15,959 matches
-
din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv. Temele lor se termină în vocală (a sau e). subst.> niśàj, -a s.m. logodna - niśaj>niśan-la- niśanlar (niśanladï) vb. tr
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
r) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/ïr, -dï a se
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/ïr, -dï a se lehămeti sïndï r- a lehămetesi ćalïś/ïr, -ti
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticala a adjectivului [(ź)uźo "curat"] în clasa gramaticala a substantivului. Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticala a substantivului și a primit sensul de "prizonier". Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limba ori în formarea unor cuvinte
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoană (n). subst.> niśàj, -a s.m. logodnă - niśaj>niśan-lan- niśanlanïr (niśanlandï) a se logodi kèf/i, -ă s.m. chef
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
câteva ore de slujbă/ nu l-am văzut niciodată pe tata iubind; purta cămașa albă cu dantela cusută/ în ajunul paștelui în care a plecat/ gesturi. doar atât cât durează un vis. O altă evidență stilistică este aceea a repetării verbului a mușca - devenit simbolul durerii, al persistenței rănilor în carnea vie a vieții monotone, umplută la refuz de singurătate: simțeam cum cineva ar mușca din mine/ ca dintr-un măr copt/ aluviuni; timpul mușcă din marginile trupului/ ca dintr-o
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
care impune cititorului o anumită conduită atunci când lecturează. De parcă poezia acestui autor s-ar transpune într-o rugă pe care o rostești în deplină liniște, cu smerenie, în genunchi. Una dintre modalitățile de exprimare poetică este repetiția. De exemplu, repetiția verbului a pleca cu sensurile de a trece, a se îndrepta spre, a părăsi, a se duce etc... În primul rând este vorba de plecarea definitivă într-o lume care se zice că este mai bună, a părăsi lumea aceasta și
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
există și așteptarea - un alt cuvânt-repetiție care vrea să accentueze starea de disconfort produsă de solitudine, greul pe suflet, sisific, pe care poetul se obligă și se sforțează să-l ducă până la finalul existențial. La Teodor Dume ne întâlnim cu verbul suferinței. Repetiția este strunită în sensul evidențierii stărilor de sfârșeală, de anemie sufletească, de dificultate în a depăși aceste stări latente, prin revenirea la cuvinele: gol, așteptare etc. Citind de la un capăt la celălalt, rămâi cu impresia că poetul este
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
lui april Căci prin copii strămoșii dăinuiesc. Tot Universul înflorește, Apare-n inimi soare, din senin, Surâsul lui ne îmbogățește, Identitatea sacră din destin! Cât planta lumii încolțește, Există dreptul vieții de a fi, Copilul, clipe primenește, Și ne învață verbul a iubi! Referință Bibliografică: În ziua când se naște un copil / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN ZIUA CÂND SE NAŞTE UN COPIL de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372796_a_374125]
-
adâncimi de întuneric ... conștient fiind de faptul că el, prin tot ceea ce va face va spori a lumii taină - / și-ntocmai cum razele ei albe luna / nu micșorează, ci tremurătoare / mărește și mai tare taina nopții ... . În versurile citate întâlnim verbul la prezent sugrumă, ceea ce sugerează moartea violentă, oprirea bruscă a existentului, ceea ce poate surprinde pentru că lumina este viață, perpetuare a fiindului, a faptelor mărețe a ceea ce însăși puterea deusiană a vrut să fie pe Pământ. Aici însă lumina este creată
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
VERBAL -DV Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi / aldıydı “(el) luase” Indicativul imperfect al verbelor de conjugarea “rromă”, vechi sau adaptate, se realizează alipind sufixul -s la formele de indicativ prezent. Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
adaptate, se realizează alipind sufixul -s la formele de indicativ prezent. Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s, -(s)as și -dV păstrează accentul acelora din care derivă. Sufixul -dV are 3 variante fonetice (-di, -dï, -du), fiind supus armoniei vocalice. Referință Bibliografică: SUFIXUL VERBAL
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului (idiomul spoitorilor) Verbele de conjugarea rromă construiesc conjunctivul prezent și indicativul viitor de la formele de indicativ prezent vechi, precedate de conjuncția te “să”, respectiv de particula kam “va”, iar cele de conjugarea “turcească” le imită, construindu-le de la formele de indicativ prezent. La
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
ale desinențelor personale. (p. III sg.: -sin, -sïn, -sun p. III pl.: -sinler, -sïnlar, -sunlar p. II pl.: -sinler, -sïnlar, -sunlar) Aceste variante provin dintr-o altă modalitate de realizare a conjunctivului prezent al verbelor, preluată din turcă. În limba turcă modul conjunctiv se redă astfel: rădăcina verbală + sufixul conjunctivului (-(y)a / -(y)e) + sufixele personale: sg. p. I -(y)ım, -(y)im p. II -sın, -sin p. III -0 pl. p. I -lım, -lim
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
pl.: ćeksinl`er; girsinl`er; ćalïśsïnl`ar; pallasïnl`ar [ćek- a pleca; gir- a intra; ćalïś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
ćalïś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă (-lık, -lik). Și formele acestui conjunctiv prezent au fost reproduse la indicativul viitor. Referință Bibliografică: CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
UIȚI, SĂ NU UIȚI SĂ MĂ UIȚI Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului vântul coboară din mine spre lumea ce crede un joc de zar că iubirea ne tace reface un verb inutil reface și sensul de rugă ca jurământ ideal iubirea iubind mă apune apusul apus m-a vrăjit rămâne rămasul pe urme clepsidră blestem trecător sarcastice ploi te bântuie toamna surâsul îți pare că fuge cu apa mai stai să
TE ROG SĂ MĂ UIŢI, SĂ NU UIŢI SĂ MĂ UIŢI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/373075_a_374404]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > E NOAPTE-N TOATE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului E noaptea răstignirilor albastre Nimic n-a mai rămas decât mumii Din osatura verbului a fi Și din destinul amintirii noastre Se-ntunecă de ziuă și răcnesc Atâtea toamne alergând nebune Se-mpiedică iubirea mea pe strune Și arborii de verde desfrunzesc De undeva din tainică spovadă Păcatele mai cad peste morminte O șoaptă
E NOAPTE-N TOATE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373119_a_374448]