ultimii patru ani nu vi s-au modificat datele, dacă numele din buletin mai corespunde familiei, numelui și renumelui de care v-ați bucurat chiar și în cele mai triste momente de bun augur cum a fost de pildă citirea testamentului unchiului apostat ca miliardar de drept comun. Pentru a fi mai clari ne vom șterge lentilele ochelarilor și vom apela la un exemplu: Aristide Pletosu, văr de al doilea cu un cumătru al nașei de cununie. Victimă a unui cumplit
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
reușești a tăia maioneza oricărei liturghii, să-ți Înscenezi un botez ca și cum ai da pe goarnă un cîntec de lepădare, să-ți arvonești noapte de noapte capcanele. ...Despică-i limba, fă-o să semene leit cu cele două testamente! Ceea ce se știe nu poate fi deranjat În următoarele stări: cînd se-mpreunează cu martirii neamului, dîndu-le din sămînța sîngelui său glorios, cînd Își leagănă o mînă cu cealaltă, crezînd că dacă-și adoarme stînga aceasta nu-l va pîndi
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
pîndesc sosirea jumătății poemului de care mă tem. Mi-e teamă ca de un viciu, pentru că a doua jumătate a oricărui poem este mai toxică, aici se adună gudroanele cele mai periculoase. Prima jumătate a oricărui poem este asemănătoare Vechiului Testament. ...lux, calme et volupte... Dar a doua jumătate este Noul Testament. Acolo se Întîmplă Întotdeauna ceva important. Crima, VÎnzarea, Scuipatul... Noul Testament conține mai multe gudroane, mai multă otravă pentru cel care-i trage În piept aburul. Femeile după treizeci
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
ca de un viciu, pentru că a doua jumătate a oricărui poem este mai toxică, aici se adună gudroanele cele mai periculoase. Prima jumătate a oricărui poem este asemănătoare Vechiului Testament. ...lux, calme et volupte... Dar a doua jumătate este Noul Testament. Acolo se Întîmplă Întotdeauna ceva important. Crima, VÎnzarea, Scuipatul... Noul Testament conține mai multe gudroane, mai multă otravă pentru cel care-i trage În piept aburul. Femeile după treizeci de ani seamănă mult cu el... Acum ele descoperă porunca, legea
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
este mai toxică, aici se adună gudroanele cele mai periculoase. Prima jumătate a oricărui poem este asemănătoare Vechiului Testament. ...lux, calme et volupte... Dar a doua jumătate este Noul Testament. Acolo se Întîmplă Întotdeauna ceva important. Crima, VÎnzarea, Scuipatul... Noul Testament conține mai multe gudroane, mai multă otravă pentru cel care-i trage În piept aburul. Femeile după treizeci de ani seamănă mult cu el... Acum ele descoperă porunca, legea și Încălcarea ei... Încep să-și simtă viitoarea suire pe cruce
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
sub limba mutului, dar se poate spune și altfel: „era un Întuneric lăsat de mut cu limbă de mut”, atît de Întuneric cum nu s-a mai văzut pe pămînt. Era ― se poate spune și așa ― un Întuneric lăsat prin testament de un orb. Jucam pe scripeți nașterea nașterii poemului dintr-o femeie balneară, pisînd, din cînd În cînd, În pumnii de copil iluziile lumii, În vreme ce din scorbura visului poemul grohăi ca un Dumnezeu satisfăcut. Asta e sigur... Mă răsturnasem și
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Îl aștept pe Dumnezeu ca pe un cîntăreț la armonică, ca pe un mare colecționar de destine. Carnavalul se tîrăște aidoma unei lehuze uriașe prin oraș. Pe mîinile clovnului se usucă sîngele bătrînei omeniri. LÎngă taverna lui Iani Îmi dictez testamentul, de sus se preling anevoios lacrimile celor celebri, Împroșcînd taverna, mușterii și pe toți poeții licențiați care beau și beau pe tăcute sub copacul alb, beau nemușcați Încă de vipere, beau doar În dezvățul de dumnezeu. Îmi dezmoștenesc din cînd
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
l-a dat gata în câteva zile. Și noi n-am știut nimic. Măcar să-l mai fi văzut o dată! Mihaela izbucni în plâns. Bietul moșneag, înainte de a pleca în neființă tot avusese un gând pentru noi... Îi lăsase Mihaelei, prin testament, albumul cu fotografiile Yvonnei Rossignol și plăcile de patefon care-i plăceau atîta! Și acum avocatul venise să i le aducă. ― Dar casa, cui a rămas? l-am întrebat într-o doară. ― Unui nepot de soră. (Și noi care ne
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]