3,568 matches
-
cazul apelor care țâșnesc pe acest din urmă fond datorită unor lucrări subterane Întreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlăștinoase, al apelor folosite Într-un scop casnic, agricol sau industrial, Însă numai dacă această curgere precedă vărsarea Într-un curs de apă sau Într-un șanț. (2 În acest caz, proprietarul fondului superior este obligat să aleagă calea și mijloacele de scurgere de natură să aducă prejudicii minime fondului inferior, rămânând dator la plata unei despăgubiri juste
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Elun-eke și doi de la alta, nefiind recunoscuți ca vrednici pentru funcția de khan. Văduva lui Iesughei-Bahadur, Elun-eke, urmărită de noul khan, își luă copiii și se refugie în munții Kentei, la izvoarele râului Onon, (pe malul acestui râu, dar la vărsarea lui, se născuse cu doisprezece ani mai înainte Temugin, viitorul Gingis-khan), unde a trebuit să-și agonisească cele necesare traiului din vânat și pescuit. Viața aspră și sălbatică a încrâncenat în așa măsură pe micul Temugin, încât a ucis cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de Rubine completează, în anul 1253, tabloul acesta funebru cu cel din Crimeea, unde a văzut pe cumanii salvați pe istmul Perecop, „care sfârșiau și rupeau cu dinții cărnurile crude ale morților, precum câinii sfâșie cadavrele”, și până la Sarcath, aproape de vărsarea Volgăi în Marea Caspică, timp de două luni de zile, nu s-a odihnit în vreo casă sau în cort, ci întotdeauna sub cerul liber, căci n-a văzut sat și nici urmele vreunei clădiri, pe unde să fi fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anul 1280, răstimp în care dominația tătară se caracterizează printr-o exploatare a populației românești prin intermediul căpăteniilor locale, cum ar fi acei caneși sau balivi amintiți de Rogerius, și prin ducerea tributului de către solii voievodale tocmai la curtea hanului de la vărsarea Volgăi în Marea Caspică, fapte consemnate de către Ioan de Plano Carpini, în anul 1246-1247, și Wilhelm de Rubruck în anul 1253. Existența voievodatelor românești în anul 1247, la sud de Carpați, sub suzeranitatea ungară, și intervenția moldovenilor, în anul 1277
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al Ungariei în țara noastră moldovană, pe care s-au învrăjmășit a deține și păstra pentru ei, spre rușinea majestății noastre”. Bale, căpitanul oștirii regale, strașnicul bărbat - strenuum virum - s-a întors în Maramureș, „Aceasta s-a făcut numai după vărsarea propriului sânge, suportând răni mortale, expunând morții crude pe frații săi, pe familiarii săi și pe cei mai mulți din slujitorii săi. Părăsind țara noastră moldovană, el a lăsat acolo pe scumpele lui rudenii și pe numeroșii cumnați, precum și toată averea”. Și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rămână pe tronul Bulgariei, iar Germania și Austro-Ungaria au fost nevoite să-l părăsească, spre a împiedica izbucnirea unui crâncen război. În timpul acesta Bucureștiul începe să se umple de refugiați bulgari. Evenimentele din principatul vecin nu s-au petrecut fără vărsare de sânge, bulgarii, cum sunt ușori la asasinate, au săvârșit represalii, au executat și au ucis pe adversarii politici. În restaurantele din București apar doamne în doliu, ai cărora bărbați căzuseră în luptele politice. În București, toată opinia publică este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a Rusiei. Acestor argumente li se adaugă cele de natură economică. "Aceste țări scrie Balș stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale Nistrul și Dunărea, și anume din punctul în care ele părăsesc Țările cezaro-crăiești până, inclusiv, la vărsarea lor în Marea Neagră... Mai mult! Ele sunt udate de atât de bogata Mare Neagră și posedă cele mai frumoase porturi la aceasta... Aceste provincii izolate până acum, cu o soartă comună tuturor țărilor aflate sub puterea asiatică, se grăbesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
episcopului Daniil Vlahovici din 14 august 1797, pentru strângerea de ajutoare în favoarea locuitorilor din principatul Tirolului, consemna faptul că: "acei oameni, din ace țară, carele la întâmplările cumplitului război din trecut s-au arătat credincioși cătră împărăție și care cu vărsare sângelui și cu primejdie viețiilor lor s-au pus pentru apărarea patriei de călcarea vrăjmașilor... și cu mare vitejie și mult au sprijinit ei creștinătatea de vătămare ce despre vrăjmași și carele și spre binele nostru foarte mult slujește"149
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de coaliția monarhilor europeni împotriva expansiunii Franței revoluționare și napoleoniene în Europa. În acest sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de sânge omenirii, de iznov au început a face vrăjmășit război asupra pre milostivirii împărăției noastre. Și așa silită s-au văzut împărățeasca noastră mărire a apuca și a întrebuința armele spre apărare țărilor împărăției sale și pe toată creștinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vin în grabă acum s-o acopere, pentru ca să aducă nepipăitele comori ale vastelor sale țări din jur. Fluviile Phasis, Serapano, Cyrus, în legătura cu Marea Caspică, transportă și aduc bogățiile Asiei și Indiei pentru națiunile ce se ocupă cu comerțul. Vărsarea Nistrului și Dunării în această mare devine imposibilă. Turcii care nu puteau să întrețină nici principiile comerțului, nici purtarea lui cu folos, și o lăsau nefolosită, sunt alungați. Crimeea nu mai este locuită de un popor a toate pustiitor, rușii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mii de noi situații în jurul Mării negre și în aceste țări erau nume necunoscute. K. Aceste țări stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale, Nistrul și Dunărea și anume din punctul unde le părăsesc Țările cezaro-crăiești până la inclusiv vărsarea lor în impozanta Mare Neagră. Nistrul, stăpânirea gurii de vărsare a acestuia în mare face animată în prezent politica Europei și interesează atât de mult Polonia! Dunărea, care din orice început pentru condițiile și produsele naturale și prelucrate ale Statelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țări erau nume necunoscute. K. Aceste țări stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale, Nistrul și Dunărea și anume din punctul unde le părăsesc Țările cezaro-crăiești până la inclusiv vărsarea lor în impozanta Mare Neagră. Nistrul, stăpânirea gurii de vărsare a acestuia în mare face animată în prezent politica Europei și interesează atât de mult Polonia! Dunărea, care din orice început pentru condițiile și produsele naturale și prelucrate ale Statelor cezaro-crăiești oferă perspective atât de multe, de frumoase și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
începea din hotarul târgului domnesc Huși, așezat pe Drăslăvăț. Însă moșia pe care era satul de atunci nu a aparținut lui Hus și nici Mărinei, fata lui, această moșie fiind așezată pe Sărata, din „hotarul târgului în jos”, până dincolo de vărsarea „de gura Săratei” și de Prut. Sărata, izvorând din dealurile de la sud de Huși, se varsă în Prut, la circa 35 km de oraș. Rezultă că întinderea moșiei care a aparținut urmaților lui Husul începea din apropierea Hușilor și trecea dincolo de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Rumelia și pe țărmurile Dunării menite a fi întrebuințate fie pentru oștiri, în cazul unei campanii împotriva Rusiei și Poloniei, fie pentru aprovizionarea garnizoanei din Hotin. Grânele se încarcă pe niște vase mici, la Tomarova <Reni>, sat așezat la vărsarea Prutului în Dunăre și se transportă pe apă până la Huși (Dschudschire), unde se află de obicei un inspector anume care le ia în primire și le pune în depozit. De acolo transportul pe apă continuă până la Hotin, deși navigația este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu șosele, drumuri-de-fer, telegraf, telefoane, școli, cazărmi, spitaluri, fabrici, în fine cu tot aparatul de civilizațiune pe care alte țări nu l-a putut avea decât după o muncă de sute de ani și cu prețul a multe revoluțiuni și vărsări de sânge. De unde țara noastră era într-un timp nu tocmai depărtat cutrierată de hoarde străine și bande de haiduci a căror nume ajunsese legendar; de unde pentru siguranța publică nu era decât o ceată de panțiri 1 plătiți mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
onoare și bucurie, și v-aș ruga să încheiem cu un gând... vers... Aș încheia cu un cântec popular pe care-l fredonez la ocazii: "Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere și fără făgaș.." și dintr-o poezie a mea despre vărsarea Dunării în mare: "lichidul, ostenit de propria-i istorie intră-n odihna lui iluzorie... Ceea ce-mi doresc și mie..." (August 2009) George Astaloș Se spune de la o vreme că omenirea suferă de vitamine utopice. Alăturându-ne tânărului nostru homo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Chilia din Fruntești să fie contemporană cu „mănăstirea” lui Costea Călugărul din secolul al XV-lea. Chilia este în relație directă cu prima biserică din Fruntești atribuită, potrivit tradiției, lui Grigore și Cozma Dunavățu, deși ei erau din Filipeni. Aproape de vărsarea Dunavățului în Berheci, este locul numit Pe Laz. Denumirea exprimă o acțiune de defrișare, de lăzuire a pădurii prin ardere (arșițe), urmată de scoaterea cioatelor pentru a se obține teren de semănătură. în interiorul celor două zări de la răsărit și apus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără să se știe cu precizie unde este partea fiecăruia. Satul în care au locuit Gavril Dunavăț cu rudele sale și urmașii săi era așezat pe cursul mijlociu al pârâului Dunavicior (Salașu Roșu), în partea din sus - spre nord - de vărsarea pârâului Tureatca în Sălașu Roșu. între Sălașu Roșu și Tureatca care, de multe ori, seacă vara, se află prelungirea, pe direcția N-S a dealului care vine dinspre Runc numit „Pe Cal”, care se aplatizează la capătul dinspre sud. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atare de cei din jur, din Mărăști și Bărboasa. S-ar putea ca superioritatea lor să stea și în vechimea satului, deoarece se amintește într-un document de la începutul secolului al XVII-lea (1605) despre satul „Siliștea lui Dobromir” de la vărsarea Dunaviciorului (Sălașu Roșu) în Dunavăț, chiar în vatra satului Fruntești de astăzi. Dacă acest DobromirDragomir, a primit ca danie o „siliște”, adică un loc unde a fost sat sau loc ca să-și facă sat (nu știm de la cine și când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avut cu boierii Rosetti, când s-au cercetat toate documentele vechi pentru a se stabili dacă pretențiile răzeșilor sunt întemeiate, s-a tras concluzia că vechea poiană a lui Coste Călugărul cuprinzând Dobreana, Răgoazele, Runcu, valea Dunavățului și Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci s-a împărțit în două: o parte a format moșia Filipeni, a urmașilor lui Filipaș, trecută din mână în mână, până a ajuns în proprietatea familiei Rosetti; a doua parte, fără să fie de la început delimitată exact
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a spus, hotarul Filipenilor în care aveau răzeșii (părți de moșie) răzeșii din Oțelești, Fruntești și mai departe, din Obârșia, Uncești și din alte părți și partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între cele două moșii - Filipeni și Frunteni - s-a făcut în urma unor îndelungate procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Bucovina, veniți în perioade diferite. Câțiva sau câteva familii sunt, cu siguranță, din zona Dornelor, de la Iacobeni - familiile care i-au zis Iacobeanu - de la Dorna Candrenilor (familia Candrea - Condrea). Inițial a fost un singur sat Dorna, în amonte de vărsarea râului Dorna în Bistrița. Acest sat Dorna a devenit în secolul al XIX-lea orașul Vatra Dornei, când în jurul satului inițial se dezvoltaseră mai multe Dorne. Când austriecii au ocupat nord-vestul Moldovei, granița a fost trasată astfel încât o parte din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu mai exista, satul și moșia trecând pe seama familiei boierești Rosetti. În schimb, satul Fruntești, despre care nu avem un act clar de întemeiere, adică, după cum spune un document de hotarnică, nu se cunoaște „talpa Frunteștilor”, deși știm că la vărsarea Dunaviciorului (Pârâul Roșu) în Dunavăț, a existat un sat, Siliștea lui Dobromir, este mai bine cunoscut după preoții care au slujit la biserica din sat. Putem presupune că cele două sate apropiate, Filipeni și Fruntești, au folosit aceeași biserică, din moment ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]