3,592 matches
-
ploilor de primăvară și de toamnă, a zăpezilor moi. Încă din februar 1501, veniseră la Veneția doi oameni de ai lui, frânci, ca să cumpere niște stofă scumpă de aur și să tocmească un medic, căci medicii venețieni erau pe atunci vestiți în lumea întreagă. În august 1502 abia ajunse la dânsul Matei din Murano, medicul dorit, care-l găsi chinuit de podagră, dar altfel, voinic pentru vârsta sa și în stare să mai călăuzească ostași, cum făcu peste câteva luni. Matei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
marele Davila atunci când chema aghiotantul, piese aflate acum la Muzeul din București, Facultatea de Medicină, secția Istoria Medicinii. DE VORBĂ CU CITITORII Copil fiind, auzeam vorbindu-se în casă de Holbănoaia și doctorul Teodoru. Holbănoaia era doamna dr. Alexandrina Holban, vestită pentru înțelegerea greutăților oamenilor și în special ale femeilor, comportânduse ca o mamă pentru cei în suferință. Doctorul Teodoru, rudă prin alianță a mamei mele, cea care se mândrea cu personalitatea medicului șef de județ (1934-1950). Ca elev bursier la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Constantinopol ridicată de Iustinian al II‑lea în 537 d.Cr., a fost sufletul creștinătății orientale până când turcii au transformat‑o în moschee, după cucerirea orașului în anul 1453. Simbolurile păgâne preluate de creștini și transformate sunt numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al II‑lea în 537 d.Cr., a fost sufletul creștinătății orientale până când turcii au transformat‑o în moschee, după cucerirea orașului în anul 1453. Simbolurile păgâne preluate de creștini și transformate sunt numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în viziunile sonore ce propun diversele ipostaze ale elementului eteric. Frenezia sonoră a acestui perpetuum mobile se temperează o dată cu stabilizarea discursului pe rezonanțele trilului grațios al registrului acut. Acest aspect va genera impresia unei mișcări în loc, o animație statică, ce vestește prin absența pregnanței tematice apariția unui „eveniment” important în evoluția sonoră. Țesătura sonoră explorează aceeași combinație de rezonanțe ce rezultă din juxtapunerea sonorităților de cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă), la care se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acorduri desfășurată pe parcursul unui ambitus extins (), risipindu-și apoi intervenția cu același spirit imprevizibil. Și cum orice reprezentație dramatică implică prezența unui punct culminant, tot astfel asistăm la o lovitură de teatru în care acordurile ample, cu puternice sonorități orchestrale, vestesc o posibilă întorsătură tragică în desfășurarea evenimentelor. Dar, „deznodământul” unei reeditări aproape integrale a secțiunii introductive se traduce ca o farsă amuzantă a comediantului ce propune un adevărat trick în stil american. Coda preludiului orientează discursul spre o modulație surprinzătoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dinamic al acestui ritm punctat, evidențiind în mod suplimentar acest aspect prin dublarea desenului ritmico-melodic la interval de terță (pe măsura avansării acestuia spre registrul acut) și amplificarea considerabilă a sonorității de discurs (cresc. molto). Inserarea frecventă a sunetului si vestește tonalitatea do major ce va marca debutul celei de-a doua secțiuni o dată cu rememorarea fugitivă a unui segment extras din motivul tematic introductiv (măsura 3 - planul superior). Într-o configurație masivă a ansamblului de discurs, acordurile perfecte ( f ) ce descriu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Constantinopol ridicată de Iustinian al II‑lea în 537 d.Cr., a fost sufletul creștinătății orientale până când turcii au transformat‑o în moschee, după cucerirea orașului în anul 1453. Simbolurile păgâne preluate de creștini și transformate sunt numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al II‑lea în 537 d.Cr., a fost sufletul creștinătății orientale până când turcii au transformat‑o în moschee, după cucerirea orașului în anul 1453. Simbolurile păgâne preluate de creștini și transformate sunt numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
căutat egiptenii, babilonienii și desigur dacii, urmașii mai apropiați ai lui Brâncuși. Pasărea măiastră (1909-1915) sugerează viziunea zborului avântat spre nemărginirea cosmică, spre lumină, iar Cocoșul, văzut în chip de creastă, asemenea unui fierăstrău sonor și luminos, țâșnește spre înalt vestind zorile, sfârtecând întunericul cu cântecul său, lăsând să pătrundă lumina. Sculptura sa are luminozitate și spiritualitate, artistul manifestând repulsie față de tot ce e concret, trupesc, apropiat de realitate. El stilizează, vizând esența formei, esența structurii. Arta sa nu are monumentalitatea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
plan mondial. Întrebări: Care sunt etapele cele mai importante în evoluția gimnasticii pe plan mondial? Care sunt figurile marcante în dezvoltarea gimnasticii în țara noastră? Ce argumente avem pentru a afirma că în țara noastră există o școală de gimnastică vestită în întreaga lume? CAPITOLUL II. GIMNASTICA - CONSIDERAȚII GENERALE Scopul unității de curs Formarea unei viziuni globale asupra problemei gimnasticii. Obiective operaționale să identifice obiectul și caracteristicile gimnasticii; să înțeleagă contribuția gimnasticii la realizarea obiectivelor educației fizice; să identifice ramurile și
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
existente a vieții sociale. "Rousseau poate fi considerat ca mergînd alături, dar și în contra contimporanilor săi."8 Mult mai avansat în previziuni și exprimîndu-se într-o formă mult mai puțin voalată, Rousseau nu numai că denunța viciile regimului feudal, dar vestea inevitabila lui prăbușire. "Poate nici unul dintre marii gînditori care au precedat și pregătit, într-un fel sau altul, revoluția din Franța, n-a reușit ca Jean-Jacques Rousseau să stîrnească, prin lucrările sale, atîta entuziasm și ură la cei doi poli
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în care oamenii au fost arestați pentru că i-au ajutat pe partizanii retrași în munți, unde îi așteptau pe americani, așa cum probabil îi așteaptă kurzii acum. Am încă vie în minte spaima cu care s-a primit în satul meu vestea că frații Arnăuțoiu ar fi fost împușcați în închisoarea de la Jilava. Dar nu numai partizanii și cei care i-au întâlnit și nu i-au trădat au fost vânați atunci ca dușmani ai noii orânduiri, ci mii și mii de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
este totul, închide în forma sa napoleoniană tendința pură a oricărei civilizații mature. Tendința expansivă este o fatalitate, ceva demonic și fantastic. A trăi înseamnă a realiza posibilul, mintea umană nu cunoaște decât posibilități extensive"892. Evident, Spengler a exagerat vestind declinul și moartea civilizației occidentale. Lumea liberă, occidentală, are o capacitate nebănuită de Spengler, de a se reproduce, expansiona și căuta noi forme adaptative de existență. Este și motivul pentru care istoria lumii civilizate și nu numai, întreaga istorie, poate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fiilor lui Zevedei. (27: 55, 56). După ce corpul chinuit de suferință al Mântuitorului a fost coborât de pe Cruce pentru a fi pus în mormânt, Maria Magdalena, împreună cu celelalte femei, L-a uns cu miresme și a vărsat lacrimi. Îngerul a vestit femeilor că Domnul va învia. Se spune în Evanghelia după Matei: Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici, căci S-a sculat precum a zis; veniți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lui că S-a sculat din morți și iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă". Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. (28: 5-8). Când femeile au venit la mormânt cu miresme, îngerii le-au spus că Iisus nu mai este printre morți, El este viu, veste pe care au dus-o celor unsprezece ucenici. Iar ele erau: Maria Magdalena
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
arătat, zicând: "Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la frații mei și le spune: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru". Ea a vestit minunea Învierii. Și a venit Maria Magdalena vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul și acestea i-a spus ei". Apoi S-a arătat ucenicilor și le-a zis: "Pace vouă! Luați Duh Sfânt." (20: 17, 18, 19, 22). Au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la frații mei și le spune: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru". Ea a vestit minunea Învierii. Și a venit Maria Magdalena vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul și acestea i-a spus ei". Apoi S-a arătat ucenicilor și le-a zis: "Pace vouă! Luați Duh Sfânt." (20: 17, 18, 19, 22). Au circulat și circulă numeroase variante legate de viața
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Efes și acolo ar fi murit. Moaștele lor ar fi fost aduse și așezate în Biserica "Sfântul Lazăr" din Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea. După tradiția occidentală, Maria Magdalena ar fi ajuns la Roma, i-a vestit împăratului Tiberius Învierea lui Iisus, i-a dat un ou care s-a înroșit de atunci, se spune datează înroșirea ouălor de Sfintele Paști. Se spune, de asemenea, că Maria Magdalena ar fi plecat, împreună cu Marta, Lazăr și Maximin, din cauza
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a cerut să-l caute pe pustnicul Pelagius. Acesta murise în austeritatea pustiului și ceilalți monahi, când i-au uns trupul, au aflat că pustnicul Pelagius era femeie. Se întâmpla în anul 457. Thaisia este o tânără prostituată frumoasă, bogată, vestită pentru performanța de a fi avut mulți amanți pe care i-a ruinat. Preluase acest nărav de la mama ei care a dus o viață desfrânată, în păcat. Revoltat și încrezător în puterea lui de convingere, preotul Pafnutie, îmbrăcat în haine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a trăit ultimii ani și a murit ca regină. Lais (sec. IV î.H.) Aristip din Cirene (435-360 î.H.), discipol al lui Socrate, fondatorul școlii filosofice a cirenaicilor, și alte personalități împortante ale timpului au căutat compania hetairei Lais, vestită în Corint. Pictorul Apelles o descoperise la vârsta feciorelnică și i-a prezis că va ajunge o frumusețe a vremii, ceea ce s-a și întâmplat. Pictori și sculptori au luat-o ca model în operele lor. Cu toată experiența ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
amantul mistic, Editura Victor, Editura Romcart, București, 1994. Siguret Catherine, Femei celebre pe divan, traducere de Laszlo Alexandru, Editura Curtea Veche, București, 2009. Șonagon (Shonagon) Sei, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionca, Editura Univers, București, 1977. Tudor Dumitru, Femei vestite din lumea antică, Editura Științifică, București, 1972. Utazub Yuan, Viața intimă a suveranilor chinezi. De la Împăratul Galben la Împăratul Roșu, Editura Nemira, București, 2003. Ward Benedicta, Viețile sfintelor care mai înainte au fost desfrânate, traducere de Ioan I. Ică, Editura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la ușa bunicuței Dobrița. Ușurința portretizării narative este un element al stilului Verei Crăciun, alături de cel al descrierilor riguroase, cu ajutorul închipuirii, a cadrului de desfășurare a evocării, dar și o anumită dexteritate de a intra în psihologia personajului . Toate acestea vestesc o prozatoare care, va putea reda în cuvinte, atmosfera epocii respective de acum un veac. Făcându-și loc prin viață cu trudă și sârguință, micuța învață de mică faptul că pentru orice lucru trebuie să depui un oarecare efort, o
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
ochii celor care dorm și care-și lasă în grija nopții amarul zilei. Le găsim dimineața picurate pe muguri, pe flori, pe iarbă, pe frunze, pentru a împrumuta din puritatea acestora, din gingășia și din iubirea lor pentru frumos. Zorii vestesc aceste trăiri, aceste daruri ale nopții și, transformate în perlele dimineții, acestora le este oferită strălucirea. Ușor, ele se contopesc cu zarea și-n zborul lor către neștiut, către cer, șoptesc: astăzi toate lacrimile se duc odată cu roua, se pierd
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
și nu ar fi pedepsit-o pentru neascultare și obrăznicie. Numai bunica a aflat mai târziu motivul. Numai ei a putut Mura să îi povestească pățania. O, Doamne, să fi fost oare, vreodată, un copil mai necăjit decât Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în mișcare ritmică și rapidă
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]