2,979 matches
-
s-a decis să-l facă cunoscut. El a hotărât să nu intre în Nirvăna, să nu se bucure de unul singur de fericirea eliberării, ci să proclame Evanghelia Luminii, potrivit căreia facultatea iluminării (bodhicitta) este inerentă fiecărei ființe vii. Trezirea acestei conștiințe a fost lucrarea lui Buddha. El a înțeles că sensul vieții sale este de a-i elibera pe oameni de suferință și va trăi întru acest ideal. Prin atitudinea sa, Gautama se dovedește a fi un Sammă-sambuddha, adică
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cojesc straturile unul câte unul”. În cea de-a treia veghe, între orele 2-6, a văzut adevărata natură a lumii, a văzut cum avariția, înșelătoria și ignoranța produceau răul și împiedicau coborârea de pe roata renașterii. Culmea transei sale a fost Trezirea, starea de atotcunoaștere. „Din creștetul lumii în jos el nu a putut găsi nici un «sine». Ca și focul, atunci când combustibilul este complet ars, s-a liniștit. Pământul s-a mișcat încoace și încolo ca o femeie beată de prea mult
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lumi au răsunat atunci când Gautama a atins omnisciența. Locuitorii cerurilor au fost cuprinși de o imensă bucurie, turmele de animale și păsările nu au scos nici un sunet și până și copacii au încetat să mai foșnească în bătaia vântului. După Trezire, Buddha a intonat faimosul său cânt de victorie: „Căutând pe ziditorul casei, Mi-am urmat cursa în vârtejul nașterilor fără număr, Care nu scapă niciodată de zăgazul morții; Răul, din naștere în naștere se repetă. Posesor al casei, eu te
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înțelept Năgărjuna, „Arjuna Năgășilor”, a fost inițiat de regii șerpi întru adevărul că totul este vid (śūnya). Și astfel, el a fost acela care i-a adus omului învățăturile buddhiste complete ale școlii Mahăyăna. 3. Răspândirea doctrinei și moartea După Trezire, Buddha se îndreaptă spre Benares unde, grație „ochiului său divin”, îi vede pe cei cinci discipoli care îl părăsiseră. Acestora le ține prima sa predică, în urma căreia cei cinci se convertesc. De la Benares, Buddha ajunge la Uruvelă, nu departe de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ultimul Nirvăṇa. Reliefurile templului reproduc povestirile cuprinse în Lalitavistara și Jătaka. Sunt reprezentate nașterile repetate ale lui Buddha, existența sa în cerul Tuśita, venirea pe lume ca fiu al regelui Śuddhodana, asaltul lui Măra și al fiicelor acestuia, și momentul Trezirii. Templul conține 504 statui ale lui Buddha. O altă realizare deosebită a artei buddhiste este situl de la Ajanta, situat la aproape 50 de mile de Aurangabad, în regiunea Maharaștra din India de astăzi. Acesta conține 30 de mănăstiri, peșteri și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
IX, fiind ceva mai vechi decât majoritatea celor de la Ajanta. Iconografia fundamentală a buddhismului, vizibilă în întreaga Asie, este cea a lui Buddha în starea de iluminare. Mâna dreaptă este îndreptată spre pământ, care este luat ca martor al realității Trezirii sale (bhumiparsamudră ); este un gest activ al ființei care a obținut starea de transcendență. Mâna stângă așezată în poală, cu palma îndreptată spre cer (dhyana-mudră ) este un gest pasiv care sugerează compasiunea universală. Această figură este considerată una dintre cele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
singur i-a pătruns sensul: surâde și el. Învățătura pe care Buddha a oferit-o lumii se referă doar la ceea ce este absolut necesar pentru eliberare. El a refuzat să abordeze chestiuni care puteau acapara mintea adepților îndepărtându-i de Trezire și, în același timp, plin de bun simț, a refuzat să răspundă unor întrebări de nerăspuns: „Este Universul etern sau nu, ori și una și alta? Este Universul infinit în spațiu sau nu, sau ambele sau nici una, nici alta?” Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
comsumă în astfel de condiții 4 mg de grăsimi pe zi, dintr-un total de cca. 2,5 g, ceea ce, t teoretic, ar fi suficient pentru o hibernare de 2 ani. În realitate, orice modificare a temperaturii ambiante sau orice trezire implică o creștere considerabilă a metabolismului, consumând rapid rezervele de grăsime. La această specie, cea mai lungă perioadă de hibernare obținută în condiții de laborator a fos fost de 14 140 de zile (Menacher, 1964). Pentru liliecii din țara noastră
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sunt însoțite de mecanisme homeostatice perfecționate. La aceeași specie, cantitatea de Ca++ și de K+, ioni cu acțiuni antagoniste, se menține constantă atât în hibernare, cât și în faza activă (Pora et al., 1 1960). 2.1.6.3. Energia trezirilor spontane și provocate În cursul hibernării, liliecii se trezesc chiar dacă nu sunt deranjați, mai ales când temperatura mediului ambiant scade sub optimul specific, devenind potențial vătămătoare. În astfel de situații, ei sunt nevoiți să-și schimbe locul de acroșaj sau
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
un nou adăpost. Somnul ma mai poate fi întrerupt de necesitatea animalelor de a b bea sau a urina (Hays et al., 1992; Thomas, Cloutier, 1992), precum și pentru a se împerechea sau a vâna în nopțile calde (Avery, 1 1985). Trezirile spontane reprezintă, așadar, un mecanism de siguranță, îndeosebi pentru speciile c care hibernează în adăposturi expuse. Liliecii se trezesc și atunci când sunt deranjați de lumină sau zgomot, de o atingere ușoară sau chiar de simpla prezență a omului. Această reac
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
În prima fază, liliacul începe să tremure, contracțiile musculare grăbind procesul de încălzire a organismului. Energia este folosită într-un procent de încălzire de numai 30- 40% pentru a activitate mecanică, în rest ea fiind cheltuită pentru producerea de căldură. Trezirea din hibernare și provocarea zborului duce la creșterea de 70 de ori a bătăilor inimii ș și cu peste 30°C a temperaturii corporale, valori care sunt atinse, de regulă, după 10- 30 de mi minute. În cursul unor studii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
regulă, după 10- 30 de mi minute. În cursul unor studii realizate la Myotis lucifugus, liliac nord-american care hibernează în acelea în aceleași condiții ca și speciile europene de Myotis, s-a atabilit comsumul de calorii atât în c cazul trezirilor naturale, cât și al celor provocate. S-a urmărit, de asemenea, alternanța fazelor de somn și de trezire. Cercetările au fost efectuate în teren, observânduse durata trezirilor și consumul energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
hibernează în acelea în aceleași condiții ca și speciile europene de Myotis, s-a atabilit comsumul de calorii atât în c cazul trezirilor naturale, cât și al celor provocate. S-a urmărit, de asemenea, alternanța fazelor de somn și de trezire. Cercetările au fost efectuate în teren, observânduse durata trezirilor și consumul energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea c consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza a acestor date
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
europene de Myotis, s-a atabilit comsumul de calorii atât în c cazul trezirilor naturale, cât și al celor provocate. S-a urmărit, de asemenea, alternanța fazelor de somn și de trezire. Cercetările au fost efectuate în teren, observânduse durata trezirilor și consumul energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea c consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza a acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în teren, observânduse durata trezirilor și consumul energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea c consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza a acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea c consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza a acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 1 14,2 kj, fiind extrem de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 1 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 1 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri l letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dar în cadrul aceleiași s strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de var dintre somnul diurn din perioada de vară și cel d din timpul hibernării constă în controlul proceselor d de trezire. La lilieci insectivori, hibernarea include mai multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se înc vremea se încălzește și insectele încep să zboare u unii lilieci se trezesc, rămânând
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reducă, perioada de letargie se prelungește, acest fapt fiind în concordanță cu strategia de păstrare a rezervelor de grăsime. Pentru liliecii heterotermi, Ransome (1990) definește patru modele de trecere de la letargie l la starea de activitate, ce cuprind: 1) două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de păstrare a rezervelor de grăsime. Pentru liliecii heterotermi, Ransome (1990) definește patru modele de trecere de la letargie l la starea de activitate, ce cuprind: 1) două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de la letargie l la starea de activitate, ce cuprind: 1) două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea ene energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode t taxonomice Se bazează pe cunoașterea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
există, desigur, și alții, particularizatori, mai puțin legați de o xenofobie elementară și directă. Însă este cert faptul că această detestare a vecinului, îndelung ignorată, care a izbucnit brutal într-un univers pînă atunci închis, a constituit circumstanța generală a trezirii conștiinței de sine a popoarelor. Se spune că oamenii ajung să se cunoască între ei atunci cînd au pentru ce se urî. Ura a inspirat pentru prima dată ideea de spațiu etno-cultural populațiilor supuse unor autorități politice care, la rîndul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]