17,513 matches
-
și abandonului școlar decât copiii proveniți din alte categorii sociale. Mai târziu, în 1959, așa-zisul raport Crowther arată că inegalitățile din domeniul școlar depind mai mult de originea socială a copiilor decât de rezultatele la testele de inteligență, în timp ce variabila venituri este mai puțin importantă decât variabilele culturale. Alte rapoarte din anii ’60 și ’70 confirmă cele arătate anterior, precum și rapoartele cercetărilor realizate în diferite părți ale lumii. Cel mai interesant este raportul Plowden din 1967, cu privire la învățământul primar din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
alte categorii sociale. Mai târziu, în 1959, așa-zisul raport Crowther arată că inegalitățile din domeniul școlar depind mai mult de originea socială a copiilor decât de rezultatele la testele de inteligență, în timp ce variabila venituri este mai puțin importantă decât variabilele culturale. Alte rapoarte din anii ’60 și ’70 confirmă cele arătate anterior, precum și rapoartele cercetărilor realizate în diferite părți ale lumii. Cel mai interesant este raportul Plowden din 1967, cu privire la învățământul primar din Marea Britanie. Variabila dependentă a fost în acest
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este mai puțin importantă decât variabilele culturale. Alte rapoarte din anii ’60 și ’70 confirmă cele arătate anterior, precum și rapoartele cercetărilor realizate în diferite părți ale lumii. Cel mai interesant este raportul Plowden din 1967, cu privire la învățământul primar din Marea Britanie. Variabila dependentă a fost în acest caz rezultatul la un test de comprehensiune a unui text scris. Varianța totală a rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fost în acest caz rezultatul la un test de comprehensiune a unui text scris. Varianța totală a rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rezultatelor la testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
testul de înțelegere a textului se poate descompune în varianță interșcoli și varianță intrașcoli. Varianța interșcoli este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este greu descompusă prin alte variabile, în schimb varianța intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul Plowden și raportul Coleman conduc la concluzia că
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul Plowden și raportul Coleman conduc la concluzia că inegalitățile în performanțele elevilor rezultă mai degrabă din diferențierile de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
doar în ce grupuri sunt mai frecvente neparticiparea sau abandonul școlar, fără a se putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare ale cauzalității, este nevoie cel puțin de controlul simultan al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la care facem referire a construit mai multe modele de regresie pe baza cărora a putut identifica anumiți factori ce duc la neparticipare sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a inclus, în diversele sale valuri, itemi necesari pentru testarea unor teorii ale încrederii în instituțiile de învățământ. Sondajele din 2003 și cel din primăvara anului 2004 cuprind cele mai multe date referitoare la învățământul românesc. În unele cazuri nu apar toate variabilele necesare, astfel încât orice testare necesită utilizarea de indicatori indirecți (proxy). Voi încerca să stabilesc care este originea încrederii mari de care se bucură învățământul românesc cu ajutorul datelor din mai 2003, deoarece în 2003 apare în chestionarul Barometrului de Opinie Publică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este originea încrederii mari de care se bucură învățământul românesc cu ajutorul datelor din mai 2003, deoarece în 2003 apare în chestionarul Barometrului de Opinie Publică întrebarea: „Câtă încredere aveți în învățământul românesc?”. Testul statistic va fi realizat prin regresie logistică, variabila dependentă - măsura încrederii în învățământul românesc - fiind dihotomizată, iar valoarea 1 fiind atribuită răspunsurilor „multă” și „foarte multă” încredere. Variabilele independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce cred românii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
chestionarul Barometrului de Opinie Publică întrebarea: „Câtă încredere aveți în învățământul românesc?”. Testul statistic va fi realizat prin regresie logistică, variabila dependentă - măsura încrederii în învățământul românesc - fiind dihotomizată, iar valoarea 1 fiind atribuită răspunsurilor „multă” și „foarte multă” încredere. Variabilele independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce cred românii despre învățământ?tc "4. Ce cred românii despre învățământ?" Sondajul Barometrului de Opinie Publică din mai 2004 a inclus câțiva
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
față de Biserică și armată este mai puternică, fie într-o direcție, fie în alta, cu atât scade probabilitatea ca subiectul să aibă o atitudine pozitivă față de instituțiile de învățământ. Am identificat aici un efect de multiplicare a impactului celor două variabile prin interacțiunea lor, care determină atitudini aproape unanim favorabile școlii din partea celor cu studii modeste și cu un mare respect pentru instituțiile ierarhizate și o atitudine de contestare generalizată din partea celor cu studii superioare și cu o tendință de respingere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățământ. Rezultatele extragerii sunt similare, în linii mari, cu cele anterioare, elementele de noutate privind chiar încrederea în învățământ: aceasta are o corelație importantă cu factorul corespunzător încrederii în instituții ierarhizate, dar are și cea mai scăzută comunalitate dintre toate variabilele din analiză. Învățământul este văzut, cu alte cuvinte, mai mult în moduri similare Bisericii și armatei, ca instituție ierarhizată, cu înaltă valoare simbolică pentru statul-națiune. Totuși, încrederea în sistemul de învățământ sau lipsa acesteia nu pot fi reduse la efectele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Youdell, 2001). În mod evident, capacitatea elevilor de a îndeplini cerințele școlare este condiționată și de zestrea genetică, iar explicațiile de acest tip sunt plauzibile, având în vedere faptul că doar o parte dintre rezultatele școlare pot fi explicate prin variabile de context. Istoria teoriilor despre performanțele elevilor a înregistrat însă numeroase abuzuri în folosirea inteligenței sau a altor resurse presupuse înnăscute în explicarea diferențelor dintre rezultatele școlare ale reprezentanților unor minorități etnice sau rasiale și cele ale majorităților din unele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru diverse scopuri (selecții, evaluări, predicții etc.) și asupra unor categorii neomogene de persoane. Chiar dacă acceptăm existența unei premise biologice a activității intelectuale, pe care am denumi-o inteligență nativă, este greu de imaginat o metodă de măsurare a acestei variabile care să nu fie deformată de alte caracteristici, în primul rând de competențele dobândite. Motivul fundamental este că testarea capacității de rezolvare de probleme sau de adaptare trece prin coduri cultural constituite și a căror utilizare presupune o socializare prealabilă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care este înnăscută de cea dezvoltată prin interacțiunea cu factorii de mediu. Experiența în domeniu arată că testele IQ nu ne spun mai nimic despre potențialul oamenilor, ci măsoară performanța sau realizările. Pe de altă parte, testele IQ măsoară și variabile independente de inteligență. Rezultatele la teste sunt influențate de aspecte precum neîncrederea în teste, lipsa familiarizării cu acestea, teama de rezultatele acestora sau de maniera de utilizare a rezultatelor. Fiind situate din punct de vedere cultural, testele au fost acuzate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cresc odată cu veniturile părinților și că opiniile privind responsabilitatea finanțării acestor studii sunt determinate de mărimea veniturilor familiei (Steelman, Powell, 1991). O întrebare care se poate pune este dacă mărimea resurselor afectează direct investițiile în educație sau dacă impactul acestei variabile este mediat prin alte covariate ale poziției sociale (nivel de instrucție al părinților, rezultate școlare anterioare etc.), astfel încât, atunci când se pune problema continuării sau încheierii carierei școlare la finalizarea studiilor medii, întregul impact al poziției sociale să se transforme în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nici un fel de favoritism, copiii născuți mai târziu beneficiază de resurse sporite. Chiar dacă nu există studii concludente în această chestiune, mai ales din cauza complicațiilor metodologice, cercetările realizate până acum tind să susțină cea de-a doua explicație, preferințele nefiind o variabilă care să explice satisfăcător diferențele din investițiile în educația copiilor. Nivelul de instrucție al părinților. În Japonia, cu cât sporește numărul de ani de studiu ai părinților (atât ai mamei, cât și ai tatălui), cu atât sporește și apelul la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sporește numărul de ani de studiu ai părinților (atât ai mamei, cât și ai tatălui), cu atât sporește și apelul la educație paralelă pentru copii (Stevenson, Baker, 1992). Steelman și Powell (1991) constată, de asemenea, o relație pozitivă a acestei variabile cu asumarea responsabilității finanțării studiilor copiilor. Ei formulează două explicații complementare. Pe de o parte, cei care au un nivel de instrucție ridicat au beneficiat și ei de sprijinul părinților, astfel încât apreciază mai bine importanța acestui ajutor. Pe de altă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de măsurare a atitudinilor, a interesului părintesc ș.a.m.d. Dacă operaționalizăm interesul părintesc prin numărul de vizite la școală al părintelui sau prin numărul de contacte cu profesorii sau diriginții, riscăm să confundăm ceea ce dorim să măsurăm cu alte variabile. Se știe că cei din categoriile ocupaționale inferioare muncesc efectiv, chiar fizic, un timp mai îndelungat decât funcționarii sau cadrele cu studii superioare. Într-o asemenea situație, raritatea contactelor cu școala copilului - dacă nu chiar cu copilul însuși - poate fi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
date de cercetare de factură psihologică demonstrează rolul întăririlor în formarea motivației, în creionarea unui anumit nivel de aspirații. Rezultatele proaste obținute în mod constant pot duce la demobilizarea copiilor. Iar aprecierile cadrelor didactice nu sunt decât rareori indiferente la variabilele sociologice care pot influența performanțele școlare, ca să nu mai vorbim despre prejudecățile unor profesori privind copiii din anumite categorii sociale. Teoria etichetării (labeling theory) a formulat chiar un cadru de interpretare al fenomenelor prin care actorii umani pot internaliza identități
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
intrafamiliale și o parte dintre cele extrafamiliale ale capitalului social. Rațiunile limitării la aspectele enumerate mai sus rezidă în conținutul conceptului de management: situațiile de mai sus pot fi controlate de părinți, în timp ce extinderea și închiderea rețelei sociale constituie o variabilă mai puțin endogenă. Variantele de activități casnice și școlare prin care părinții pot promova performanțele școlare ale copiilor lor arată că, în ciuda unor slabe legături cu comunitatea, părinții pot contribui puternic la reușita educațională a descendenților. Teoriile sociologice ale delincvenței
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele ale sistemelor de învățământ naționale (sau de la nivel de provincie, în unele cazuri). Astfel, a reușit să explice 74% din variația interțări a rezultatelor la testul de matematică, spre deosebire de maximum 25% explicate în studiile care luau în calcul doar variabilele de la nivelul elevilor și al școlilor. Următoarele specificități ale sistemelor școlare reies în mod semnificativ favorabile rezultatelor școlare: - examinările centralizate; - mecanisme de control centralizate în probleme care privesc curriculumul și exercițiul bugetar; - autonomia școlilor în recrutarea personalului; - existența unui nivel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]