15,763 matches
-
pentru aviz. (4) Pentru aplicarea sancțiunilor Agenția transmite avizul, în termenul prevăzut la art. 33, alin. (3), Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. 28. După articolul 42 se introduce un nou articol, articolul 43, cu următorul cuprins: Art. 43 Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 76/207/EEC din 9 februarie 1976 pentru implementarea principiului egalității de tratament pentru bărbați și femei referitor la accesul la ocupare, pregătire profesională, promovare și condiții de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
factori favorizând sau nu manifestarea externă a acesteia. Conform rezultatelor analizei de regresie, vârsta și genul persoanei influențează practica religioasă, acești predictori fiind prezenți în toate cele trei modele elaborate. Astfel, este mai probabil ca o credință religioasă să se transpună în practică dacă persoana respectivă este femeie, cu atât mai mult cu cât aceasta este mai în vârstă. Datele validează ipoteza efectului vârstei asupra frecventării bisericii, precum și a propensiunii femeilor pentru a merge la biserică. Efectul socializării religioase este unul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
urban în ceea ce privește practica religioasă, ci că aceste diferențe nu se datorează rezidenței urbane, ci altor factori, precum nivelul de religiozitate. Analizând din perspectivă longitudinală, efectul genului persoanei crește între 1993 și 2005. Cu alte cuvinte, femeile sunt predispuse să își transpună credință religioasă în comportament. O evoluție inversă se observă în cazul vârstei, al cărei efect asupra frecventării bisericii este mai scăzut în 2005 comparativ cu 1993. Asta înseamnă că, dacă în 1993 cei vârstnici erau mai dispuși să meargă la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la cuvintele care Îi sunt cele mai familiare și, În loc să se apropie de cartea celuilalt, se apropie de propria sa carte ideală, cu mult mai importantă În relația sa cu limbajul celorlalți cu cât este unică și nu poate fi transpusă În nici o altă limbă. Pentru autor, deziluzia riscă să fie și mai mare pentru că este stârnită de descoperirea distanței de nepătruns care ne separă de ceilalți. Am putea să spunem, astfel, că șansele de a răni un scriitor când vorbim
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
făcut să-l apreciem are toate șansele să fie demoralizator pentru autor, confruntându-l prea din scurt cu ceea ce e ireductibil În celălalt, și deci cu ceea ce e ireductibil În el Însuși și În cuvintele cu care Încearcă să se transpună. Sigur că În cartea lui Siniac această experiență dureroasă a neînțelegerii este și Întărită de realitatea disocierii Între textul pe care autorul presupune că l-a scris și cel pe care ceilalți cred că l-au citit, pentru că În acel
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
compunerea sinelui este cea care se străduiește să se denunțe, veghind să nu ne lăsăm deturnați de la această datorie. Inventarea, În fiecare context al spunerii sau al scrierii, cărții apropriate va fi cu atât mai credibilă cu cât va fi transpusă prin adevărul subiectului și se va Înscrie În prelungirea universului său interior. Nu trebuie să ne temem de minciuna față de text, ci de minciuna față de sine. Dacă cei din tribul Tiv reușesc să propună o lectură În forță a lui
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
zona comparațiilor evaluative între situațiile de antrenament prefigurate prin planificare (la nivel conceptual) și cele din realitatea spațiului motric (la nivel operațional) în care se desfășoară efectiv interacțiunea dintre antrenor și sportiv, generată de primul, prin sarcinile motrice, proiectate și transpuse în spațiul operațional al antrenamentului sportiv. In acest caz, interacțiunea dintre cei doi a constat și în recalibrarea acțiunilor, a sarcinilor motrice proiectate inițial, în raport cu reactivitatea sportivului la acestea. Recalibrarea constă, fie în redimensionarea calitativă a sarcinii (sub aspectul creșterii
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
pe care Îl putem folosi atunci când trebuie să evaluăm comportamentul altcuiva. Apoi, pentru că e mai ușor să-ți proiectezi calitățile și defectele În altul, decât să faci un efort empatic, pe baza căruia să te identifici cu altul, să te transpui În stările și trăirile lui, pentru a le Înțelege.) „Pot făgădui că voi fi sincer, nu Însă imparțial.” (J.W. Goethe) Comentând această maximă, T. Vianu precizează: „Nu poți judeca un fapt fără să iei poziție față de el”. Cine nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vor deveni penetrabile unele pentru altele; semnele pasiunii altora nu le putem interpreta decât prin analogie cu ceea ce am trăit sau trăim noi Înșine). Μ Poetul are capacitatea aleasă de a sesiza virtualul din real și, apoi, de a-l transpune Într-un limbaj cu totul special, care ne va face capabili să-l resimțim ca real. Μ Iubirea, pe măsură ce este supusă analizelor raționale ale gândirii (care caută fără Încetare certitudinea și siguranța), nu mai este iubire: ea Își pierde calitatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
al schimbării - spune autoarea - este interior și de aceea numai reechilibrarea personalității umane va permite atingerea eficacității. După autoare (p. 39), managerul intuitiv reprezintă „motorul tranziției”. „El știe să citească problemele, să le dramatizeze, să le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a-i înțelege în profunzime, știe să discearnă momentele în care trebuie să se arate tolerant și permisiv sau, dimpotrivă, să intervină cu autoritate. El alternează ascultarea, toleranța și autoritatea fără compromis. El conjugă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe umerii săi frunze arămii”; „o zi frumoasă de toamnă dă semne de oboseală”. Unii elevi au identificat motivul muzical cu motivul basmului, semnalând când prezența unei prințese, când a vrăjitoarei după inflexiunile melodiei. În finalul activității elevii și-au transpus în culoare trăirile, în gamă cromatică specifică toamnei. Strategiile prezentate sunt idei aplicate în practică, bazate pe experiența didactica acumulată, dar mai ales probate prin rezultatele obținute de elevi în evoluția lor ulterioară. Și dacă nu toți au publicat primele
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Gane, După o bună morală, I. Slavici, Stâlp de cafenele. Revista găzduiește și numeroase traduceri din Zola, Henry Kistermaeckens, Arthur Conan Doyle, François Coppée, Georges Courteline. Constantin A. I. Ghica este autorul majorității traducerilor. Lui i se alătură Constanța Chiralievskaia, care transpune în foileton romanul lui V. D. Waschirov - De ce se prăbușesc imperiile. Numărul 5/1913 găzduiește necrologul Aurel Vlaicu, iar numărul 26-27/1915 comemorează 25 de ani de la moartea lui V. Alecsandri. Aniversări consemnate: centenarul nașterii lui C. A. Rosetti și
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
moartea de Emil Ivănescu și eseul Dezumanizarea poeziei. Observații asupra meritelor și neajunsurilor poeziei contemporane de Petru Comarnescu. Traducerile din limba română sunt realizate în principal din poezie: două sonete de Eminescu (Afară-i toamnă... și Trecut-au anii...) sunt transpuse în germană de Lucian Blaga, în aceeași limbă Alfred Margul Sperber dă o versiune a Mioriței, iar Franyó Zoltán una a poemelor Rugă de seară și Duhovnicească de Tudor Arghezi, dar și a altor poezii de Al. A. Philippide, Geo
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
Duhovnicească de Tudor Arghezi, dar și a altor poezii de Al. A. Philippide, Geo Bogza, Dimitrie Stelaru, Mihai Beniuc. Aici Dragoș Vrânceanu și Giancarlo Vigorelli traduc în italiană De-a v-ați ascuns... și Duhovnicească de T. Arghezi, Victor Kernbach transpune în rusește Pan și Vară de Lucian Blaga. Anda Lascăr semnează versiunea românească pentru Ora de vizită de B. Fundoianu. Trei poeme de Esenin, Cântă, armonică, Nu mai fui așa, Norii de pe șură, sunt traduse în românește de Ion Caraion
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
din București. Inclus în sumarele volumelor colective Cântec pentru început (1966) și Timpul împlinirilor (1970), L. debutează editorial în 1970, cu o culegere de povestiri, Aș fi vrut să fie marți. Aici își valorifică experiența de viață și încearcă să transpună la nivelul substanței narative dileme existențiale ale tinerilor, majoritatea furnaliști, oțelari, ingineri, învățători. Singur în curtea școlii, Vacanță și gelozie, Când va ninge, Am pierdut o rază de soare sunt texte în care se insistă asupra frământărilor sentimentale, trăiri surprinse
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
Literatura este aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr. L. Trancu-Iași și sunt reproduse două
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
Al. A. Philippide. Tot proză scriu și Gh. Vlădescu, Otilia Ghibu-Silviu, Ad. Byck, Dimitrie Lesnea, Ion Pribeagu, Vasile Găină ș.a. Apar nuvele fanteziste, istorice (pe subiecte chinezești și japoneze), semnate de C. Gane, Gh. Brăescu, V. Demetrius, Margareta Nicolau ori transpuse din alte literaturi. Poezie dau Ion Minulescu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide, P. Ioanid (Ion Pas), Ion Pribeagu. Dramaturgia este reprezentată de Sică Alexandrescu, Tudor Mușatescu, Ion Cantacuzino, George Mihail Zamfirescu, C. Gane
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
Philippide, P. Ioanid (Ion Pas), Ion Pribeagu. Dramaturgia este reprezentată de Sică Alexandrescu, Tudor Mușatescu, Ion Cantacuzino, George Mihail Zamfirescu, C. Gane, Isaiia Răcăciuni, Paul B. Marian, Alice Gabrielescu; E. Achille, Deteste (D. Stănescu), Ana Canarache, G. Rădulescu, Ad. Byck transpun proză de André Maurois, Aldous Huxley, A.P. Cehov, Franz Kafka, Mario Bontempelli, René Dunan, H. Kesten, Albert Joachim Fischer, High Wiley, F.T. Marinetti ș.a. Se traduc nuvele și romane de Agatha Christie, Henri Robert, Knut Hamsun, Wilkie Collins, D. Ph
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
de viață de la oraș, a artei și culturii, dar și a unor aspecte ale naturii umane (prietenia, invidia, competiția etc.), a erotismului. Destul de plat în ansamblu, stufos fără strălucire, aparținător unei poetici prozastice deloc revoluționare, bogat însă în detalii, romanul transpune în cele din urmă destul de plauzibil constituirea unei personalități. SCRIERI: Dospirea ploii, pref. Marin Sorescu, București, 1971; Nuntă călătoare, București, 1974; Paznic al grădinilor, București, 1975; Ce se cuvine, București, 1977; Întocmirea chipurilor, București, 1980; Alegoria timpului și a iubirilor
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
traducerea lui după Paroles d’un croyant, scrierea lui Lamennais, iar în 1848, după înlăturarea cenzurii, câteva fragmente au putut apărea în „Învățătoriul poporului”, sub titlul Cuvintele unui credincios frânc. De asemenea, Frăgminte din cărțile pribegirei a lui Mickiewicz sunt transpuse de M. în limba română, desigur pentru înrudirea lor cu opera lui Lamennais. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Preludii, București, 1903, 137-138; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 237-238, 242-243; Predescu, Encicl., 518; Nicolae Comșa, Dascălii Blajului, Blaj, 1940, 76; Ion Breazu
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
colaborator intern al revistelor „Igaz Szó” (1957), „Művelődés” (1958-1959), „Utunk” (1963) și din nou la „Előre” (1964-1982). În activitatea lui M. un loc important îl ocupă traducerile din literaturile română, germană, franceză și rusă în limba maghiară. Din literatura română transpune scrieri ale clasicilor și poezie, proză și dramaturgie contemporană. Traduce astfel din Al. Vlahuță, B.P. Hasdeu, G. Coșbuc, Magda Isanos, Emil Isac, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, B. Fundoianu, Tudor Arghezi, Gellu Naum, Nina Cassian, Eugen Jebeleanu, Marcel Breslașu, Theodor Constantin
MAJTÉNYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287965_a_289294]
-
Neagu Zamfir, Teodor Scarlat, George Lesnea, Ștefan Ciubotărașu. Proză dau Aurel Lambrino, G.M. Zamfirescu, Profira Sadoveanu, Ionel Teodoreanu (un scurt „fragment din romanul Liceenii”), Mihai Popa. Semnează traduceri George Lesnea (din Serghei Esenin), George Ivașcu, care sub pseudonimul Raluca Rodan transpune un fragment din romanul Le Temps du mépris de André Malraux și semnând Mania Comșa tălmăcește din Rainer Maria Rilke. Studiile critice și de istorie literară debutează, oarecum insolit, cu articolul lui Mihail Fridan intitulat H.G. Wells, în care autorul
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
deopotrivă, susținut de o mare combustie lăuntrică, M. - care și-a încununat cariera cu o magistrală creație în Hamlet - a fost unul dintre cei mai de seamă actori ai teatrului românesc. Pentru repertoriul trupelor pe care le-a condus, a transpus din franceză și italiană comedii (cum ar fi Căsătoria silită și Don Juan de Molière), dar mai ales farse și vodeviluri. S-a încumetat să traducă piese ca Hamlet (împreună cu State Dragomir) și Romeo și Julieta de Shakespeare, e adevărat
MANOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
prelat prin mijlocirea operei și a biografiei, avansând ipoteza originii sale române. Aflându-se în contact direct cu literatura polonă, M. a tradus îndeosebi poezie, contribuția sa situându-se mai ales în perimetrul liricii contemporane. Din patrimoniul clasic selectează și transpune din versurile lui Adam Mickiewicz. Alte traduceri - Poeme (1973) de Tadeusz Róz˙ewicz, Bucuria scrierii (1977) de Wislawa Szymborska și Zece poeți polonezi contemporani (1978) - prefigurează antologia Poezia poloneză contemporană (1981). Eșantioanele alese din cei peste optzeci de poeți antologați
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
parabolă ambiguă, cu instrumentar radical modernist. E o narațiune de aparență absurdă, urmuziană, etalând, după cum semnala Mircea Iorgulescu, „o zeflemea sarcastică în marginea unor lucruri foarte grave: războiul, umilirea individului, tehnocrația și esența umană” ca expresie a „unei exasperări existențiale, transpuse cu mijloacele grotescului și ale absurdului”. Eseistica lui M., cultivată cu precădere în ultimul deceniu, nu e propriu-zis literatură, dar nici discurs științific sau filosofic în sens strict, și nici publicistică obișnuită. Întrunind trăsături proprii fiecăruia dintre cele trei domenii
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]