4,632 matches
-
culcată nemaifiind necesară, Conțescu se dădu jos din pat, și acum își petrecea vremea aci într-un fotoliu, aci întins pe o canapea, în speranța de a ieși cât de curând din casă. - Să dea Dumnezeu să fie bine! Îi ură Gonzalv Ionescucu asemenea intonație, încît scepticismul bătea la ochi. Pomponescu se despărți de părintele iubitor, felicitîndu-l pentru copii și promițîndu-i toată solicitudinea în cazul când... Și înlocui gândul cu un zâmbet și o fluturare a degetelor în semn de ipoteză
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
socotelile sale bănești făcute cu plaivazul. Unul care trebuie să fi știut foarte multe lucruri era fără îndoială Tudorel. Acesta nu spuse nimic, nici nu fu întrebat de Ioanide. Arhitectul trecea privirile asupra lui ca asupra unui obiect neînsuflețit. Nu ura pe Tudorel, simțirea paternă era mai puternică decât judecata. Când citise memoriul, cu un sentiment de oroare, fiindcă lui Ioanide îi era cu neputință să se transpună într-o atmosferă așa de improprie respirației sale morale, reținuse totuși cu atenție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
citească procesulverbal și după aceea urmă o conversație-comentar pe temeiul lui. Când însă se semnalară mișcări în vederea servirii ceaiului, Hangerlioaica șopti ceva la urechea secretarului și se ridică să plece, făcând următoarea declarație: - Vă felicit pentru opera dumneavoastră rumânească șivă urez succes! Toată asistența fu constrânsă moralmente a se ridica în picioare. Culmea impertinenței, a doua zi un adevărat "comunicat" fu publicat de gazete, sunând astfel: G. Călinescu "Prințesa Hangerliu a vizitat ieri după amiază sediul operei de asistență întreprinse de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vă despărțiți. Am trăi foartebine împreună. Mai ales copiii au nevoie de un doctor plin de afecțiune. - Și așa frate-meu și cu mine îi vom ajuta când va fi nevoie. - Totuși, dorința mea este de a mă recăsători. . - Îți urez tot norocul, domnule Gonzalv Ionescu, ori decîte ori dorești un sfat, ți-l voi da. Deocamdată, după cât văd, nu ești un om liber. Abia după obținerea divorțului vei putea să te gândești la o nouă căsătorie. . G. Călinescu . - Nu văd
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
morală a lui Conțescu era, cum se constată, foarte rezistentă. Totuși, orice-ar fi spus Smărăndache, sistemul nervos nu e de sine stătător și nu poate să biruie mizeria fiziologică. Într-o zi Conțescu începu să strănute. Ai casei îi urară noroc, adevărul este că umbla o gripă destul de gravă, din cauza temperaturii prea ridicate și oscilante. Vizitatorii care se perindau prin camera sa îi aduseseră microbul. Conțescu începu să simtă o mare oboseală în membre, se plânse de dureri intercostale și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
amprentă de neșters. Or, remarcați că societatea romană este direct opusă față de ceea ce este sau ce ar trebui să fie societatea noastră. În acea societate se trăia din război; în aceasta ar trebui să urâm războiul. În acea societate se ura munca; în aceasta trebuie să trăim din muncă. În acea societate mijloacele de subzistență erau întemeiate pe sclavie și prădălnicie; în aceasta ele sunt întemeiate pe industria liberă. Societatea romană s-a organizat ca o consecință a principiului său. Ea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
totalitare (troțkism, leninism, maoism). O parte din gândirea sa economică a fost ilustrată de conceptul de exploatare a muncitorilor de către capitaliști. Mai mult decât Karl Marx, Leon Troțki (Lev Davidovici Bronstein) ajunsese să simbolizeze revoluția și comunismul. Ca și Marx, ura evreii. A fost un organizator mai important decât Lenin. Primul război mondial a fost urmat de marea criză economică din anii '30. Reconstrucția, terminată în anii '60 în economiile avansate, n-a fost urmată de reapariția șomajului sau a reducerii
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
această valoare nominală, care uimește și care cu toate astea ascunde în sine cel mai infamant faliment. Să trecem la puntul al doilea: la ideea etică care a dominat poporul nostru când a primit tăcând o reformă ce el o ura din suflet. Nu cred să fie vreun ungur chiar care să aibă bunomia de a crede cumcă în legile și măsurele lor ne obligă creațiunile unor creieri turburi ungurești, ori semnătura cutărui om al lui Dumnezeu care se intitulează, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zice din cuvânt în cuvânt acestea: După ce m-am încredințat lui Dumnezeu, mă încredințez Maiestăței Voastre. - Vă felicit pentru suirea voastră pe tron și vă esprim părerile mele de rău că n-am putut servi națiunea după dorințele ei. Vă urez vouă să obțineți acest rezultat. Sper că Maiestatea Voastră nu va uita că am pregătit mijloacele eficace pentru conservațiunea și pentru onoarea Imperiului. Vă răcomand a cugeta bine că aceia care m-au pus în această situațiune sunt soldații pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ia oficial parte la espoziția franceză. Cere cineva cuvîntul? (Tăcere generală). Voiește poate delegatul vreuneia din statele confederate să observe ceva? (Tăcere generală)... Așa dar imperiul nu va lua parte la espoziție. - Punct și nimic mai mult. Cu toate acestea ura între partidele din Germania e desigur adâncă, neîmpăcată și fără mijloc de tranzacție, pe când la noi toate urmăresc aproape aceleași scopuri; - afară de aceea pericolul unor discuțiuni asupra acestei întrebări e cu mult mai mic, pentru statornicia lucrurilor din lăuntru, acolo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu o ploaie de fraze de înfrățire și cu iperbole istorice care n-au lipsit de a face efectul cuvenit. Sava-Pașa, vrun turc bătrân și bun la inimă, care știe cât de frumos se 'mparte pământul cu gura, le-au urat bun sositul cu următoarele darnice cuvinte: "Lumea veche piere, lumea nouă e a ideilor liberale, adică a d-voastră". Majestatea Sa Sultanul stătea salutând la fereastră - mase colosale de oameni aclamau ca vijelia mărei cu strigăte de "Eljen " pe bravii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
idea sa, aceea a unui almanac muzical, este potrivită din puntul de vedere a necesității de a avea fiecare persoana un calendar și a prețului modic cu care își poate fiecine procura o asemenea carte. {EminescuOpIX 305} Din parte-ne urăm succes bun autorului și îl rugăm să nu înceteze nici pentru viitor cu asemene publicațiune; românii iubitori de artele frumoase vor ști să aprecieze munca și meritul, ei vor ști cum trebuie să fie recompensat talentul autorului. Din acest punct
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ieșeau o dată, de două ori sau de trei ori pe săptămână; Steaua României va fi cea întîi care va ieși în toate zilele. Născută sub auspicii favorabile, după cum singură o spune în revista sa, și organ al partidului liberal, îi urăm succes și viață lungă. Ne luăm însă voia a-i face o mică observație. Mai tot numărul întîi se ocupă de persoana d-lui primar Pastia. În general, la ivirea lor, ziarele făgăduiesc mai mult decât au de gând să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
KOVACIC: Victorie! Victorie! A dat de fund și se maimuțărește pe lângă noi. DESIRÉE: Asta e chiar o nebunie mișto. BIANCA: O să fie un teatru pe bune. DOAMNA WURM: Sarcina este îndeplinită. Eu vă doresc în general noapte bună. (Toți îi urează cu exuberanță, noapte bună) DOMNUL KOVACIC: Pe Grollfeuer a luat-o apa. O să-i putem examina locuința. Se poate că e făcută praf și dintr-o dată dispusă la tot și la toate. Poate că moartea a și încheiat cu ea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată copiilor veniți să ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării cerealelor. Nimeni nu știa cum va fi vremea în anul următor. „Buletinele” lor meteorologice le reprezentau comportamentul unor animale (de exemplu, porcul cu paiul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ia-ți copile iertăciune De la frunzulița lată De la mamă, de la tată, De la rude, de la nene, De la cerul plin de stele, De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
După anul 1744, clăcașii veniți din nordul Moldovei au mai completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea dorințelor, sănătate și roade bogate. Colindele Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun care predomină în satele de răzeși. Ele vestesc și preamăresc nașterea lui Iisus, venit pe lume ca să mântuiască oamenii de păcate. Același lucru se face
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete aveau grijă să nu pătrundă pe „teritoriul” altor cete. Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu cât erau mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
exces și fosfor (hipercalciurie, hiperfosfaturie) ducând la formarea calculilor. 6. Tratamente cu antiinflamatoare steroidiene și preparate de Calciu cu vitamina D, diuretice predispun la precipitarea sărurilor în urină și apariția calculilor. 7. Factori bacteriologici : - infecții urinare cu bacterii care produc urează: Proteus, Klebsiella, Pseudomonas favorizează creșterea Ph-ului urinii și precipitarea sărurilor în prezența amoniacului. 8. Obstrucția și staza urinară din diferite afecțiuni care provoacă stagnarea urinii (stenoze ureterale, tumori ureterale, adenomul de prostată) și favorizează apariția calculilor. Clasificarea litiazei urinare după
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
este de mare curaj, aș putea zice eroică chiar. De aceea noi care cunoaștem această stare de lucruri și știm cât e de greu să duci o atare luptă contra unor moravuri adânc înrădăcinate în atmosfera viciată a timpului, îi urăm colegului, din tot sufletul, ca să aibă parte de cât mai multe aniversări ale acestei publicații sătești, ce cu atâta demnitate și curaj o conduce ". Cele de mai sus, scrise în aprilie 1936 despre „Glasul nostru” de la Băsești în revista „Învățătorimea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
venit de la comuna Tălpigi, se spune cu aceeași simpatie și vorbe de încurajare: 84 „În revărsatul zorilor, a unui nou an (1935) gândul unui mănunchi de dascăli inimoși și altruiști... se îmbină pentru o operă comună, modestă, dar intensă. . . Vă urez ÎNAINTE!" „În lupta cu asperitățile vremii, ziarul cade, suprimat de acestea" încheie profesorul Constantin Parfene documentarul său din Vremea nouă, Vaslui, nr.214/1968. Învățătorii de la Înainte au desfășurat o activitate cu o înaltă semnificație cetățenească... * În anul 1968, după
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vocea Tutovei" din 4 martie 1900 anunța la rubrica „Cronica săptămânii", pagina 2, că a primit „Glasul Faldului", ziar pronunțat antisemit, care apărea la Huși de două ori pe lună și se tipărea în tipografia părintelui N. Luca. I se ura viață îndelungată și succes deplin întru atingerea scopului ce și l-a propus. * Vocea Tutovei Îl regăsim la 1 iunie 1943, păstrând pe frontis piciu anul al 53‐ lea, înscris la Registrul publicațiilor de la T ribunalul Tutova la nr. 1
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I. Gh Chirvasie; le-am urmărit cuvântul în „Păstorul Tutovei". Mai colaborează în același număr: I. Gr, Oprișan căruia i-am urmărit activitatea de când scotea revista : „Orizontul", pe domnișoara Mariette Creangă, întindem mâna cu frăție vechii publicații bârlădene, și-i urăm deplin succes. C-tin Nic. Bratu * Vocea Tutovei reapare în campania electorală din 1992 și reprezintă poziția Frontului Salvării Naționale în cadrul alegerilor locale. A publicat listele cu candidații F.S.N. pentru funcțiile de primar și consilieri municipali, Programul Platformă al acestora
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și regret, făcându-mă interpretul tuturor celor sinceri, și liberalilor adevărați, care o știu cât de mult s-a jertfit Ioan Popescu, pentru cauza liberalismului, pentru binele orașului Bârlad și pentru țara întreagă. „Iar d-stră stimate d-le director, vă urez sănătate, răbdare și să urmați în toate, ca unicul fiu, faptele scumpului părinte Ioan Popescu, respectând memoria ca pe o icoană, căci într adevăr sfânt a fost pentru țăranul Român, pentru nația Română. Ca vechi amic al scumpului d-stră părinte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mureșanu etc. etc. De remarcat articolul d-lui Aurel Gh. Stino: : „Șinotoismul", din trecutul orașului Bârlad, de Gh. Bezviconi și Catihetul „Vasile Grigorescu", scris de pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult revista : „Păstorul Tutovei" și-i urăm aceeași muncă fără preget pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista Păstorul Tutovei deși se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]