3,365 matches
-
de pe malul stâng, la aproximativ 500 m amonte de baraj, a fost executată o altă priză pentru irigații. Pe malul drept, în continuarea barajului deversor, este amplasată centrala hidroelectrică, cu o putere instalată de 7,7 MW, echipată cu două turbine Kaplan. Lacul Pitești (Prundu), situat la 3 km aval de confluența Argeșului cu Râul Doamnei are o configurație similară. Barajul, de asemenea de beton de greutate, are o înălțime de 20 m și o lungime la coronament de 72 m.
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
m amonte de baraj, este executată o priză cu un debit de 2,1 m³/s pentru alimentarea sistemului de irigații Ștefănești. De asemenea, a fost execută o centrală hidroelectrică cu o putere de 7,7 MW, echipată cu două turbine Kaplan. O problemă aparte o constituia rezolvarea problemei evacuării apelor uzate și a apelor pluviale ale platformei industriale Pitești. Resursele de apă ale Argeșului urmau să fie utilizate în aval pentru alimentarea cu apă a municipiului București. De aceea Paul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
primit numele de „Edeleanu Gesellschaft” și care funcționează și astăzi în Frankfurt. Această firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu” (reînnoită până în zilele noastre) - marcă pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanți pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru întrerupătoare și turbine, ulei alb, instalații și elemente de instalații pentru îmbunătățirea hidrocarburilor. In timpul regimului național-socialist din Germania compania Edeleanu a fost cumparată de firma Deutsche Erdöl-AG, iar ulterior a trecut din mână în mână până ce în anul 2002 a fost cumpărată
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
proiect este dăunător mediului înconjurător și că există alte tehnici de conservare a apei, în a căror cercetare se poate investi. La baza barajului se află o uzină hidroelectrică. Uzina are un capăt hidraulic de 100 m, iar cele cinci turbine Francis au o capacitate combinată de 610 MW. Este a patra cea mai mare uzină din California și cea mai mare uzină non-pumped-storage. Apa care manevrează turbinele curge prin 5 stăvilare care au 4,572 m în diametru, fiecare suficient
Barajul Shasta () [Corola-website/Science/311529_a_312858]
-
uzină hidroelectrică. Uzina are un capăt hidraulic de 100 m, iar cele cinci turbine Francis au o capacitate combinată de 610 MW. Este a patra cea mai mare uzină din California și cea mai mare uzină non-pumped-storage. Apa care manevrează turbinele curge prin 5 stăvilare care au 4,572 m în diametru, fiecare suficient de mare pentru a permite trecerea unui autobuz de școală. Pentru a manevra fiecare turbină cu generatorul plin este nevoie de 85 tone de apă pe secundă
Barajul Shasta () [Corola-website/Science/311529_a_312858]
-
uzină din California și cea mai mare uzină non-pumped-storage. Apa care manevrează turbinele curge prin 5 stăvilare care au 4,572 m în diametru, fiecare suficient de mare pentru a permite trecerea unui autobuz de școală. Pentru a manevra fiecare turbină cu generatorul plin este nevoie de 85 tone de apă pe secundă. Capacitatea este generată la 13.800 volți și este crescută până la 230 kV pentru distribuirea către consumatorii Californiei. Unele dintre aceste fire de 230 kV sunt conectate la
Barajul Shasta () [Corola-website/Science/311529_a_312858]
-
prea mare a turației motorului provoacă prematur uzură suprafețelor de contact (fricțiune) ale ambreiajului. Ambreiajele sunt clasificate după felul aplicației (funcțiune) și după modul de cuplare. La "convertizorul de cuplu," în care uleiul are funcția transmiterii cuplului, sunt prevăzute două turbine, care la rotații diferite fiind una în cealaltă într-un spațiu redus, una în funcție de pompă și una în funcție de preluarea cuplului de rotație la axa secundară, îndeplinesc funcția de ambreiaj. Acest organ hidraulic de mașină, construit în principiu pentru vapoare de către
Ambreiaj () [Corola-website/Science/311723_a_313052]
-
În aviație, postcombustia (PC), sau forțajul este un sistem ce permite mărirea tracțiunii generate de către un motor turboreactor prin injectarea de combustibil după turbina cu gaze a turboreactorului. Temperatura suportată de turbinele cu gaze din componența turboreactoarelor este limitată de rezistența materialelor disponibile pentru palete. Această temperatură este inferioară temperaturii maxime care se poate obține în timpul arderii. Reducerea temperaturii gazelor de ardere care intră
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
În aviație, postcombustia (PC), sau forțajul este un sistem ce permite mărirea tracțiunii generate de către un motor turboreactor prin injectarea de combustibil după turbina cu gaze a turboreactorului. Temperatura suportată de turbinele cu gaze din componența turboreactoarelor este limitată de rezistența materialelor disponibile pentru palete. Această temperatură este inferioară temperaturii maxime care se poate obține în timpul arderii. Reducerea temperaturii gazelor de ardere care intră în turbină se face prin amestecarea cu o
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
gaze a turboreactorului. Temperatura suportată de turbinele cu gaze din componența turboreactoarelor este limitată de rezistența materialelor disponibile pentru palete. Această temperatură este inferioară temperaturii maxime care se poate obține în timpul arderii. Reducerea temperaturii gazelor de ardere care intră în turbină se face prin amestecarea cu o cantitate suplimentară de aer, provenită tot de la compresorul motorului turboreactor, însă aflată doar la temperatura de la ieșirea din compresor. Ca urmare, în aceste gaze se găsește o cantitate oarecare de oxigen. În turbină, gazele
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
în turbină se face prin amestecarea cu o cantitate suplimentară de aer, provenită tot de la compresorul motorului turboreactor, însă aflată doar la temperatura de la ieșirea din compresor. Ca urmare, în aceste gaze se găsește o cantitate oarecare de oxigen. În turbină, gazele se destind doar până la o anumită presiune, cât este nevoie pentru ca turbina să genereze puterea necesară pentru antrenarea compresorului. În continuare, căderea de presiune până la presiunea atmosferică (variabilă cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
tot de la compresorul motorului turboreactor, însă aflată doar la temperatura de la ieșirea din compresor. Ca urmare, în aceste gaze se găsește o cantitate oarecare de oxigen. În turbină, gazele se destind doar până la o anumită presiune, cât este nevoie pentru ca turbina să genereze puterea necesară pentru antrenarea compresorului. În continuare, căderea de presiune până la presiunea atmosferică (variabilă cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de gaze care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
să genereze puterea necesară pentru antrenarea compresorului. În continuare, căderea de presiune până la presiunea atmosferică (variabilă cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de gaze care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
se obține practic pe conul din centrul ajutajului. Cu cât jetul are o viteză mai mare în secțiunea de ieșire din ajutaj, cu atât tracțiunea va fi mai mare. La funcționarea „normală”, energia jetului corespunde energiei gazelor la ieșirea din turbină. Având în vedere că în gazele evacuate din turbină mai există oxigen, o metodă de a ridica energia jetului este de a folosi acest oxigen la arderea unei cantități suplimentare de combustibil, injectat imediat după turbină. Deoarece temperatura gazelor este
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
cât jetul are o viteză mai mare în secțiunea de ieșire din ajutaj, cu atât tracțiunea va fi mai mare. La funcționarea „normală”, energia jetului corespunde energiei gazelor la ieșirea din turbină. Având în vedere că în gazele evacuate din turbină mai există oxigen, o metodă de a ridica energia jetului este de a folosi acest oxigen la arderea unei cantități suplimentare de combustibil, injectat imediat după turbină. Deoarece temperatura gazelor este superioară temperaturii de aprindere a combustibilului, acesta ia foc
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
gazelor la ieșirea din turbină. Având în vedere că în gazele evacuate din turbină mai există oxigen, o metodă de a ridica energia jetului este de a folosi acest oxigen la arderea unei cantități suplimentare de combustibil, injectat imediat după turbină. Deoarece temperatura gazelor este superioară temperaturii de aprindere a combustibilului, acesta ia foc, rezultând astfel o reacție de ardere suplimentară. Mărirea temperaturii gazelor la ieșirea din reactor permite creșterea vitezei maxime cu care gazele pot ieși din ajutaj, deci a
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
în Marea Nordului. "Energia nucleară" provine din uraniu, un metal ce se gasește în scoarța planetei. "Uraniul", un element rar în scoarța Pământului, e folosit pentru a produce căldură prin fusiune nucleară (spargerea atomilor din uraniu). Căldura produce aburi care învârt turbinele pentru a produce electricitate. Deșeurile sunt foarte radioactive și trebuie izolate timp de mii de ani. Producătorii importanți sunt SUA,Franta Europa de Vest și Japonia. "Energiile alternative" folosesc puterea inerentă a unor surse naturale ca vântul, mareele, soarele. Unele sunt epuizabile
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
trebuie izolate timp de mii de ani. Producătorii importanți sunt SUA,Franta Europa de Vest și Japonia. "Energiile alternative" folosesc puterea inerentă a unor surse naturale ca vântul, mareele, soarele. Unele sunt epuizabile, altele regenerabile. Forța "apei în cădere" pune în mișcare turbinele care produc electricitate. Apa este adunată într-un lac de acumulare și canalizează printr-un baraj. Condițiile pentru energie hidroelectrică este un curent puternic și rapid de apă și o înălțime semnificativă de la care sa cadă apa. E o sursă
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
China și Rusia. Pentru ca puterea "mareelor" sa genereze electricitate, e necesară o diferență minimă de 8 m între flux și reflux și de un golf îngust sau estuar care sa maximizeze forța apei. Curentul puternic al mareelor pune în mișcare turbinele montane într-un baraj ridicat de-a curmezișul golfului sau estuarului. Puterea mareelor e inepuizabilă, dar dezechilibrează habitatul estuarului și prea puține coaste oferă condițiile ideale. Cea mai mare centrală bazată pe maree se află pe râul Rance, în Franța
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
sunt utilizați direct pentru încălzire. Aburii sunt folosiți pentru a genera electricitate. Utilizatorii principali: Islanda, unde peste 45% din energia țării provine din resurse geometrale, SUA, Filipine, Indonezia, Mexic, Italia și Noua Zeelandă. Puterea vântului acționează asupra morilor de vănt și turbinelor care generează energie. O "fermă eoliană" are nevoie de un loc cu vânt constant dintr-o direcție stabilă, cum ar fi trecătorile din munți, coastele și insulele. Cei mai importanți utilizatori sunt SUA, Germania, Danemarca și India.
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
localitatea omonimă. Centrala a fost pentru prima dată pusă în funcțiune în 1972 și are o putere instalată de 510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere de circa 600 MW), fiind echipată cu trei hidro-agregate cu turbine de tip Pelton a câte 170 MW fiecare. În anul 1965, echipele de constructori ai Întreprinderii de Construcții Hidroenergetice (ICH), viitoarea Hidroconstrucția, au început lucrările la amenajarea râului Lotru și la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
uraniului), este adunat în cantitate suficientă și este adus în condiții în care poate fisiona. Acest proces generează o reacție nucleară în lanț, care eliberează o mare cantitate de căldură, fierbând apă și producând abur care pune în funcțiune o turbină cu abur. Deoarece instalațiile nucleare au puteri mari, deșeurile produse și riscurile folosirii unui reactor nuclear fac ca energia nucleară să fie o alegere controversată. Statele au atitudini diferite în ceea ce privește energia nucleară; unele, cum ar fi Franța, își asigură cea
Lista țărilor după puterea nucleară () [Corola-website/Science/311303_a_312632]
-
temperatura de 800 K. La aceste diferențe de temperatură mici randamentul Carnot este de cca 66% și se situează astfel mult sub cel al motoarelor cu ardere internă uzuale. Această problemă se manifestă și în cazul termocentralelor dotate doar cu turbine cu abur, în partea de producere a curentului electric, care ating 66 % din randamentul lor Carnot, rezultând un randament efectiv de puțin peste 40 %. Motoarele Stirling ating 50% din randamentul lor Carnot, cu un randament efectiv corespunzător mai mic. Inginerii
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
din clădire de mediul exterior, ceea ce va permite creșterea temperaturii interioare. Pompele de căldură sunt pe departe cele mai eficiente sisteme din punct de vedere energetic. În centralele nucleare există posibilitatea utilizării mașinilor Stirling pentru producerea de energie electrică. Înlocuind turbinele cu abur cu motoare Stirling, se poate reduce complexitatea construcției, se poate obține un randament mai mare, și se pot reduce reziduurile radioactive. Anumite reactoare de îmbogățire a uraniului utilizează prin construcție sodiu lichid ca agent de răcire. Dacă energia
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
realizată de SNECMA. (părțile mobile, rampele etc.). Aeronavele Concorde franțuzești erau echipate cu aceleași motoare ca cele englezești, doar că erau asamblate de SNECMA. Secțiunea motorului: flux simplu, dublu corp (compresor de joasă și înaltă presiune), camere de combustie inelare, turbine de joasă și înaltă presiune. A fost adăugat un sistem de postcombustie și un sistem de evacuare a gazelor arse cu secțiune variabilă. O cuplă de accesorii, antrenată de corpul de presiune înaltă permitea acționarea alternatoarelor, a pompelor hidraulice, a
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]