6,525 matches
-
Mugind și răsunînd, Tare, Tare, Mai Tare și Mai Tare, si beznei Dîndu-i foc, cu-ale lui Tharmas valuri războindu-se și cu Zăpezile lui Urizen. Scrîșnind, cu furie vîlvorile se ridicară din demonul nemuritor. Împresurat de vîlvătăi Demonul crescu urlînd cu strășnicie în focurile sale; 110 Los o învălui cu teamă pe Enitharmon într-un nor rece alb, Apoi jos o conduse în adîncuri și-n labirintul sau, Dînd Spectrului porunca aspră ca să vegheze-asupra dúșmanului ce urlă, Rotindu-se concentric
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vîlvătăi Demonul crescu urlînd cu strășnicie în focurile sale; 110 Los o învălui cu teamă pe Enitharmon într-un nor rece alb, Apoi jos o conduse în adîncuri și-n labirintul sau, Dînd Spectrului porunca aspră ca să vegheze-asupra dúșmanului ce urlă, Rotindu-se concentric în Dragostea Părintelui, Afectuoasa Pofta 138, Jinduire. Puse în fiare, mădularele-i de lanțuri își bat joc, fiindcă o văpaie 115 De foc învîrtitor deasupră-le se joacă ne-ncetat; cu viața pentru-a le hrăni și pentru a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înmiresmat respíră: 125 În timp ce dilatați ei văd a' Soarelui și Lunii grozavii 140, Elementarele Planete și sferele de foc excentric. Nările sale respiră-o pălălaie, si pletele-i sînt precum codri Cu jivine; acolo leul fioros privește, tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i Vala-ncepu iar să prindă viață în hohote de plîns; 180 Și-atunci cînd Poartă se deschise zări acel cumplit afund Unde plîngea Ahania cea luminoasă. Văzu și rădăcinile de iad Ale lanțului Geloziei, și simți sfîșierile lui Orc care urlă îngrozitor Sfîșiind Peșterile precum un vînt năprasnic ce în Pămînt e zăvorit. Deși la mare depărtare, cum cea mai depărtata miazănoapte departe e de miazăziua cea mai depărtata, 185 Urizen tremurắ acolo unde zăcea-întins cînd auzit-a urlînd groază. Se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Orc care urlă îngrozitor Sfîșiind Peșterile precum un vînt năprasnic ce în Pămînt e zăvorit. Deși la mare depărtare, cum cea mai depărtata miazănoapte departe e de miazăziua cea mai depărtata, 185 Urizen tremurắ acolo unde zăcea-întins cînd auzit-a urlînd groază. Se zguduiră Stîncile, zăvoarele de Veci trase încoace și încolo fură rupte. Întins pe pietrele de gheață, ruinele tronului sau, Urizen cutremurîndu-se-auzi, tremurînd mădularele-i zguduiră strașnicele porți. Chinurile lui Urizen închis în hrubele adînci ale lui Urthona: 190
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înălțime, Și uneori în lung, iar alteori strîngîndu-se-ntr-un glob, zadarnic rătăcind căutînd tihna. Glasu-i pentru ele era doar tunet dezarticulat, căci surde 125 Le erau Urechile și grele, și ochii, nările închise le erau. Stătea ades lîngă o victimă care urlă și Întreba Mîngîietor sau Furios; nimeni nu-i răspundea, ci fiecare în Tristețe-nvăluit urlă orice-ar fi zis, și nici un glas care Duios să îi răspundă nu găsi, desi adesea încercat de lacrimi. 130 Știa că sînt Copiii săi în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru ele era doar tunet dezarticulat, căci surde 125 Le erau Urechile și grele, și ochii, nările închise le erau. Stătea ades lîngă o victimă care urlă și Întreba Mîngîietor sau Furios; nimeni nu-i răspundea, ci fiecare în Tristețe-nvăluit urlă orice-ar fi zis, și nici un glas care Duios să îi răspundă nu găsi, desi adesea încercat de lacrimi. 130 Știa că sînt Copiii săi în ruinata-i lume ruinați. Stătea adesea și-ntreba o fioroasa scorpie sclipind de aur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tăcut se coborî spre Grotele lui Orc și-un Univers De Peșteri, din foc mistuitor, văzu; caii lui Urizen Aici legați de iesle-nvăpăiate, furioși copitele de aur își izbesc, Scoțînd teribile scîntei din lanțurile lor de-aramă; cumplit leii săi Urlă în hrubele ce ard; tigrii săi hoinăresc în fumurile revărsînde 10 Prin codri-ai suferinței; și a dreptății cumpănă de diamant Arzînd într-ale indurării cándele ce-s mînioase, se varsă-n rîuri. Sfîntul ulei190 se mînie prin toate hrubele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care ard În jurul groaznicului Orc, a' cărui crunte mădulare azvîrlă roșu fum și foc, De care Urizen nu se apropié, ci se-așeză pe-o stîncă Și cărțile își rîndui în juru-i, cu Pizma și tristețe gîndindu-se la Orc. 20 Urlînd și hăcuindu-și peșterile-ntunecate zăcea cumplitul Demon 192: Puls după puls lovesc în lanțurile sale, puls după puls spiritul sau Se avînta și tot mai sus se avînta spre templul lui Enitharmón; Precum atunci cînd tunetul în norii cei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în rîuri de-ncîntare, pe cîmpuri înverzite Umblînd cu bucurie, prin luminoase-Întinsuri dormind pe nori strălucitori 65 Cu viziuni de încîntare, atît de gíngașe, încît turbarea înzecit Ți-o răscolesc cu groaznică dorința lanțul să ți-l smulgi și furios să urli Și-n beznă ca să uiți de chinul tot și părăsit de orișice nădejde repaosul să-l afli. Au temelia bucuriei ți-este chinul pe care alții pentru tine-ndură196?" Orc răspunse: "Fie-ți blestemate căruntele sprincene! Ce cauți în acest străfund
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să prindă viață În lumile lui Enitharmon. Cu putere vînturile-asurzitoare, De nori împovărate, mugesc în jurul Scaunului de domnie. Oile lînoase, abătute, Prin bătălie umblă. Întunecat și fioros Taurul furia 110 Și-o varsă 226 prin Pămîntul ce se lúptă. Leii urlînd în flăcări, Tigrii în fum ce se revarsă. Șarpele codrilor Și-al apelor, si scorpia pustiei cu aspru cîntec Necăjesc fiece suflet viu. Șarpele Preot 227 aleargă De-a lungul rîndurilor, strigînd, "Ascultați Preotul lui Dumnezeu, voi luptătorilor; 115 Asta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Pînză lui Urizen vibră, chin peste chin. Apoi am auzit Cutremurul Pămîntului 229. Acum în Peșterile Mormîntului și în Ținuturile seminței omenești 125 Vîrteju-ntunecat fără de nume statu în fața chipului lui Orc. Umbră își înaltă îngrozitoru-i cap peste învăpăiatul tînăr Oftînd, urlînd și din adîncuri suspinînd; pentru că el mînia să și-o piardă Și cu această pe șine să se piardă în blîndețe, ea focurile-i le cuprinse-n brațe. Precum atuncea cînd Cutremurul Pămîntului din hruba-i se deșteaptă, urieșeștii-i umeri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Și Desfrînata lui Los și înșelată desfrînată-a Regilor Pămîntului, Sufletul lui era în două sfîșiat. 140 Umerii-acoperiți de păr zdrobesc verigile, slobode sînt mîinile văpăii. Roșie furie se varsă-n valuri, trezitu-și-a leii din codrii cei negri, Ei urlă în juru-nfocatului tînăr, despicînd umbră cea fără nume, Gonind pe-a lor cale nemuritoare purtată prin beznă solidă. Tare răsúnă cîntul războinic în jurul lui Orc cel roșu-n mînia-i 145 Și-n jurul sumbrei Femei fără nume ce úrlă de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rîuri Ale vietii pe pajiștile morții și ale deznădejdii vai. "Acuma sunați goarnele Izbîndei, acum să-i despuiați pe cei uciși. Înveșmîntați-vă cu arme daurite, frați de război". Ei cu tărie sună goarnele, îi pun în lanțuri pe prizonierii care urlă, 165 Fac sîngerosul Legămînt, si trag la sorți în coif, Și aleg moartea lui Luváh și răstignitu-l-au de arbor 232, Și l-au străpuns cu-o sulița și-ntr-un mormînt l-au pus Să moară-o moarte de Șase
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Războinicii se întristară. 220 La lupta ies cu răcnete și goarne care răsună tare. O, Indurare! Se-ntorc jelindu-se, îndoliați, plîngînd. Nevăzuta sau văzută, întinsă-n lung sau lat, Acestfel se Schimbă Femeiasca Umbră în Război spre desfătarea-i, Urlînd nemulțumită, neagră și grea, scoțînd răsunete de fiara, 225 Prin mlaștini drum făcîndu-și anevoie printre înnoroite buruieni, jelindu-se, Ca să-l însele pe mîniosul Tharmas, să-i potolească sufletul cel furios, Si sa ii curme zborul pentru că Urizen să poată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mînie". Așa se jeli Tharmas furios; apoi pluti peste Adîncul de furtună bîntuit 260 Și blestemat-a cu mînie glasul care îl lua în rîs cu-acea speranța mincinoasă. Apoi ea se reîntoarce, iute că mălura pe mugurele ce-ncolțește, Urlînd în toate-accentele durerii să-i stăvilească furia, Călcînd colinele-n picioare, înaintînd anevoios ori înotînd, zburînd cu furie, căzînd, Sau bubuind că un Cutremur de Pămînt într-ai pămîntului rărunchi, 265 Ori că un nour dedesubt, si ca o flacără
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Pămînt, trudind zbătîndu-se cu gemete De ne-ndurat; în urmă, o groaznică minune izbucni Din sînul cel Hermafrodit. Fost-a numit Satan, 250 Fiul al Pierzării, chip de groază, si părăsit de firea omenească, monstruos, Bărbat fără pereche femeiasca, vrăjmaș urlînd Căzut din Rai și-ostil chipurilor vieții, Si totusi tăinuind femeia-ntunecată, Vala, ca într-un chivot și între Perdele, Urît și blestemat, pururi murind o moarte Veșnică, 255 Fiind puzderii de Tirani uniți în blasfemie În contra chipului Divin, cîrduri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să Trudească, să-nvețe și să uite, si sa se-ntoarcă 570 La întunecată vale de unde a venit, ca să-și înceapă truda iarăși 304. Suspínă în durere, trudește în durere în universul sau, Țipînd în păsări peste-adînc, și-n lup urlînd Peste acei uciși, mugind în vite, si in vînturi, Și peste Orc și Urizen plîngînd în nori și vîlvătăi, 575 Și-n strigătele nașterii și-n gemetele morții glasu-i Este auzit prin Universu-ntreg: oriunde crește-un fir de iarbă Ori
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
gem oribil și-aleargă care încotro; munții și Rîurile lor grozav strigă; vitele se-adună laolaltă, 55 Mugind îngenunchează-n față cerurilor; tremura sălbăticiunile Pădurilor; Leul cutremurîndu-se întreabă Leopardul: "Simți Groază ce o simt, necunoscută mai naite? Glasu-mi refúză ca să urle, Și-n slabe gemete-ți vorbesc. În noaptea-aceasta, Nainte de revărsarea zorilor, Acvila chemat-a Vulturul Hoitar, 60 Corbul chemat-a șoimul, i-am auzit din codrii-mi negri, Zicînd: "Să mergem în înalt departe, căci neîntîrziat, o simt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
urmară corbul și Vulturul Hoitar. Hai să fugim și noi spre miazănoapte". Fugit-au. Fiii Oamenilor 65 Îi văzură plecînd în înfricoșătoare cîrduri. Cu tărie răsunắ trîmbița Și toții Fiii Veșniciei Coborît-au în Beula. În fioroasele văpăi zăceau mădularele Tainei urlînd și mistuindu-se În deznădejde-adîncă. Duduind văpăile se nalță-n jurul Sinagogii Lui Satan. Șarpele Orc răcni cu strășnicie prin ale sale douăzeci și șapte 70 De încolăciri 310. Copacul Tainei se nalta în flăcări înfășurătoare. Sînge țîșni afară în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sau îl așeza în colțul de la miazănoapte 321 320 Al largului cîmp Universal, apoi pași nainte în nemărginire. Apoi sămînță începu s-o semene; pîntecele își încinse Cu-o luminoasă cingătoare, și-a să pulpana se umplu de suflete nemuritoare. Urlînd și Văitîndu-se zboară sufletele din a lui Urizen zdravăna mîna, Fiindcă din mină lui Urizen puzderiile cad că stele 325 În locurile hotărîte, minate înapoi de vînturi. Războinicii cei goi buiesc spre malurile mării jos, laolaltă: Făcutu-s-au ca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Religiei pocal? Coborîți, voi Regilor și Sfetnici și Uriași Războinici, 660 Coborîți în adîncuri, coborîți și-ascúndeți-vă dedesubt, Coborîți cu cal și Care și Trîmbițe ale războiului haotic. Iată, cum Falnicul Alai al Tainei coboară jos în Peșteri! Mării săi oameni urlă și zvîrlă colbul, și-ncărunțitul par și-l smulg. Delicatele-i femei și copii țipă peste-amarul vînt, 665 Prădați de a lor frumusețe, cu părul smuls și pielea încrețita. Iată, întunecime-acoperă lungul alai de prapuri peste vînt, Si de cai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Satele lui Lúvah sună; și cărămizile de aur ale satelor Răspund viorilor, micilor tobe, fluierului, flautului, lirei și chimvalului. Apoi căzut-au ale Tainei Legiuni în caos înnebunitor, Jos, jos prin nesfîrșire, țipînd, înfuriate și deznădăjduite, În teascurile lui Luváh; urlînd cădeau ciorchinii 725 De omenești familii prin adînc; fost-au umplute teascurile vinului; Sîngele vieții curse din belșug. Miresme ale vietii se-înălțară Peste tot în jurul bolților celeste, si se suiau Miresmele cîntînd cîntecul acesta: "O groaznice teascuri de struguri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
piei de tigri îi așază sau ale Pardosului cel împestrițat ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la viață se trezesc, sau îi îngroapă în reci Grote căinîndu-se. Însă în Linurile Vinului nu cîntă Omeneștii Struguri, nu dansează, Ci urlă și se zbat într-un noian de suferință, în fioroase flăcări mistuindu-se, 750 În fiare și în temnițe încercuiți 335 de ne-ncetate focuri, În hrube și genuni și umbre ale morții, în chipuri de amărăciune și de suferință; Tipsiile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
picioarelor lui. Atunci Urthona-Întunecatul lua Grînele afară din Camarile lui Urizen; Le macină în Morile-i vîjiitoare. Îngrozitor chinul Tuturor Neamurilor Pămîntului, măcinate-n Morile lui Urthona. În mîna-i Tharmas ia furtunile: vîltoarea el o slobozește-asupra 810 Roților; marile zbuciumate urlă la porunca-i cruntă Și-Învîrtejindu-se cumplit se veselesc în fioroasa tulburare-a roților Întunecatului Urthona. Tunete, Cutremure de Pămînt, Focuri, Potopuri, Se veselesc unul spre altul; glasurile lor cu strășnicie zguduie Abisul, Îngrozitoarele lor chipuri grijă-avînd de morile temute. Era
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]