4,335 matches
-
poate fi determinată prin măsurarea energiei de disociere sau căldurii de formare din elemente. Stabilitatea polimerilor derivă totodată, din forțele de valență secundare care au un efect pronunțat asupra punctului de topire și a temperaturii de tranziție sticloasă. Forțele de valență secundare rezultă ca urmare a mai multor efecte dintre care cele mai importante sunt interacțiunea dipol-dipol și legătura de hidrogen. Energia de rezonanță contribuie de asemenea la menținerea stabilității termice înalte în polimeri. Stabilizarea prin rezonanță a structurilor aromatice și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
ele și rotațiile permise în jurul acestor legături. Termenul de «legătură virtuală» este folosit pentru a indica o porțiune rigidă a catenei aproximată printr-o linie dreaptă în jurul căreia este posibilă rotația. În caz particular aceasta poate fi o legătură de valență; mai general, poate conține și cicluri [30-32]. Pentru poliheteroarilene, unde o unitate structurală conține legături virtuale de diferite lungimi, cu diferite unghiuri, lungimea conturului este considerată ca fiind lungimea liniei frânte care leagă centrii acestor legături. În acest caz lo
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
și prescripții cu o accentuată valoare spirituală. Studiul Ofeliei Văduva, Magia darului, plasează darul în câmpul conceptual al valorilor culturale, propunând reinterpretarea semnificației darului în contextul obiceiului Paparudei, al colindatului, al transmiterii zestrei și moștenirii etc. Darul este înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței în relație cu lumea înconjurătoare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să prindă un pește pentru borș, prinde un rac pe care-l pune acasă într-un ciubăr. Racul devine copilul mult dorit pentru acest cuplu [Pan Racoțchi, Niculiță-Voronca, II]. Ivan Evseev arată în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale că valențele simbolice ale acestui crustaceu "se datorează alcătuirii sale ciudate (carapace, picioarele din față în formă de "clește"), dar mai ales mersului nu înainte, ci înapoi [ ... ]. Este un simbol acvatic si lunar marcând închiderea în sine, sensibilitatea și tenacitatea. Acest semn
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
miezul nopții) și, mai ales, lovirea copilului cu două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice în cultura populară românească. Despre "chinul cânepii" vorbește și Ioana Popescu în cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante ("Chinul cânepii" începe cu înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de reconfirmare a victoriilor în numele credinței (linia constantiniană), pe continuitate (motivul cetății asediate fără succes) și pe apartenență (motivul tradiției) la un grup etnic sudat religios și cu o moștenire nobilă. Dat fiind că au creat o mitologie medievală cu valențe istorice și au menținut-o (mai mult în formele oralității) pe structurile precreștine ale arhetipalului, dar cu motivații religioase, românii transformă imaginarul într-o formulă a rezistenței ortodoxe, culturale și identitare. Celebra și funcționala dihotomie occidentală natură-cultură (altfel spus, sat-oraș
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ca un cavaler al crucii în lupta contra otomanilor. Numit, la rându-i, de către Scaunul Pontifical, "atlet al lui Christos", este, în scrisorile trimise puterilor europene, și autorul jurământului de credință și de jertfă de sine pentru legea creștină, cu valențe aproape mitice − considerat de aceea extrem de sugestiv și de Eliade (Meșterul Manole 30-31). Ștefan nu dorea să realizeze prin programul său o preluare pasivă a moștenirii bizantine, ci viza chiar refacerea imperiului creștin din orient și, de aceea, reluarea concertată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară a unora dintre domnii români, așa cum este ea mărturisită de realizările lor cultural-religioase și de textele istoriografice, a dus la analogia cu faptele marilor mărturisitori ai credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic, a căpătat o valență sacră în imaginarul colectiv. Vocația eroică manifestată în spațiul vieții laice răspunde prin această alăturare hagiografiilor în care portretele de sfinți depășesc, prin dinamismul descrierii, canonul literar sau pe cel figurativ al picturii bizantine. Portretul lui Ștefan, realizat de Vasile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gândirii nu a unor secvențe din raționamentul problemei, nu a unor fragmente succesive pe care să le pună cap la cap, cum se întâmplă cel mai adesea, ci a întregului raționament. Probleme nonstandard O categorie aparte de probleme cu multiple valențe formative sunt cele recreative, rebusistice, de perspicacitate și ingeniozitate. Această categorie de probleme mai este numită și nonstandard. Efortul pe care îl face elevul în rezolvarea conștientă a unei probleme presupune o mare mobilizare a proceselor psihice de cunoaștere, volitive
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
și imaginația lucrează fertil, rezolvatorul devenind, în situația în care reușește rezolvarea, un creator. Conduita este creativă deoarece nici o problemă nu seamănă cu alta, de fiecare dată elevul fiind obligat să găsească o anume cale de rezolvare proprie fiecărei probleme. Valențele formative ale acestei activități mizează: cultivarea și dezvoltarea capacităților creatoare ale gândirii, la sporirea flexibilității ei, a acapacităților anticipativ imaginative, la educarea perspicacității și spiritului de inițiativă, la dezvoltarea încrederii în forțele imaginative. Aceste probleme le pot categorisi în: A
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
școlilor de muzică, în care atitudinile vicioase ale coloanei vertebrale se regăsesc în pozițiile impuse de profilul activității lor școlare. Lucrarea de față fără nici un fel de pretenție de a descoperi un domeniu nou, în care kinetoterapia să-și etaleze valențele sale terapeutice, are meritul inconmtestabil de a reactualiza, în special pentu învățământul școlar performant în clasele I-IV., preocuparea pentru aceste deficiențe fizice ale coloanei vertebrale, care, scăpate de sub control, pot ajunge la cote îngrijorătoare, cel puțin din punct de
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
motrice, ființa umană s putut realiza stereotipurile motrice, cât și însușirea unor deprinderi motrice, de o varietate fără margini. Mai trebuie adăugat că dobândirea diverselor scheme motrice, nu poate fi desprinsă de conștientizarea mișcării, ceea ce asigură acestui mecanism motric reale valențe psiho-afective. Exestă o știință care se ocupă cu studiul mișcărilor organismelor vii și care se numește kinetologie, obiectivele acesteia fiind: - corectarea posturii și aliniamentului corpului în condiții statice și dinamice;creșterea mobilității articulare; - creșterea forței musculare; - coordonarea mersului și echilibrului
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
CAPITOLUL 4 TRĂSĂTURI SINTACTICO-SEMANTICE ALE VERBELOR DE PERCEPȚIE.. 77 1. Introducere............................................................................................................ 77 2. Distincțiile percepție directă vs indirectă, fizică vs cognitivă, concretă vs abstractă.................................................................................................................. 78 3. Ce se poate percepe?............................................................................................. 82 4. Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe sintactico-semantice.............................................................................................. 83 4.1. Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți în utilizări "absolute"...... 84 4.2. Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente................................................................................................... 88 4.2.1. A vedea, cu obiect direct realizat printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propoziție finită.................... 113 4.4.7.1. PS realizat prin GComplcă........................ 113 4.4.7.2. PS realizat prin GComplsă........................ 114 4.4.7.3. PS realizat prin propoziție relativă......... 115 5. Tipare de construcție a verbelor de percepție intențională. Valențe sintactico-semantice............................................................................................. 116 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională....................... 116 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente..... 121 5.2.1. Obiectul direct realizat prin GN.............................................. 121 5.2.2. Obiectul direct realizat prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un proces cognitiv de tipul a afla; în cazul percepțiilor de contact, stimulii care pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile [+Emisie de miros], [+Proprietate gustativă], [+Proprietate senzorială]85. 4. Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1.1. Celule PV cu benzi intermediare Luque și Martin au arătat teoretic că introducerea unui nivel energetic intermediar între banda de valență (VB) și banda de conducție (CB) a unui semiconductor poate mări eficiența conversiei până la aproximativ 63%. Spre deosebire de VB și CB al treilea nivel de energie - banda intermediară (IB) - nu este conectată electric în exterior, cu toate că tranzițiile radiative între IB și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
astfel de structură rezolvând ecuația Schrodinger. Metoda de rezolvare este cea de tip Kroning - Penney. 1.2. Simularea eficienței celulei PV cu benzi intermediare Ca exemplu prezentăm un QDC din InAscițNcu/GaAso.^Sbo.cQ. In acest sistem saltul benzii de valență este neglijabil și saltul benzii de conducție este egal cu Eb ^ 1.29eV. Valorile pentru masele efective ale electronilor sunt m*IrlAsN = o.o354mo și m*gaAsSb = o.o66mo. In figura 1.2 este reprezentată relația de dispersie a energiei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
realitate nu există. Una trimite la o prezență, iar cealaltă trimite la o absență, disimularea nu afectează realitatea, pe când simularea "repune în cauză diferența dintre adevărat și fals, dintre real și imaginar"4. Reprezentarea este corespondentul semnului în realitate pe valențe utopice, simularea neagă valoarea semnului. Prin urmare, reprezentarea nu are un echivalent în realitate, deoarece îi lipsește substanța, transformându-se astfel în simulacru. După Baudrillard, avem două forme de disimulare a semnelor: una care disimulează ceva și trimite la o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tot ceea ce este scris poate fi definit ca act al scrierii ce necesită un act al citirii. Operele scrise aparțin limbajului și, prin urmare, pot aparține și literaturii. Distincția între operele scrise non-literare și opere scrise literare se face prin valențele noțiunii de "act" exprimate prin intersectarea cu tropii ontologici ai artei. Prin intermediul tropilor ontologici un text scris capătă valențe literare de tip teoretic. Opera literară este un întreg autonom divizat în două categorii, entitățile obiectului și entitățile de înțeles. În cadrul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
aparțin limbajului și, prin urmare, pot aparține și literaturii. Distincția între operele scrise non-literare și opere scrise literare se face prin valențele noțiunii de "act" exprimate prin intersectarea cu tropii ontologici ai artei. Prin intermediul tropilor ontologici un text scris capătă valențe literare de tip teoretic. Opera literară este un întreg autonom divizat în două categorii, entitățile obiectului și entitățile de înțeles. În cadrul literaturii aveam un obiect individual cu anumite proprietăți și relații a cărui existență presupune evenimentul. Opera, ca obiect aparține
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
constau în posibilitatea ca un număr de familii să se ofere să găzduiască, prin rotație, în vederea efectuării temelor de casă, câțiva elevi, cărora să le ofere un mediu propice pentru studiu. 2. Promovarea educației fizice și a sportului prezintă numeroase valențe formative, deoarece, pe lângă faptul că fortifică sănătatea fizică, ea ar putea dezvolta la copii și la adolescenți unele trăsături pozitive de caracter, ca onestitatea, corectitudinea, simțul responsabilității individuale și colective, solidaritatea etc. și, prin toate acestea, i-ar putea pregăti
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
Practicarea jocului de baschet are asupra practicanților influente multiple, variate si profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară jocul sau competiția de baschet respectivă. Valențele formative ale jocului de baschet îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele III - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
III - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de baschet se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun si orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale jocului de baschet se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ-distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuropsiho-motrică; 3. Direcția formativă asupra personalității si caracterului elevilor. Practicarea jocului de baschet în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează si asupra motricitatii
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
echipe dacă în urma câștigării unei competiții sau întreceri de baschet, la întoarcerea în școală nimeni din școală nu le dă nici o atenție, nu știe nimeni nimic ca și cum evenimentul nu ar fi avut loc. Sportul prin competițiile respective își poate etala valențele formativ - educative numai atunci când este bine înțeles ca: misiune, scop, orientare. În acest sens echipa reprezentativă de baschet a unei școli trebuie să fie expresia activităților sportive extrașcolare - interne, variate și multiple care să fie nu numai cunoscute de toți
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
liceu - masculină sau feminină, este încadrată în activitățile sportive din școala respectivă, în afara orelor de educație fizică, dar prezentă în aria extracurriculară (plan învățământ) al disciplinei, la dispoziția conducerii școlii. Jocul de baschet este agreat de elevi, are caracteristici și valențe formativ - recreative deosebite, motiv pentru care este prezent în planurile de învățământ pentru clasele III - XII. Este solicitat de către elevi, fete și băieți, să fie practicat și în timpul liber, în momentele libere ale zilei de școală dar și în sistemul
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]