7,566 matches
-
ignora regulile și instituțiile pe care le percep ca ilegitime. Faptul că mulți alții cred în legitimitatea acestora înseamnă că acele persoane care nu cred trebuie să ia în considerare acest lucru atunci când estimează efectele anumitor acțiuni. Prin urmare, deși validitatea derivă din psihologia membrilor societății, aceasta este văzută de către ceilalți actori ca element obiectiv a structurii sistemului.141 Alți autori preocupați de subiectul legitimării sunt Mlada Bukovansky 142, Ivo Daaler 143 sau Stacie Goddard 144. 1.3 Constructivism și raționalism
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lui William James, "ideile [...] devin adevărate exact în măsura în care ele ne ajută să ajungem în relații satisfăcătoare cu alte părți ale experienței noastre"68. El ne indică în universul pragmatic adevăratul loc al probelor de foc ale intelecției, coroborând atestatul de validitate cu o condiție a coeziunii interioare care face din parcursul destinal individual un tot unificat de cunoștințe și de posibilități de aplicare. Dacă raționalitatea constă, după Jurgen Habermas, în "felul în care subiectul actant și vorbitor dobândește și folosește cunoștința
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ai "actualității" unui concept filosofic trebuie cu atenție cântăriți și în general trebuie îndepărtați de perspectiva care depinde de demodarea unor componente ale universului său semantic extins. Dacă o teză într-un sistem de gândire unitar își pierde statutul de validitate, nu trage după sine întreg sistemul, ci cheamă la o nouă înțelegere, la o interpretare corectivă de natură să recâștige dimensiunea valorică pierdută. Noutatea nu se instaurează întotdeauna dialectic, prin opoziție riguroasă cu teza din care a izvorât, ci poate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
preferențiale unor politici alternative (Ignatieff, 1999). Evidența politică a unei "gramatici unitare" pentru elaborarea argumentației și justificărilor care pot fi comunicate în interiorul unui spațiu public este încă foarte mare atunci când sistemul de governance depășește granițele statului suveran. În acest caz, validitatea alegerilor și opiniilor politice nu se poate întemeia pe apartenența la comunitatea națională, și nici pe principiile valorice ale ordinii constituționale a statului. Asta deoarece cererea și oferta de justiție interacționează transversal la granițele statelor naționale, și elaborarea de norme
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
se descoperă în momentul în care exercițiul puterii de reglementare cere nu numai existența unui consens fie și implicit din partea celor care sunt "reglementați", ci și garanția că funcțiile de reglementare sunt exercitate prin respectarea unor norme fundamentale, a căror validitate nu depinde în vreun fel de eficiența instituțională a mecanismelor de reglementare a pieței unice. Dacă, de fapt, consensul față de funcțiile de reglementare ale Uniunii Europene poate să se manifeste atât prin metoda interguvernativă la sediile unde se desfășoară negocierile
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
acest context, importanța atribuită egalității este înțeleasă atât în termeni formali ("egalitate în fața legilor", art. 7 ECHR), cât și în termeni substanțiali ("egalitate de tratament în procesul muncii", art. 14 ESC). Prima semnificație se bazează pe un raționament care are validitate universală. El acceptă ideea în conformitate cu care este nevoie să li se aplice "un tratament egal tuturor celor care sunt egali". Dat fiind că oamenii sunt egali prin natură în materie de demnitate, ei nu pot fi discriminați în niciun fel
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
a definirii 100 "lucrurilor publice", a ce înseamnă regulile de acces la arenele publice și care sunt argumentațiile și ideile susceptibile de a fi considerate în interiorul unui context deliberativ ca fiind întemeiate pe rațiuni publice (Schmidt, 2004, p. 11)101. Validitatea acestui discurs din interiorul și din exteriorul granițelor Uniunii Europene depinde de faptul că modelul de democrație propus trebuie să răspundă unei probleme de ordine politico-strategică, că Uniunea Europeană se confruntă in primis în interiorul granițelor sale, dar care caracterizează și situația
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
good governance este impusă, așadar, ca garanție pentru administrarea fondurilor de finanțări. Utilizarea unei semantici bazate pe discursul pieței libere are avantajul pe plan argumentativ că face apel la limbajul intereselor (Ferrarese, 2000) sau la un limbaj capabil de o validitate transversală față de diferențele culturale și față de orientările politice naționale 123. Încadrându-și propriul discurs politic în sfera acestor premise, Europa poate defini în termeni non-politici prima totalitate de input-uri normative pe care le exportă spre Est, referitoare la un
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
văzută în perspectiva discursului european asupra democrației. Pe plan instituțional acest lucru a devenit cu atât mai adevărat, cu cât procesul de integrare comunitară a avansat spre o formă de constituționalizare care a creat un nivel de norme cu aceeași validitate pentru toți cetățenii, dincolo de statul căruia îi aparțin (De Witte, 2002). Mai mult, pe plan discursiv, referitor la oferta de modele de governance prezente astăzi în lumea occidentală, Uniunea Europeană a încercat să-și definească treptat propria identitate, propunând un model
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
structurilor societății civile în afara granițelor teritoriale ale comunității politice naționale. Totuși, ceea ce contează pentru rezultatele discursului european asupra democrației sunt criteriile de care se ține seama pentru evaluarea corectitudinii comportamentelor politice și ale reprezentanților societății civile. Astfel de criterii au validitate independent de nivelul de governance la care se situează decidenții. Dacă se reia tabelul 4.1 în care sunt enumerați actorii-target ai promovării democratice europene și funcțiile pe care le desfășoară aceștia într-un sistem de decizii colective de tip
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
113 Concluzii la Președinția Consiliului din Rhodos. 114 Între 1988 și 1991, CEE încheie acorduri de cooperare economică și comercială cu aproape toate ȚECE, în special cu România, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, Germania de Est (după 1990 și-au încetat validitatea) și cu fosta URSS. 115 Fondul Monetar Internațional, Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare și CEE au făcut posibilă pentru aceste țări trecerea de la o economie planificată la un model de economie capitalistă. 116 Regulamentul Consiliului European, 3906/89. Pentru programul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
obiectului dorit. La toate nivelurile sale, scriitura pornografică vizează împlinirea, în ambele sensuri ale cuvântului: epuizarea dorinței, saturarea tuturor deschizăturilor posibile ale trupului. Această împlinire este atestată de orgasmul comun, semn tangibil care marchează granița scenei și constituie dovada deplinei validități legitimitate și eficacitate a dispozitivului pornografic. Este și o scriitură care, în conformitate cu ceea ce înfățișează, se oferă în toată goliciunea ei, fără farduri înșelătoare, mergând la esențial. Pretinde că se debarasează de toate vălurile, că lasă totul la vedere. Metafora centrală
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
susțină. În ambele cazuri, mijloacele media sînt mai mult decît simple suporturi, ele sînt vectori de legitimare a revendicării și a grupului manifestant, definind situația, construind o interpretare a evenimentului ce va fi cu siguranță amplu difuzat, oricare ar fi validitatea acestuia. Raportarea la mass media variază în funcție de natura manifestației 95. Este foarte important ca o manifestație inițiatoare să vizeze instalarea unei revendicări în agenda politică, iar gruparea respectivă să fie recunoscută ca un interlocutor legitim. Manifestația de rutină, prin definiție
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comportamentele indivizilor (comentarii verbale, expresii faciale, gesturi) conform unei grile de observație. Această procedură simplă a fost modificată și folosită de către alți cercetători pentru a studia efectul statutului persoanei care blochează un pasaj, prezența semnelor asociate violenței și temperatura ambiantă. Validitatea unui astfel de studiu nu poate fi pusă la îndoială. Remarcile nepoliticoase, furia, gesturile obscene trădează fără echivoc natura comportamentului indivizilor. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a testat acest procedeu în laborator, cerându-le studenților (19 bărbați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-l au și nu mai sunt naturali; b) subiecții încearcă să ghicească ipotezele cercetătorilor pentru a le confirma sau infirma, în funcție de ceea ce cred. Reacțiile subiecților depind astfel de cererea implicită a experimentatorului. Kane, Joseph și Tedeschi (1976) se îndoiesc de validitatea măsurării agresivității în experimentele din laborator, întrebându-se dacă interpretările reacțiilor defensive (ale subiecților provocați) pot fi generalizate și în cazul reacțiilor antisociale ale indivizilor din viața reală. Berkowitz și Donnerstein (1981 citat de Berkowitz, 1993) consideră că semnificația acestor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în mediul natural. Convergența procedurilor de măsurare a agresivității în laborator Au fost efectuate o serie de meta-analize pentru a se vedea dacă diferitele procedee de laborator evaluează aceeași variabilă subiacentă. Carlson, Marcus-Newhall și Miller (1989) au încercat să evalueze validitatea procedurilor de măsurarea a agresivității în laborator prin intermediul a trei abordări diferite. În opinia cercetătorilor, dacă mai multe proceduri dependente sunt folosite pentru evaluarea agresivității într-un singur studiu, atunci ele ar trebui să coreleze pozitiv în cazul în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
descrierea sistematică coerentă se limitează la "limba ca atare" și, deci, sau interpretează într-o perspectivă deformata, sau mai bine renunța să interpreteze determinările extralingvistice ale vorbirii. 8. Istoria că lingvistică integrală. Prin toate aceste argumente nu vrem sa negam validitatea descrierii sistematice, mai ales a descrierii structurale și funcționale care, în realitate, pentru obiectul sau, este singura adecvată; și aceasta avînd în vedere tot ceea ce exclude acest obiect: forță "descriptivismului" modern rezidă în "ascetismul" sau riguros, în limitele pe care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Fascicula XXIV, Anul VI, Nr. 1-2 (9-10), Lexic comun / Lexic specializat, 2013, p. 147. Reproducem în continuare cîteva observații ale autorului cu referire la conceptual coșerian de tip lingvistic: "Dovedind o extraordinară capacitate de abstractizare și de sinteză, după ce arătase validitatea și însemnătatea unor concepte că "normă" și "sistem", Eugeniu Coșeriu determina un concept și mai general, "tipul" lingvistic. Trebuie spus ce înseamna fiecare dintre aceste noțiuni. (a) "Normă" cuprinde tot ceea ce în vorbirea unei comunități este tehnică istoric realizată, adică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fără voia lui. Până în anii 1950, statul a investit așadar puțin în problema locuinței. Această lipsă de implicare a fost acuzată adesea că a stat la originea crizei structurale a locuinței din Franța. Dar putem oare să ne pronunțăm asupra validității intervenției statului fără să examinăm conform căror finalități și după ce metode s-ar fi realizat aceasta? Astfel, mai mult decât neintervenția statului, mai ales invazia de reglementări privind locuința ar trebui criticată. Este denunțată în special inflația legilor privind chiriașii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca "autoritate organizatoare delegantă" a politicilor concepute la primărie. Gestionarea delegată nu semnifică abandonarea competențelor sugerată de accepțiunea termenului de "privatizare". Evocând la momentul oportun eroarea de a reduce intervenția comunelor la serviciile publice industriale comerciale, Sylvain Petitet a extins validitatea modelului comunei ca "autoritate organizatoare delegantă" la serviciile numite administrative din punct de vedere juridic (educația, cultura, sportul, recreerea, sănătatea, politicile sociale)447. În aceste domenii, partenerii municipalității nu mai sunt marile grupuri private, chiar dacă pătrunderea acestora în sector nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ar fi inadaptate din start pentru consolidarea unor instituții democratice. Există însă dubii serioase asupra legăturii cauzale dintre cultura democratică și instituții. Cele din urmă pot fi condiții pentru dezvoltarea unei culturi civice. Și această măsură - indirectă - are probleme de validitate: diferențele de încredere în instituții între diferitele tipuri de regimuri sunt nesemnificative și, contrar teoriei, cea mai mare încredere se înregistrează în nondemocrațiile stabile. Diferența dintre democrațiile consolidate și proaspetele democrații poate fi descrisă, cred Mishler și Rose, astfel: în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
inițiale fiind temperate, reîntărite sau modificate. Astfel, ceea ce trebuie măsurat sunt tocmai atitudinile față de democrație și față de alternative nondemocratice. Dincolo de evaluarea democrației ca ideal, ceea ce ne interesează este definiția competitivă a democrației ca un regim alternativ altor regimuri. Mizând pe validitatea acestei măsurări a democrației, am adoptat aceeași strategie. Cetățenii au fost întrebați: „Oamenii au opinii diferite despre felul în care ar trebui guvernată România. Cât de bine credeți că ar fi...” și au primit câteva alternative: un conducător puternic, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de retur, aprecierea de către utilizatori a suporturilor emise este adesea necunoscută. O mare parte dintre acestea, puțin citite sau vizionate, sunt întotdeauna tratate așa „pur și simplu pentru că nimeni nu s-a gândit sau nu a adus vreodată în discuție validitatea sau adaptarea lor la nevoi” (Leleu-Merviel, 1997). De fapt, calitatea 12 documentelor de comunicare internă este adesea slabă (Morillon, 2000). Constatând în același timp acest defect al instrumentelor de măsură și de calitate, ni s-a părut potrivit să propunem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
p. 117), el poate fi produsul a cel puțin trei categorii de factori: 1. Structurali, reglementați de legislația școlară: a) Mărimea școlii. Școlile cu efective mici beneficiază de un climat organizațional cald, motivant. Apreciem că acest aspect vine să confirme validitatea teoriilor postmoderne care promovează organizațiile mici și dinamice; b) Compoziția școlii, reflectată în vârstă, sex, pregătire profesională, mediu de proveniență, mai exact statutul extraorganizațional al indivizilor. Cu cât gradul de omogenitate este mai mare, cu atât climatul organizațional va fi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mult mai de amploare. Cu toate acestea, rezultatele experimentului nostru sunt consistente. Literatura dedicată rolului emoțiilor în procesul politic este în continuă expansiune, iar noile direcții de cercetare se dovedesc deosebit de fertile (Marcus et al., 2000; Valentino et al., 2011). Validitatea metodologiei folosite este însă pusă adesea sub semnul întrebării. Majoritatea studiilor folosesc metode tradiționale, precum ancheta, întrebându-i pe participanți la ce se gândesc și ce emoții resimt. Principala limită a unor astfel de contribuții provine din faptul că emoțiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]