3,029 matches
-
Mioara Șt. Cremene (Contemporanul), Geo Dumitrescu (Almanahul literar, Cluj) ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul nou, Oameni de azi), Al. Kirițescu (Darul frăției, Cântecul de nuntă, Dreptate ș.a.), dar și N. Moraru ( Pentru fericirea poporului, în colaborare cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satului în perioada istorică actuală. Temele lor sunt însă foarte diferite. Ziua cea mare tratează tema înfăptuirii gospodăriei agricole colective într-un sat, în focul ascuțitei lupte de clasă, în anii aceștia la începutul procesului de socializare a agriculturii. În Vadul nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din absența criticii dramatice. Presa nu-i ajută suficient pe dramaturgi și nu ajută nici teatrele în promovarea repertoriului original. Dacă în presă s-ar fi găsit două rânduri clare, principiale, despre piesa mea Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care sunt lucrurile bune, valoroase, pe care trebuie să le dezvolt în viitoarele lucrări și care sunt slăbiciunile piesei mele, e neîndoielnic că aș fi avut de câștigat în munca mea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teatrele, Uniunea Scriitorilor, critica dramatică unindu-și forțele într-o strădanie comună pentru asigurarea dezvoltării creației noastre dramatice, pot aduce o contribuție hotărâtoare la lichidarea lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pot aduce o contribuție hotărâtoare la lichidarea lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950 în Viața românească pe care-l reproducem în note55, din care reiese că respectiva piesă a fost dezbătută
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de Mircea Ștefănescu (...), Ultimul omagiu de Laurențiu Fulga (...). Vadul nou de Lucia Demetrius și Mireasa desculță de Sütö Andars și Hajdu Zoltan. Acordarea premiilor de stat pe anii 1950-1951 a avut loc la noi curând după evenimentul de importanță istorică mondială a Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de mălini'' de Al. Corneiciuc. Idem, nr. 15, 12 apr. 54. Lucia Demetrius. - Unele probleme ale crației noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298), 20 iun. 1952 55. Aurel Mihale. - Problema esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6, iun., 1950: „Cum este reflectată lupta de clasă și cum este prezentat dușmanul de clasă în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298), 20 iun. 1952 55. Aurel Mihale. - Problema esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6, iun., 1950: „Cum este reflectată lupta de clasă și cum este prezentat dușmanul de clasă în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către țărani a fost pusă la cale de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6, iun., 1950: „Cum este reflectată lupta de clasă și cum este prezentat dușmanul de clasă în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către țărani a fost pusă la cale de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu și Melania. Aceasta arată că autoarea s-a preocupat de prezentarea luptei de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Lipsurile de construcție ale lucrării se manifestă printr-o repartizare nepotrivită a punerii și rezolvării problemelor nodale ale acțiunii. Astfel, în actul I introducerea în acțiunea propriu-zisă a piesei și punerea concretă și mai adâncită a problemei sale centrale, problema vadului nou, are o lungime prea mare față de dezvoltarea precipitată a sfârșitului acestui act (...). În actul al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și punerea concretă și mai adâncită a problemei sale centrale, problema vadului nou, are o lungime prea mare față de dezvoltarea precipitată a sfârșitului acestui act (...). În actul al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la îmbunătățirea aceste lucrări”. 56. S. Damian; P. Țugui. - Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Prin pacea de la vadul Hușilor din 1711 se încheie un război austro- turc; Hotinul devine raia. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Mare), Valea Izvoarelor, Valea Fântânilor, Strîmbu, Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra, Bistrița, Bistrețu, Homorod; Apele Vii și opus Valea Seacă, Seaca, Sohodol; Pluvaia, Potopinu, Potopu, Valea Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui Herodot, ca sciții, dar până la începutul secolului nostru, ca oieri din subcarpați, și mai ales din Transilvania - mărgineni, bârsani etc. Pentru aceștia, cursul de apă al Ialomiței era sursa de apă pentru traversarea Bărăganului către Orașul de Floci și Vadul Oii, sau peste Balta Borcii, pe drumul roman dintre Burdușani și Capidava, pe calea transhumanței în Dobrogea, sau mult mai departe, prin stepa nord-pontică către Volga și Caucaz. Buzăul important afluent al Siretului este semnalat în literatura antică sub formele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și luncă mlăștinoasă (rădăcina indoeuropeană peled = umed, după I. I. Russu), la cursul mijlociu, cu adâncimi mai mici și albie mai îngustă datorită pantei mai accentuate și cursului mai rapid, se aflau și condiții mai lesnicioase pentru o trecere prin vad vara, sau pentru edificarea unui pod. Situația este similară cu cea a așezărilor fortificate geto-dace de la Popești, pe Argeș, și de la Dridu, pe Ialomița. Numai cu accentuarea regresiunii dacice (ce-și atinge maximul în sec. II e.n.), aceste avantaje se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la Calafat prin Cetate, și podul Braniște-Podari, de asemenea spre Calafat, pe o cale mai directă decât precedenta. Este de observat că în secolul al XIV-lea se conturase cu siguranță vechiul și importantul drum legând Dunărea cu Muntele, de la vadul Diiului (Vidin-Calafat), prin zona actualului oraș Craiova și apoi spre nord pe Jiu și prin pasul Vîlcanului peste munți, în Transilvania. Se știe că Vidinul 36 exista în secolele VII-VIII, în timpul primului stat bulgar, iar în harta lui Nicolaus Cusanul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
43, redă în scrierea grecească Zios fl și Kraiova, precum și două poduri peste Jiu, unul mai departe la nord de Craiova, la Țînțăreni-Filiași, pe drumul Severinului și altul la sud de Craiova, lângă Mânăstirea Jitia, pe drumul Calafatului și al vadului Diiului (fig. 5). Fig. 5. Jiul în harta Țării Românești a Stolnicului Cantacuzino (1700). În harta lui Schwanth 44, din 1723, Jiul se numește Syll; în preajma orașului Craiova este marcat un singur drum traversând Jiul la sud de oraș, acela
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
subliniază și pentru acel timp importanța drumului care lega Dunărea cu Muntele. Sunt marcate pe harta aceasta și trecerile peste Jiu (notat Schyl) de la Bucovăț și de la Breasta (notată Brasba), fără poduri permanente, dar probabil prin poduri plutitoare, sau prin vaduri, după sezon. *** În concluzie, până la adoptarea numelui Craiova, legat probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
adâncă, de la latinul caldaria. "Oală" este un vârtej de apă, o bulboană, de la latinul olae, iar o vale rotundă, puțin adâncă, "strachină", de la latinescul catinum, ce a dat cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei" din clavem și "vad" din vadum. Pentru "grind", popular "adausătură", avem latinul adauctus, iar în Țara Făgărașului, unde se irigă pășunile cu pomi prin derivare, "abături" sau "bătătoare" sunt mici canale abătute, de la latinul abductum sau abitus. Am menționat mai înainte evoluția interesantă ce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pacientului. Scopul unui suport circulator mecanic este decomprimarea unui ventricul hipokinetic, scăderea travaliului cardiac și reducerea necesarului miocardic de oxigen, menținând în același timp o presiune de perfuzie adecvată pentru susținerea funcționării organelor vitale. Folosirea unui dispozitiv de asistare ventriculară (VAD) reduce presarcina, scade tensiunea parietală miocardică și consumul de oxigen. Presiunea end-diastolică în ventriculul stâng scade, stresul miocardic diminuă și pe termen lung este posibil ca unele modificări morfologice ale miocardului să diminue, iar rezoluția miocitolizei să fie posibilă. Aceste
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
și consumul de oxigen. Presiunea end-diastolică în ventriculul stâng scade, stresul miocardic diminuă și pe termen lung este posibil ca unele modificări morfologice ale miocardului să diminue, iar rezoluția miocitolizei să fie posibilă. Aceste descoperiri au condus la ideea că VAD pot fi folosite ca terapie în cazuri selecționate de cardiomiopatie dilatativă și ulterior să fie explantate evitându-se astfel transplantul cardiac - „bridge to recovery”. Asistarea ventriculară poate fi aplicată atât circulației sistemice - „left ventricular assist device” (LVAD), circulației pulmonare - „right
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
utilizarea în ambulator la pacientul deplasabil [3]. INDICAȚII Suportul circulator este indicat la pacienții cu insuficiență cardiacă severă, refractară la terapia farmacologic convențională și sunt în așteptarea transplantului cardiac. Un pacient la care se ia în considerare oportunitatea implantării unui VAD trebuie în primul rând să îndeplinească criteriile de selecție pentru transplantul cardiac. De asemenea, trebuie avute în vedere contraindicațiile absolute și cele relative ale transplantului cardiac, deși uneori este dificil de apreciat dacă unele alterări ale funcției organelor datorate insuficienței
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
index cardiac < 1,8 l/min/m2 b. tensiunea arterială sistemică sistolică < 90 mmHg c. presiunea în capilarul pulmonar blocat > 20 mmHg, cu tot managementul farmacologic corespunzător. 6. Criterii psihologice și de suport psiho-social în vederea transplantului cardiac, precum și a menținerii VAD pe termen lung. 7. Consimțământul pacientului și/sau a familiei în condițiile informării corespunzătoare a acestora 8. Absența hipertensiunii pulmonare fixe (RVP > 6 uW) 9. Absența disfuncției hepatice sau renale ireversibile (VAD nu va ameliora o disfuncție renală sau hepatică
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
suport psiho-social în vederea transplantului cardiac, precum și a menținerii VAD pe termen lung. 7. Consimțământul pacientului și/sau a familiei în condițiile informării corespunzătoare a acestora 8. Absența hipertensiunii pulmonare fixe (RVP > 6 uW) 9. Absența disfuncției hepatice sau renale ireversibile (VAD nu va ameliora o disfuncție renală sau hepatică preexistente). Indexul cardiac nu este un indicator al insuficienței cardiace severe. Unii pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă cronică se adaptează la un index mai mic de 2 l/min/m2, în timp ce alți
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
da rezultate inexacte în condițiile insuficienței cardiace severe secundare insuficienței tricuspide sau pulmonare. De aceea, se iau în considerație și alte elemente, respectiv absența pulsului distal, oliguria, hipotensiunea, SvO2 (saturația venoasă a O2) scăzut etc. Contraindicațiile relative pentru implantarea unui VAD ca „bridge to transplantation” sunt: trombembolism pulmonar recent, hemoragie gastrointestinală recentă, boală vasculară periferică severă, emfizem pulmonar și/sau boală obstructivă pulmonară cronică, dependență de droguri și alcool, suport psiho-social necorespunzător, precum și alte afecțiuni care limitează supraviețuirea pe termen lung
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]