9,257 matches
-
limba În gură și ielele fugiseră, speriate. Erau ca niște umbre albe, ușoare, roteau o horă fără să atingă și să stârnească țărâna de la Răspântii. Îngânau un cântec fără cuvinte și nu-l luau În seamă pe cel sprijinit de trunchiul pomului. „Bă, da’ de fata grecului ce ziceți?” se auzi glasul spart al lui Odraslă. Mihai Enin Își Înfipse unghiile În palme. Prin minte porniră să i se Învârtă, la Început ușor, chipuri, Întâmplări, cuvinte. „Ai, bă, ce tăceți ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și, Încolțit, a recurs la singura soluție care Îi era la Îndemână: l-a altoit pe pădurar după ceafă cu o coadă de topor pe care o ținea după el ca piesă de schimb, i-a făcut țăndări pușca de trunchiul unui stejar, l-a lăsat să zacă, inconștient, În buruieni, a descărcat lemnele În curtea cui le comandase, și-a Încasat onorariul și a dispărut de la domiciliu; Icu Poștașu, În vreme ce se holba la avionul de stropit aterizat pe o miriște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cunoștințe despre natură, Își conducea prin pădure elevii din clasa a doua pe care Îi Îndemna să caute punctele cardinale după așezarea mușchiului pe copaci, a remarcat, Într-un târziu, că pomenitul mușchi nu creștea nicidecum pe partea nordică a trunchiului, ci pe cea sudică, contrazicând, astfel, cele scrise prin manuale, dar și un bun-simț elementar, dobândit În secole și milenii de experiență; o roată din față a unui tractor a luat-o de una singură la vale pe coasta dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o imensă catedrală se aplecă brusc, apoi, fără să le sfarme, Își culcă turlele pe mal. Cu scrâșnete Îngrozitoare, cupolele se târau la vale, zgâriind plaja și scoțând scântei uriașe care aprindeau ca pe niște torțe plopii drepți și cu trunchiuri groase. Însă greutatea cea mare a clădirii izbuti să salte ușor, greoi, turlele și zgomotul cel mare Încetă. Se auzea numai trosnetul copacilor ce ardeau și dangătul ușor, tremurat și nehotărât al clopotelor. În timp ce, la lumina plopilor aprinși, nea Mitu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de cine știe când - crescuseră smocuri ciufulite de păr care scoteau, la fiecare tremur, clinchete de zurgălăi de la țurțurii de nămol Întărit; copitele - netăiate și nepotcovite - se lățiseră și păreau patru bucăți de iască umflate anapoda pe putreziciunea câte unui trunchi mort de copac; când, peste câteva zile, aveau să-l omoare cu furcile și topoarele, paznicii de la pușcăria-balamuc aveau să vadă că din coamă - amestecătură de păr, ciulini și nămol - răsăriseră fire subțiri de iarbă; cuibărită Într-o rană astupată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ta încoace Gust de lacrimă și sare. Mamă, tata ce mai face? Prin comuna noastră oarbă Nu mai vine nici o veste. Tu, de dincolo de iarbă Vezi mai bine ce mai este. Lemnul a‐ nceput să geamă Strâns de fier în trunchiul roții De pământ ești astăzi, mamă, De pământ vom fi cu toții. 9 martie 1988 Din volumul „Sunt un om liber - poezii”, Editura Cartea Românească, 1989. 271 Viorel V. Păun (n. 25 martie 1917 - d. 15 februarie 2009) „E un ins
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ore. Nu încăpea nici o îndoială că Yojiro tocmai primise încă o veste proastă. Și nu mai avea curaj să-i transmită știrea lui Mitsuhide. Mustrat de stăpânul său, Yojiro coborî, încă o dată, colina. Privi în jur, se rezemă vlăguit de trunchiul unui copac și ridică ochii spre stele. Un călăreț se apropie și se opri în fața lui. — Prieten sau dușman? strigă Yojiro, sfidându-l cu o lance pe care o folosea drept baston. — Prieten, răspunse omul, descălecând. Doar privindu-i mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acum își săturaseră stomacurile goale - începură, în sfârșit, să moțăie. Continuând să-și țină în mâini armele de foc și lăncile, se așezară. La umbra copacilor, caii închiseră și ei ochii, și chiar și comandanții de grupă se rezemară de trunchiuri, adormind. Peste tot domnea liniștea, dar era acea tăcere care urmează după o luptă intensă. Tabăra inamicilor - care fusese învăluită în visuri până înaintea zorilor - era făcută scrum și din toți soldații nu mai rămăseseră decât leșuri părăsite printre smocurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cai în valoare de peste zece mii de banițe - Hideyoshi era impresionat de ingeniozitatea lui Sakichi. În ziua aceea, majoritatea trupelor trecură prin Kyoto și porniră pe drumul spre Omi. Pentru Hideyoshi, acolo se găseau amintiri ale vicisitudinilor tinereții sale în fiecare trunchi de copac și în fiecare fir de iarbă. — Uite și Muntele Bodai, murmură Hideyoshi. Ridicând privirea spre munte, și-l aminti pe stăpânul acestuia, Takenaka Hanbei, călugărul de pe Muntele Kurihara. Când își amintea acum la acele vremuri, era recunoscător că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ajuns să fie cireșul cu fructele cele mai mari și apetisante... După ce a fost doborât de furtună, așa cum am relatat ceva mai sus, în așteptarea coacerii fructelor, în orele serii, ieșeam în grădină și mă așezam pe un scaun lângă trunchiul schilodit și priveam trist spre coroana prăbușită peste tufele de roșii. Priveam la el ca la o ființă dragă, care s-ar fi aflat în situație de comă, neputincios să înregistreze vreun stimul oarecare și să răspundă prin semnale vizibile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de faptul că în seara când m-am întors din Franța ți s-a întâmplat acea nenorocire! Că stăpânit de supărare, am cules fructele coapte (era cam pe la 6-7 iunie), că am separat creanga ruptă cam la un metru de trunchi și că, după aceea, prin măsurile luate ți-am micșorat suprafața rănii și ți-am aplicat câteva straturi de vopsea albă pentru metal, astfel ca tu să nu mai pierzi seva hrănitoare, iar razele soarelui să nu vatăme ființa ta
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
spună de unde-i vine boala. Mi-a relatat că, foarte tânăr fiind, nepotul meu Cosmin s-a hârjonit cu un grup de prieteni prin jurul lui și într-o încăierare - pe tema jocului - unul din copii l-a lovit puternic peste trunchiul tânăr, cauzându-i o rană profundă și dureroasă. Din acel loc, încet-încet s-a pornit acel rău care i-a atacat măduva, declanșându-se lent un proces de înnegrire și putrezire a acesteia, încât în final, doar scoarța groasă de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Dacă ești gata, hai să plecăm spre poiană. Poftim și câteva nuci pentru frumoasele din vale... Mergeam încet, pentru a-i respecta pasul mărunt și lipsit de spor. Din când în când, ne opream, iar călugărul se așeza pe vreun trunchi de copac căzut sau pe vreo cioată, spre a se hodini. În aceste momente, privirile îmi zburau aproape fără voie spre chilii, doardoar oi zări-o pe zâna mea neprețuită... Pentru o clipă doar, am și avut impresia că o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
al tău. Nu te iartă nici de te-ar vedea zvârcolindu-te ca un bolnav de lingoare. Și bine îți face!” “Mulțumesc de încurajare, părinte!” - i-am răspuns eu în gând, întorcându-mi involuntar privirea spre chilie, unde, lipită de trunchiul nucului din grădiniță, ședea... ea. Am clipit de câteva ori, nevenindu-mi a crede ce văd... Când mi-am limpezit privirea, mi-am dat seama că nu era decât o reflexie a luminii soarelui pe coaja nucului. Imaginația îmi jucase
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vinde locul de casă egumenului Meletie de la mănăstirea Barnovschi. --Uite ce poruncește Grigore Ghica voievod la 1 noiembrie 1747 (7256): “Facem știre tuturor cui să cade a ști că,... pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor... să nu facă putoare la desime ulițelor,... am poroncit... să scoată pe misărcii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsî un loc,... să nu fie cu supărare neguțitorilor ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
noastre, ca un scutier în urma stăpânului... Am intrat în biserică tocmai când bătrânul deschidea ușa altarului, slobozind glas de rugă către cer... În cele din urmă, ne-a descoperit și a zâmbit... O simțeam pe Zâna lângă mine vibrând ca trunchiul unui copac în plină furtună... După terminarea slujbei, călugărul a apărut, însoțit de un ucenic, care l-a condus până în pridvor. În fața bisericii, ne-am oprit. De peste pădure, luna, ca un disc cu lumină argintie, ne privea insistent, îmbiindu-ne
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
își cere drepturile ei... Așa că nu cerceta aceste legi... cum ar fi spus poetul”. “Nu mă lași să am și eu dreptate, ferita Sfântului” - i-am reproșat gândului de veghe... Încet-încet, am ajuns în mijlocul poienii. Bătrânul s-a așezat pe trunchiul căzut, unde, de obicei, ne întâlneam cu veverițele. Sevastița a rămas lângă el. --Fiule, ia-o pe Zâna și mergeți până la malul iazului. Noi vă așteptăm aici. Numai să nu zăboviți prea multă vreme... Îndată ce am intrat în umbra potecii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bun. În continuare, până jos, este pictat Arborele lui Iesei, care reprezintă genealogia Mântuitorului Iisus Hristos. Întreaga compoziție este pictată pe un fond albastru deschis. În partea de jos este Iesei, tatăl lui David, din corpul căruia crește un mic trunchi din care se desfășoară numeroase ramuri orizontale și verticale, ca niște coarde de viță de vie, care susțin un număr mare de personaje și scene ce reprezintă genealogia Mântuitorului Iisus Hristos. Este o îmbinare armonioasă între elementul decorativ și cel
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
drept dovadă că ai cam ghicit cum stau lucrurile, ascultă hotărârea din 1 noiembrie 1747 (7256) a lui Grigorie Ghica voievod: „Facem știre tuturor...că, făcând domnie me cercetare pentru așezămîntul tîrgului și pentru ca să se scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor, precum era obicinuiți mai înainte, am poroncit credincios boieriului nostru, dumnealui Panaiote vel agă, să scoată pe misărnicii, cu scaunele lor, de la locurile cele strîmte a ulițelor și să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu toții și alte damuri (bordei pentru vite) pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și, pentru chirie locului, s-au aședzat cu voie lor, ca să aibă a da ei, cîte patru parale pe dzi de un trunchi”. O adevărată piață de carne! Așa-i. De aici înainte însă ai să întâlnești la fiecare pas o dugheană sau o tarabă. Nu degeaba se cheamă că ne aflăm pe Ulița Tărbujenească. Hai întâi să intrăm pe amintita uliță și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a siderat o ditamai adunare europeană când vorbea cu ură despre țara ei România, așa a educat ea pe avortonul acesta, ca să lovească într-un om tocmai când este băgat în mormânt? Se pare că așchia nu sare departe de trunchi. Nici măcar de cea mai elementară decență, nu sunt în stare asemenea gunoaie, scăldate încă de la naștere zilnic în dejecții umane. Cioclul acesta jalnic, voia cu tot dinadinsul să-l mai înmormânteze și el odată, pe acest mare poet al neamului
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
inima parcă-mi cobora în gât să mă sugrume. Am zăcut de boala asta săptămâni de-a rândul, până l-am cunoscut pe moș Filip, lipovanul cu cei mai blânzi ochi din câți văzusem până atunci și trupul uscat ca trunchiul unui copac secular. Noi îl porecleam Lipovanu. Veneam, sărind și cântând, pe cărarea făcută prin porumb, care mă aducea de la iaz. Cântam și alergam doar ca să nu-mi fie frică. Deodată, întâlnesc unul din oamenii care mă bântuiau nopțile și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
recunoșteau, de parcă cineva pus pe șotii le schimbase fețele. Nici nu știau că la cele două capete de linii îi așteptau crucile încă mirosinde a vopsea proaspătă.Cruci care le aparțineau și care se asemănau de parcă au fost cioplite din trunchiuri gemene... Și totuși mâinile lor erau atat de aproape, iar spațiul respira a libertate și a gol, cum nu a mai mirosit niciodată...A cui mâna trebuia să încerce căutarea? Ele, sleitele, stăteau cuminți, odihnindu-se, de parcă cineva le-a
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
s-a coborît din ceruri un străjer sfînt. 14. El a strigat cu putere și a vorbit așa: Tăiați copacul, și rupeți ramurile; scuturați-i frunza, și risipiți roadele; fugăriți fiarele de sub el, și păsările din ramurile lui! 15. Dar trunchiul cu rădăcinile lui, lăsați-l în pămînt și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, și să fie la un loc cu fiarele în iarba pămîntului. 16. Inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
puternic, a cărui mărime a crescut și s-a înălțat pînă la ceruri, și a cărui stăpînire se întinde pînă la marginile pămîntului. 23. Împăratul a văzut pe un străjer sfînt coborîndu-se și zicînd: Tăiați copacul, și nimiciți-l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pămînt, și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului și să stea la un loc cu fiarele cîmpului, pînă vor trece șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]