6,447 matches
-
va căta să pună în cestiune interesele cele mai importante ale Austriei și să provoace astfel o coliziune neevitabilă între cele două imperie vecine. Vor reuși oare bărbații noștri de stat să înlăture acest pericol printr-o politică înțeleaptă? Germanii, ungurii și polonii sunt de vederi identice asupra acestei cestiuni politice cardinale; ei nu pot decât să recomande statului pentru viitor o estremă circumspecțiune și abstinență. Însă este întrebarea dacă se va urma acest sfat... Deocamdată rămâne a se vedea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și în foasta graniță militară e vie. Alegătorii din Lugoș a propus candidatura d-lui Alexandru Mocioni de Foen. Acest bărbat politic, cunoscut pentru înalta sa onorabilitate, a declinat însă deocamdată această onoare, întemeiat pe convingerea că o tranzacțiune cu ungurii e pentru moment imposibilă. Punctul său de vedere, dovedind o cugetare vastă și adâncă asupra întregei dezvoltări a Ungariei, merită a fi comunicat cititorilor noștri. Mocioni e convins că exigențele unui stat modern, economicește neatârnat, onest administrat, c-o justiție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și a justiției, ba în socoteala neatârnării patrii chiar, sau voiți un stat economicește neatârnat, bine administrat, moral, și atunci cată să-l voiți poliglot, precum e prin natura lui. Fiind însă că e peste putință de a face pe unguri accesibili la convingerea prin argumente logice, Mocioni e de părere că logica irezistibilă a faptelor [î]i va sili pe maghiari să se convingă de solidaritatea naturală ce esistă între interesele române și cele maghiare. Pentru momentul acestei constrângeri prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mai întîi foaia din Augsburg menționează de volumul prim al unei opere scrisă de Hunfalvy, intitulată Die Ungern oder Magyaren, apoi continuă astfel: Aceste două tomuri stau într-o intimă legătură și se complectează în oarecare privință. Hunfalvy arată cum ungurii au înțeles a face propagandă, ajungând să maghiarizeze pe germani și slavi. El constată numai un fapt cunoscut de toți. Se știe că în ultimii ani sau decenie numeroși nemaghiari și-au maghiarizat numele, spre a face să li se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în cartea de față (Slavici) se constată că nici un singur român nu și-a maghiarizat numele, deși în timpul mai recent s-au format reuniuni ce lucrează sistematic la maghiarizarea numelor de familie. În genere, Slavici nu prea vede bine pe unguri, El zice "Secoli întregi maghiarii au fost elementul domnitor la Dunărea inferioară, poporul creștin cel mai însemnat în tot Orientul și veriga mijlocitoare dintre Orient și Occident; în timpul acestei îndelungate domnii ei n-au izbutit a deveni un ciment social
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un element de cultură: ei au ținut, ce e drept, legate împreună popoarele stăpânite de dânșii, nu însă prin superioritatea lor intelectuală ci grație preponderanței lor fizice. Așa poate să fi fost în timpuri mai depărtate. Dar când vedem că ungurii au înțeles acum câțiva ani să formeze dualismul în Imperiu și, cu toate că plătesc numai 30 procente și se află față cu germanii, totuși ei joacă primul rol, atunci nu prea poate fi vorba de o superioritate fizică, ci ar fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câțiva ani să formeze dualismul în Imperiu și, cu toate că plătesc numai 30 procente și se află față cu germanii, totuși ei joacă primul rol, atunci nu prea poate fi vorba de o superioritate fizică, ci ar fi să recunoaștem că ungurii tocmai politicește sunt capabili. Dar să nu mai descoasem această temă, ci să ne întoarcem la cartea ce conține o mulțime de lucruri interesante. Primele grupe de români, asupra descendenței cărora, de este slavă sau romană, părerile sunt controversate, s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
credem că sunt necesari. Cel mai bun emisar pentru a turbura populația unui comitat e arătarea unui funcționar unguresc, bețiv, jucător de cărți, venal, fără nici o conștiință de datoria lui, și cel mai nimerit mijloc pentru a inspira odiul în contra ungurilor e guvernul unguresc însuși. Ar fi o greșeală ca emisari speciali să mai denigreze pe aciia în cari nimic n-a mai rămas de denigrat, cari pierd în joc de cărți și petreceri depozitele orfanilor și fondurile caselor de economii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
băuturi spirtoase. Daca există o ironie de regim parlamentar, o caricatură a libertăților publice, un persiflaj al bunului simț și al moralei publice e desigur Adunarea care la Pesta decide soarta atâtor milioane de oameni. La acestea să gândească oficioșii unguri, nu la hartele etnografice, ba nici măcar la interesele austriace pe Dunăre. Ungurii nici negoț au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic; cestiunile ating populațiunile industriale și comerciale ale Austriei, cari nu sunt maghiare. [31 iulie 1881] ["GOANA ÎN CONTRA OVREILOR... Goana
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
libertăților publice, un persiflaj al bunului simț și al moralei publice e desigur Adunarea care la Pesta decide soarta atâtor milioane de oameni. La acestea să gândească oficioșii unguri, nu la hartele etnografice, ba nici măcar la interesele austriace pe Dunăre. Ungurii nici negoț au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic; cestiunile ating populațiunile industriale și comerciale ale Austriei, cari nu sunt maghiare. [31 iulie 1881] ["GOANA ÎN CONTRA OVREILOR... Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stat independent. De aceea i-a lipit de partea de dincolo de Laita, ca pe frații siameji. Românii, precum și celelalte popoară, au legături vechi cu Casa de Austria, mai vechi decât autonomia ungurească. și decât statul unguresc de proaspătă memorie. Dacă ungurii s-ar dezlipi de Austria, dacă ar înceta principiul ce-i face posibili, nu multe săptămâni ar trece și s-ar alege praful de regatul d-lui Tisza și consorți. Tot respectul pentru monarhia habsburgică pre cât prezintă principiul unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a făcut arătare din partea Ungariei, a dat ordine ca să se evite o împresurare de teritoriu. Guvernul s-a declarat gata de-a da afacerea în seama unei comisii mixte, iar ziua întrunirii acestei comisii, compuse din delegați români și unguri, s-a propus pentru 21 august. Delegații români s-au numit deja în persoanele d-lor Handoca, prefectul județului Putna, colonel Barozzi, șef al depozitului Ministerului de Război și colonel Cantilli, comandant al unui regiment de dorobanți. Din partea Ungariei s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
clară, că un asemenea lucru e cu neputință. Dar daca pe de o parte recunoaștem neputința noastră ca stat de a veni vreodată în ajutorul consângenilor de peste Carpați, daca evităm chiar de-a înrăutăți relațiile lor, deja destul de rele, cu ungurii prin agitații pe care {EminescuOpXII 299} le inventează "Pester Lloyd" și foile ungurești, sugîndu-le din pana cu care scriu, pe de altă nu e de tăgăduit că simpatii prea manifeste pentru împărăția austriacă ar fi - din cauza ungurilor - cel puțin tot atât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
destul de rele, cu ungurii prin agitații pe care {EminescuOpXII 299} le inventează "Pester Lloyd" și foile ungurești, sugîndu-le din pana cu care scriu, pe de altă nu e de tăgăduit că simpatii prea manifeste pentru împărăția austriacă ar fi - din cauza ungurilor - cel puțin tot atât de impopulare la noi ca și simpatiile pentru Rusia, pe cât timp ele nu vor fi justificate în ochii opiniunei noastre publice prin egalitatea naționalității române cu celelalte naționalități ale monarhiei învecinate. [19 august 1881] ["MAI ZILELE TRECUTE... Mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai întîi că s-a tăiat multe pogoane de pădure. Românii susțin că acea pădure este proprietatea lor. Comisarii unguri zic că aparțin unei comune ungare. Românii au produs un document de caracter privat din anul 1792, în limba română; ungurii se bazează pe un alt document original în limba turcă, tot din acel an, ce conține o înțelegere a guvernului austriac de atunci cu cel otoman în privința fixării graniței. Ambele documente se contrazic și prin urmare comisiunea s-a decis
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a insista ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
însă ca 1: 6, ba față cu maghiarii (trei milioane către patru și jumătate milioane) ca 2: 3. Daca, aproape egali la număr cu maghiarii, ei rezistă cu mai mult succes curentului guvernamental de deznaționalizare nu e un semn că ungurii nu vor, ci că nu pot să-i maghiarizeze. Voința există. Această voință se sfărâmă de o alta tot atât de puternică, dar nu e mai puțin adevărat că ea există și e un izvor nesecat de vexațiuni zilnice. {EminescuOpXII 318} Ba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
formează un ciudat epizod în istoria noastră. A gândit desigur la espresia etnologică, la poporul românesc astfel precum se află. aci și pretutindenea același, și care la un loc formează insula etnică de care e vorba. Greco - bulgarii, fie asigurați ungurii, ar fi cu rușii ruși, cu maghiarii maghiari, cu nemții nemți; s-ar da după păr numai să le meargă bine. Când e vorba de-o luptă cu efect în contra panslavismului, interes comun maghiarilor și românilor, maghiarii cată să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un studiu special, o misiune specială a vieții. [9 - 10 septembrie 1881] ["UN CAZ CIUDAT... Un caz ciudat, care ne aduce aminte de fatala teorie a contractului sinalagmatic stabilită de "Romînul" la 1866, s-a întîmplat în Austro-Ungaria. Un sublocotenent ungur, anume Goeczel, întrebat fiind de superiorul său daca, în caz de a se suspenda Constituția maghiară, el s-ar lupta în contra celor ce s-ar opune suspensiunii, au răspuns "Nu". De-aci un conflict aprig între unguri și nemți, o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Austro-Ungaria. Un sublocotenent ungur, anume Goeczel, întrebat fiind de superiorul său daca, în caz de a se suspenda Constituția maghiară, el s-ar lupta în contra celor ce s-ar opune suspensiunii, au răspuns "Nu". De-aci un conflict aprig între unguri și nemți, o discuție învrăjbită și lipsită de urbanitate în contra superiorului care-a pus acea întrebare și în contra justiției militare, care în adevăr a degradat pe sublocotenent și l-a scos din armată. Cu toate acestea cazul nu ni se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îndreptat contra statului specific unguresc, neîncetînd de-a fi îndatoriri patriotice și morale. în genere "îndatoririle ce fiece cetățean cată să le respecte " sunt sub coroana Sf. Ștefan o cestiune de apreciație. Daca românii ar face în socoteala lor ceea ce ungurii făceau și fac, asemenea în socoteala lor, ar fi taxați de către aceștia de trădători de patrie s. a. m. d. Noi credem din contra că la înființarea nouălor dieceze considerații politice ungurești nu trebuie să joace nici un rol. [4 octombrie 1881
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
octombrie 1881] LITERATURĂ POPULARĂ. PALAVRE, ANECDOTE, TACLALE Ș. A. Nu e popor care să fi intrat în contact cu românul fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdotele populare în cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii; asupra țiganilor există o întreagă epopee populară în versuri lapidare, cum și-au făcut biserică, ce predică le-au ținut părintele Porgație și popa Mătrăgună, cel de viță bună. Crezul și cele zece porunci s-au răstălmăcit de către
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupriților din toată lumea. A domnit aci o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit în țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. România, vrând să intre cu pași repezi în sânul statelor apusene, s-a dezbrăcat de multe moravuri și deprinderi din trecut; egoismul sub numele de apărare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afla oameni cu mintea subțire cari - ce-or face, ce-or drege - să afle modul de-a aplica formula contelui Andrassy despre "identitatea intereselor României cu acele ale Austro-Ungariei". Pre cât se știe teoria aceasta e veche. Mai cu seamă ungurii binevoiesc a ne dovedi zilnic ce identice sunt aceste interese și cât de mult ne iubesc neamul și limba. Ne pătrunde o adevărată duioșie când ne uităm peste munți și vedem cu câtă bună credință se aplică legea naționalităților bunăoară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-ar fi creat cu încetul o marină română. Se vede că nu asta a fost intenția guvernului român. D. Boerescu, edificat bunăoră de starea escelentă a conaționalilor noștri din Ardeal, s-a convins că prieteni mai buni decât pe unguri românul nu mai are și din considerația aceasta a admis și Comisiunea Mixtă și prezidenția Austriei în Comisiune; ba, ce e mai mult, au convins până și pe d-nii Rosetti - Brătianu despre sinceritatea și amicabilitatea d-lui conte Andrassy. Legăturile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]