KorAP: Find »[drukola/base=tor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...115 116 117 ...137 >

3,404 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

fi trebuit s? r? m�ne? i marele istoric care s�nte? i ? i s? nu v? fi amestecat �n politic? �. R? spunsul lui Iorga a venit imediat: �Dar atunci a? fi tr? dat cauza! A? fi devenit un tr? d?tor! � Frasin Munteanu? R�mnic, fost custode al Muzeului �N. Iorga� din V? lenii de Munte (Episod comunicat autorului �n 1983) Dedic aceast? carte memoriei profesorului N. Iorga ? i speran? ei c? �n secolul al XXIlea na? ionalismul lui cultural va fi interpretat a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mea. F? r? ei, proiectul meu n? ar fi devenit realitate. A? vrea de asemenea s?? i mul? umesc profesorului ? tefan ? tef? nescu. Arhivele (coresponden? a profesorului�Iorga ? i alte materiale) mi? au devenit accesibile la recomandarea lui. S�nt recunosc? tor pentru sfaturile ? i ajutorul pe care mi l? au dat colegii mei de la Institutul de Istorie care poart? numele lui Iorga: profesorii N.�Liu, Paul�Cernovodeanu, Lazea, Cornelia�Bodea, George Pemela, Eliza�Campus ? i Florin�Constantiniu. Port �n suflet amintirea profesorului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
custodele Muzeului �Nicolae Iorga� de la V? lenii de Munte, fiul credinciosului locotenent politic al lui Iorga, D. Munteanu? R�mnic, pentru materialele pe care mi le? a furnizat ? i pentru amintirile pe care mi le? a relatat. �i s�nt recunosc? tor ? i domnului Ioan Kog? lniceanu, nepotul fondatorului Rom�niei moderne, pentru ajutorul acordat, ca ? i multor altora care m? au ajutat �n vremuri politice dificile, asum�ndu?? i mari riscuri. Mul? umesc funda? iilor A.C.L.S., I.R.E.X. ? i Fulbright care au f

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
prieten al rom�nilor ? i un admirator �nfocat al lui Iorga, ceea ce nu-l �mpiedic? , �n dese r�nduri, s? se deta? eze la modul ? tiin? ific de opiniile sau faptele celui care pe drept cuv�nt a fost numit �nv??? torul neamului� s? u. Dar despre valoarea acestei c? r? i, probabil cel mai pre? ios dar pe care Nicholas M. Nagy-Talavera �l face rom�nilor, r? m�n s? vorbeasc? paginile urm? toare: un omagiu �nchinat geniului rom�nesc, o formidabil? poveste

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? spiritul uman �nsu? i este autorul tuturor peripe? iilor. Kurt W. Treptow PREFĂ? A AUTORULUI A? a cum arăt? titlul, studiul acesta este o biografie a lui Nicolae Iorga, nu ultimul cuv�nt. Poate c? el este mai cuprinz? tor dec�ț studiile anterioare consacrate vie? îi lui, dar este cu siguran?? mai cuprinz? tor dec�ț tot ce s? a scris p�n? acum despre Iorga �n engleze? te sau �n orice alt? limb? de circulă? ie internă? ional?. Atunci c�nd mi? am

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
A AUTORULUI A? a cum arăt? titlul, studiul acesta este o biografie a lui Nicolae Iorga, nu ultimul cuv�nt. Poate c? el este mai cuprinz? tor dec�ț studiile anterioare consacrate vie? îi lui, dar este cu siguran?? mai cuprinz? tor dec�ț tot ce s? a scris p�n? acum despre Iorga �n engleze? te sau �n orice alt? limb? de circulă? ie internă? ional?. Atunci c�nd mi? am asumat sarcina de a scrie biografia lui Iorga a trebuit s? consult cele 1�200

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu r? d?cîni ad�nci �n tradi? ia balcanic?. Cel de al dou? zeci ? i unulea secol trebuie abordat pe baza �n? elegerii trecutului. NA? IONALISMUL ? I SCRIEREA ISTORIEI Istoricul este un fenomen social, el este at�ț produsul c�ț ? i purt? torul de cuv�nt con? tient sau incon? tient al societ?? îi c? reia �i apar? ine. Gra? ie acestei capacit?? i abordeaz? el faptele istorice. E.�H. Carr, Ce este istoria? �Au venit iar vremurile noi... �, comenta recent scriitorul s�rb A.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ific �nsemna eo ipso autentic: savantul era considerat drept un apostol al Adev? rului 1. Ace? ți factori l? au predestinat mult prea adesea pe istoric unui rol politic. �n manieră să evocatoare, Nicolae Iorga punea aceste cuvinte pe seama ap? r? torului na? iunilor mici care a fost Edgar Quinet: �Ori de c�te ori mi? am �n? l?at glasul, am �ncercat s? sus? în cauză na? iunilor slabe sau pe cea a na? iunilor care sper? s? �nvie. Este adev? raț

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istorice. Ei �ncearc? s? stabileasc? un model de g�ndire academic? (?i birocratic?) care respinge tr? s?turile na? ionale, consider�ndu? le drept un mit dat�nd din secolul al XIX-lea. Asemenea tendin? e s? au manifestat (deloc surprinz? tor) la cea de a cincizecea aniversare a �nfr�ngerii celui mai malign na? ionalism dintre toate, nazismul german. Un editorial ap? rut �n revista �Time� a f? cut un cometariu interesant: tendin? ele care au dus la apari? ia nazismului au fost

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
totu? i o lic? rire la cap? tul tunelului. Tratatul de Pace de la Paris i? a redat Rom�niei o parte a Basarabiei. �n mijlocul euforiei generale de la sf�r? ițul deceniului 1850? 1860, cu sprijinul lui Napoleon�III (autointitulat ap? r? tor al na? ionalismului de pretutindeni), Rom�nia a dob�ndit rangul de na? iune, �n ciuda opozi? iei multora dintre marile puteri. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei a devenit primul domnitor al Statului Rom�n. R? zboiul de Idependen?? din 1877

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ani. �n secolul al XX-lea a ap? rut un tip foarte diferit de antisemitism, �ndreptat �mpotriva unei comunit?? i evreie? ți aproape complet asimilat? , util? ? i animat? de patriotism. Nemaiput�nd invocă argumente privind asimilarea sau patriotismul (�ntruc�ț c? s?toriile mixte ? i convertirea la cre? tinism deveniser? ceva obi? nuit), antisemi? îi ? i?au fondat ură pe ras?. Adoptat de cele dou? ?? ri germane, Austria ? i Germania, brutalitatea acestui antisemitism a fost f? r? precedent �n istoria scris?; �n afară blocului etnic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care o consider? atr? g?toare. Este nedrept ? i chiar periculos s? consideri c? o cultur? este superioar? alteia. Dar germanii (să? îi) din Transilvania rareori s? au integrat popoarelor din jurul lor; nici englezii nu s? au integrat mediului �nconjur? tor din coloniile lor; putem urma acest filon pe parcursul �ntregii istorii a omenirii. Acest element nu constituie o particularitate a evreilor. Dar era nevoie de evrei �n Rom�nia. C�? iva �nal? i func? ionari rom�ni �i explicau �n 1940 unui ziarist american

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
monopolul statului. ??ranul avea o �n? elegere limitat? asupra insignifiantului profit pe care �l ob? inea evreul de pe urma b? c?niei lui! El nu ? tia dec�ț c? pu? inii bani pe care �i avea el disp? reau �n m�inile acestui str? în dezgust? tor. Rezultatul a fost apari? ia unui antisemitism feroce. Marile afaceri capitaliste se aflau �n m�ini str? ine de neatins. Existau c�teva mari b? nci evreie? ți (că Marmorosch? Blanc sau Blank). Nu există nici urm? de domină? ie evreiasc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ul surorii lui Drucker interveni ? i el: �Un bancher�, spuse el, �domin? ordinea existent?. El este un om important. Are o ? ar? �ntreag? �n spatele lui�. �... S? presupunem c? nazi? ții vin aici! relu? cumnatul lui Drucker cu un aer sfid? tor. N?ar fi deloc �n interesul lor s? fac? a?a ceva. Ei nu vor s? se ajung? la un dezastru financiar. Dac? n?am fi noi, Rom�nia ar fi deja �ngenuncheat? �. Cel? lalt cumnat ad? ug? sumbru: �Am putea cump

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
umit ? i primul pamfletar rom�n, ? i?a exprimat enervarea pentru faptul c? vornicul Dr? ghici se ridicase din r�ndurile boierilor m? run? i, devenind o �nalt? oficialitate ? i sfetnicul domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit ? i clar v? z?tor al autorit?? îi. �n Arhondologia Moldovei, Sion �i atribuie neamului Dr? ghici (? i multor al? i boieri) o fals? ascenden?? armean? sau chiar evreiasc?. A scris lucruri nepl? cute ? i despre familia Arghiropol 8. Afirmă? iile lui Sion erau lipsite de fond

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga, cu fruntea sus ? i f? r? s? �ncerce nici o p? rere de r? u, a fost dus �n fă? a directorului ? colii. Atunci c�nd acesta l? a �ntrebat ce va face dac? va fi eliminat, a r? spuns sfid? tor. �P? i, dac? am s? fiu eliminat, am s?? ncerc s?? mi f? uresc viitorul că sacagiu sau ca ministru �n Bulgaria�. Dup? această, hoț? r�rea a fost cea previzibil?: a fost eliminat din nou31. Dar nu a devenit nici sacagiu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dr? zne? e. A conchis afirm�nd c? �p�n? c�nd ultimul om nu va ajunge la �n? l?imea unei con? tiin? e cre? tine ? i na? ionaliste, Biserica Ortodox? nu poate considera c? ? i?a �ndeplinit misiunea�, ? i a �ncheiat sfid? tor: �Am avut curajul s? spun acest lucru�37. Ce i? a modelat lui Iorga na? ionalismul �n primii lui optsprezece�ani de via??? El a recunoscut c? educa? ia lui din cadrul ? colii (că �ntregul sistem de �nv??? m�nt din Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aproape idilic. A?a cum spunea Iorga, �plecăm de acolo că du? man �nver? unat al unei societ?? i bazat? pe astfel de lucruri�39. Este limpede c? aici s? a conturat rolul lui �n mi? carea politicoliterar? grupat? �n jurul revistei �S? m?n? torul�. �n ultimii lui ani de liceu, Iorga a c? utat solu? îi �n socialismul lui Marx. La sf�r? ițul secolului al XIX-lea, socialismul marxist era r? sp�ndit �n r�ndul intelectualit?? îi din Ia? i ? i chiar ? i din Bucure? ți

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la Facultatea de Litere a Universit?? îi din Ia? i, la sec? ia Istorie ? i Literatur? 44. A intrat �n rela? îi str�nse cu ? tefan V�rgolici, profesor de literatur? romanic?. Educat la Madrid, V�rgolici a fost primul traduc? tor al lui Don Quijote �n limba rom�n?. Dar ? i mai important era profesorul de istorie a Rom�niei: A.�D.�Xenopol. Cele cinci volume de istorie a rom�nilor ale lui constituiau p�n? atunci unică lucrare definitiv?. Xenopol avea s? devin? protectorul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ceea ce i? a fost de mare ajutor �n str? daniile sale. Protectorii lui, profesorii V�rgolici ? i Xenopol, Iacob Negruzzi ? i Caragiani, ? i?au dat toat? silin? a s? ob? în? pentru Iorga o burs? postuniversitar? �n str? în? țațe. �nt�mpl? tor, primul? ministru Theodor Rosetti a f? cut o vizit? la Ia? i. S? a intervenit direct ? i personal pe l�ng? el �n favoarea �ț�n? rului geniu. � A primit astfel o burs? itinerant? de dou? luni �n Italia 50. Protectorii s? i � printre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
inut o copie a fotografiei ? i a pus? o pe masa lui de lucru. Iorga locuia la unchiul lui, Iancu Iorga, care a v? zut fotografia de pe mas?. Recunosc�nd? o pe făt? , acesta a luat leg? tură cu judec? torul Vasile Tasu, pe care �l cuno? tea bine (era un binecunoscut membru al Societ?? îi ie? ene �Junimea�). Tinerei fete i s? a permis peste pu? în timp s? se �nt�lneasc? cu Iorga, iar �n ianuarie�1890 schimbau inelele de logodn

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
La pu? în timp dup? aceea, tinerii c? s?tori? i au plecat �n Italia. Familia Iorga a petrecut dou? luni de la sf�r? ițul prim? verii ? i �nceputul verii, str? b?ț�nd Italia �n lung ? i?n lat. �n zilele noastre, cu c? l?toriile cu itinerar prestabilit ? i pl? țîțe dinainte, po? i str? bate Italia �ntr? o s? pt? m�n? sau dou?. Pe vremea lui Iorga, o c? l?torie �n Italia f? cea obligatoriu parte din educa? ia oric? rui intelectual. A?a cum

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
erau sinonime, alc? tuind un fel de institu? ie a Rom�niei. Este vorba despre o crust? at�ț de sub? ire, �nc�ț tot ceea ce se �nt�mpl? �n interiorul ei, chiar ? i opozi? ia fă?? de institu? ie, devine ceva asem? n?tor unei probleme de familie. Din momentul �n care �ai intrat�, faci parte din ea (Ai uneori impresia c? p�n? ? i Siguran? a face arest? rile �ntr? o manier? care ? ine de familie). Iorga i? a fost prezentat marelui scriitor satiric Caragiale

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
inacceptabile pentru Iorga: �Poporanismul nu?? i are sensul �n acest domeniu�. Pentru c? nimeni nu poate ridica masele prin literatur? ? i �dac? exist? ceva care poate �ndeplini sarcina de a le ridică, acesta este numai na? ionalismul, dat fiind c? , �nt�mpl? tor, o na? iune are suflet; pe c�nd o gloat? internă? ional? ? i vulgar? , �poporul�, care nu face dec�ț s? trudeasc? ? i s? sufere, nu are nimic de acest fel�62. Pentru poporani? ți, faptul c? mo? ierul sau exploatatorul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
literare�, particip�nd la multe dintre ? edin? ele Societ?? îi �Junimea� de la Ia? i. Scurtă lui via?? � a tr? it 39�de�ani � a fost plin? de suferin? e. Educat la Cern? u?i, Viena ? i Berlin, era un bun cunosc? tor al literaturii universale, al celei a Antichit?? îi ? i a Orientului, mai ales al literaturii ? i al lucr? rilor de filosofie german?. Literatura german? �nsemna pentru el mai cu seam? romanticii ț�rzii (Heine, H�lderlin, Novalis ?. �a.) ? i atmosferă oră? ului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]