3,165 matches
-
management" și cu venituri anuale între 20.000 și 40.000 de dolari. Într-un studiu mai recent despre vestimentația în organizație, Annat Rafaeli, Jane Dutton, Celia V. Harquail și Stephanie Marckie-Lewis (1991) au pus problema codificării informațiilor despre comportamentul vestimentar în schemele mentale (schemata). Cercetarea s-a derulat pe o perioadă de șase luni și a cuprins două etape: un interviu structurat despre sensurile atribuite îmbrăcămintei în organizații (N = 23 de persoane din departamentul administrativ al unei facultăți de administrarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o perioadă de șase luni și a cuprins două etape: un interviu structurat despre sensurile atribuite îmbrăcămintei în organizații (N = 23 de persoane din departamentul administrativ al unei facultăți de administrarea afacerilor) și o observație participativă care a înregistrat ținutele vestimentare în diverse contexte (cina aniversară cu conducerea facultății, însoțirea delegațiilor de vizitatori, workshop-uri). Astfel au fost puse în evidență diferențe în structurarea și organizarea mentală a informațiilor cu privire la hainele oficiale de muncă pentru personalul managerial și administrativ al facultății. Unul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la studiu declara: Dacă aș fi manager, nu aș fi purtat acest jump suit (costum specific aviatorilor și parașutiștilor). Consilierii se îmbracă mereu în costum deoarece au de îndeplinit activități de supervizare". De aici și concluzia autorilor: există o normă vestimentară profesională, tacit asumată (A. Rafaeli et al., 1991, 23). Din punct de vedere al tematicii abordate în această lucrare, susțin că impunerea, prin reguli formale, a unui anumit stil vestimentar la locul de muncă este o formă de raționalizare a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de supervizare". De aici și concluzia autorilor: există o normă vestimentară profesională, tacit asumată (A. Rafaeli et al., 1991, 23). Din punct de vedere al tematicii abordate în această lucrare, susțin că impunerea, prin reguli formale, a unui anumit stil vestimentar la locul de muncă este o formă de raționalizare a comportamentelor umane, în sensul dat de Max Weber (1920/2005) acestui concept. Ținuta reglementată prin codurile vestimentare organizaționale, după cum voi arăta în continuare, are pe de o parte un rol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în această lucrare, susțin că impunerea, prin reguli formale, a unui anumit stil vestimentar la locul de muncă este o formă de raționalizare a comportamentelor umane, în sensul dat de Max Weber (1920/2005) acestui concept. Ținuta reglementată prin codurile vestimentare organizaționale, după cum voi arăta în continuare, are pe de o parte un rol formator, educativ în "spiritul capitalismului", iar pe de altă parte, un rol de control, prin reducerea riscurilor etalării unor "haine extreme" printre angajați (vezi secțiunile 3.1
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o parte un rol formator, educativ în "spiritul capitalismului", iar pe de altă parte, un rol de control, prin reducerea riscurilor etalării unor "haine extreme" printre angajați (vezi secțiunile 3.1.5 și 3.1.6). 3.1.5. Codul vestimentar în organizații Am amintit anterior o serie de cercetări orientate spre modul în care indivizii sunt percepuți de către ceilalți și am subliniat, prin intermediul rezultatelor empirice, relația liniară dintre vestimentație și statusul socio-profesional. Majoritatea cercetătorilor de azi se întreabă mai puțin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interacțiunea cu colegii și clienții. Aceste interogații de studiu au fost generate în contextul anilor '90, timp în care dezvoltarea unor sectoare de activitate din economia americană, precum industria de telecomunicații și marketingul online, au avut efecte în planul fenomenelor vestimentare, hainele informale fiind preferate la locul de muncă și în alte contexte sociale (A.D. Adomaitis și K.K.P. Johnson, 2002, 91). Desigur, explicația propusă de Alyssia D. Adomaitis și Kim K. P. Johnson se verifică, din moment ce activitatea din sectorul IT și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
relaționarea cu clienții doar prin canale de comunicare precum telefonul și internetul. S-au avansat și alte cauze privind preponderența cu care oamenii adoptă ținute lejere la locul de muncă: creșterea stabilității financiare a clasei de mijloc, programul și codul vestimentar pentru zilele de vineri (Casual Fridays), preferința pentru brandurile exclusiviste, după cum semnalează câteva articole din presa anglo-americană: Dar nu numai publicul teatrelor a renunțat la ținuta tradițională. Majoritatea restaurantelor de top din Melbourne au scăpat de codurile vestimentare. Nu ne
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și codul vestimentar pentru zilele de vineri (Casual Fridays), preferința pentru brandurile exclusiviste, după cum semnalează câteva articole din presa anglo-americană: Dar nu numai publicul teatrelor a renunțat la ținuta tradițională. Majoritatea restaurantelor de top din Melbourne au scăpat de codurile vestimentare. Nu ne mai păstrăm hainele cele mai bune pentru slujba de duminică. De fapt, blugii și T-shirt-urile sunt acum standardele de îmbrăcăminte pentru liturghia de duminică. La serviciu, ținută relaxantă din zilele de vineri s-a transformat în ținuta zilnică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acum standardele de îmbrăcăminte pentru liturghia de duminică. La serviciu, ținută relaxantă din zilele de vineri s-a transformat în ținuta zilnică. Chiar și primul ministru și-a abandonat sacoul și cravata pentru agenda din week-end. Dar de ce standardele noastre vestimentare au mers așa de departe? Sociologul David Holmes de la Universitatea Monash spune că aveam de-a face cu mai mulți factori. Cel mai proeminent, această tendință reflectă relaxarea societății noaste în general. Cu alte cuvinte, cu toți am devenit mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sydney Morning Herald, A good dressing down, 19 octombrie 2008). Locul de muncă nu este un loc de joacă sau o extensie a casei noastre. Este curios să ne uităm la showuri gen Mad man să constatăm care erau codurile vestimentare din trecut, de exemplu cel din 1960 comparativ cu cel de astăzi. Dacă vă duceți la McDonald's, veți observa că personalul este îmbrăcat foarte îngrijit, uneori purtând cravate. Ne transmite mesajul că au respect și recunoștință pentru clienți. Chiar dacă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
doar o singură zi pe săptămână, ținuta lejeră ajută la eficientizarea dialogului între manageri și angajați, instalând un sentiment de comuniune, declara Mike Hand, manager general la NPD Group, o firmă de cercetare de piață care urmărește trendurile din industria vestimentară (The New York Times, 15 iulie 1994). Alyssia D. Adomaitis și Kim K.P. Johnson (2002) au comparat efectele ținutelor oficiale și neoficiale în contextul în care, în urmă cu zece ani, mai multe companii aeriene de IT și de servicii de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sun Country Airlines. Alegerea companiei aeriene pentru cercetare nu a fost întâmplătoare, Sun Country Airlines introducând în 2.000 o nouă ținută pentru angajați, de data aceasta lejeră (tricouri și pantaloni de culoare kaki), opusă costumului-uniformă specific companiilor aeriene. Schimbarea vestimentară nu a eliminat însă regulile formale stabilite de codul vestimentar al Sun Country Airlines, personalul companiei luând cunoștință de acestea încă de la semnarea contractului de muncă: coafurile excentrice, "picioarele la vedere", excesul de accesorii și bijuterii, machiajul și culorile stridente
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost întâmplătoare, Sun Country Airlines introducând în 2.000 o nouă ținută pentru angajați, de data aceasta lejeră (tricouri și pantaloni de culoare kaki), opusă costumului-uniformă specific companiilor aeriene. Schimbarea vestimentară nu a eliminat însă regulile formale stabilite de codul vestimentar al Sun Country Airlines, personalul companiei luând cunoștință de acestea încă de la semnarea contractului de muncă: coafurile excentrice, "picioarele la vedere", excesul de accesorii și bijuterii, machiajul și culorile stridente erau interzise în timpul programului de muncă (A.D. Adomaitis și K.K.P.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
semnarea contractului de muncă: coafurile excentrice, "picioarele la vedere", excesul de accesorii și bijuterii, machiajul și culorile stridente erau interzise în timpul programului de muncă (A.D. Adomaitis și K.K.P. Johnson, 2002, 91). Autorii s-au întrebat în ce mod schimbarea codului vestimentar a produs efecte asupra percepției de sine și de rol a însoțitorilor de bord și dacă au existat modificări de relaționare cu clienții și colegii. Iată ce declarau subiecții în legătură cu efectele hainelor asupra comportamentului: "Aveam tendința de a fi mult
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au fost obținute recent de cercetătorii de la facultățile de administrare a afacerilor din cadrul Universităților Marshall și Southern Indiana, Joy V. Peluchette și Katherine Karl (2007). După o serie de interviuri și observații participative, autorii au raportat efecte diferite ale stilului vestimentar în afaceri (formal, lejer, informal) asupra eficacității indivizilor. Prezentarea în stilul formal avea, în opinia subiecților, urmări pozitive asupra credibilității și autorității induse partenerilor de afaceri, în schimb adoptarea unui costum lejer și informal le inducea ideea unor persoane mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al hainelor "vanitoase" pentru desfășurarea orelor de curs. De multe ori, studenții și elevii îmbrăcați în astfel de ținute, chiar dacă nu întâmpinau probleme de frecvență sau de absolvire, erau evaluați negativ de consilierii din instituțiile de învățământ în baza stereotipurilor vestimentare. În acest context, Velma LaPoint și colaboratorii își propun să măsoare atitudinile elevilor de liceu cu privire la uniforma școlară în instituțiile în care regulamentul prevedea purtarea acestora. Autorii au administrat "Chestionarul de măsurare a vestimentației și comportamentului" unui număr de 213
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
elevi, dintre care 95% erau afro- americani, 5% spanioli, iar distribuția în funcție de genul subiecților era aproximativ egală (F = 100; M = 113). Mai mult de jumătate dintre aceștia (60%) au declarat că introducerea uniformelor în școli este o consecință a comportamentului vestimentar inadecvat al elevilor în timpul orelor de curs. Aproximativ jumătate din elevii chestionați (45%) considerau că sunt evaluați după îmbrăcăminte, iar 55% erau de părere că rolul hainelor în raporturile cu profesorii evaluatori variază. În ultima etapă a cercetării, coeficientul Pearson
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
german care sublinia, în urmă cu un secol, că "oamenii îmbrăcați la fel se comportă relativ similar". În acord cu textul din care a fost extras acest citat (vezi secțiunea 2.1.1), înțelegem nu numai aspectele legate de similitudinea vestimentară a celor din același palier social, dar mai ales funcțiile ținutelor standardizate: de uniformizare a înfățișărilor membrilor unui grup și a conduitelor acestora. Sociologul american George Ritzer, cel care a consacrat expresia "mcdonaldizarea societății" pentru a semnala "iraționalitatea raționalizării" (G.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
societății" pentru a semnala "iraționalitatea raționalizării" (G. Ritzer, 2000/2003, 29) lumii moderne, a sesizat, prin prisma teoriei raționalizării elaborată de Max Weber, crearea comportamentului previzibil la angajații Disney Land și ai unor restaurante fast food prin impunerea unui cod vestimentar: Restaurantele fast-food încercă în diverse feluri să-i determine pe angajați să arate, să se comporte și să gândească previzibil. Astfel, toți trebuie să poarte uniformă și să aplice anumite reguli privind machiajul, lungimea părului, bijuteriile. Programele de pregătire sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
concepția lui Brain McVeigh (2000, 10) uniformele fiind "simboluri tangibile ale capacității structurii politico-economice de a reglementa practicile corporale și, implicit, subiectivitatea și comportamentul". Același sens se desprinde și din cartea istoricului german Irene Guenther (2004, 93), care, analizând codurile vestimentare impuse în timpul Germanei hitleriste (costumul popular german pentru femei și uniforma militară pentru bărbați), vede în acestea o formă de supraveghere și control asupra libertății individuale, în favoarea principiilor naționalismului german. Până astăzi, uniformele militare naziste au rămas înscrise în memoria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
releva următoarele dimensiuni ale relației conceptuale dintre sine și vestimentație: a) anumite haine au proprietăți tactile și estetice influențând comportamentul celor care le poartă; b) indivizii învață din răspunsurile altora, în termenii costurilor și beneficiilor adoptării unei ținute; c) alegerile vestimentare ale unui individ au o pondere semnificativă asupra focalizării de sine, a gradului în care un individ își concentrează atenția asupra lui însuși; d) hainele influențează modul în care un individ este perceput de către alții; e) prin intermediul vestimentației, individul își
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rolurile prescrise unor poziții sociale. Din moment ce conceptul de "rol" se referă la seturile de norme sau conduite legitim așteptate din partea individului (S. Chelcea, 1981, 217), putem apela la acest construct teoretic pentru a confirma o ipoteză frecvent invocată în psihosociologia vestimentară, și anume: în timp, modificările prescripțiilor rolurilor au fost însoțite de schimbări în planul fenomenelor vestimentare. Istoria oferă exemple de roluri socio- culturale definite, circumscrise în diverse epoci femeilor și tinerilor, la care mă voi referi în continuare pentru a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conduite legitim așteptate din partea individului (S. Chelcea, 1981, 217), putem apela la acest construct teoretic pentru a confirma o ipoteză frecvent invocată în psihosociologia vestimentară, și anume: în timp, modificările prescripțiilor rolurilor au fost însoțite de schimbări în planul fenomenelor vestimentare. Istoria oferă exemple de roluri socio- culturale definite, circumscrise în diverse epoci femeilor și tinerilor, la care mă voi referi în continuare pentru a sublinia acest aspect al relației rol-vestimentație". Începând cu anii '60 ai secolului trecut, când mișcările protestatare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la care mă voi referi în continuare pentru a sublinia acest aspect al relației rol-vestimentație". Începând cu anii '60 ai secolului trecut, când mișcările protestatare ale tinerilor din Occident marcau diferența față de cultura dominantă (D. Hebdige, 1979/2003, 17), stilurile vestimentare ale acestora au devenit o modalitate de identificare simbolică subculturală și de contestare a prejudecăților morale și sexuale. În anul 1968, "tinerii uită să-și mai tundă părul și blochează accesul în universități" (M. Roman și C. Ștefănescu, 1999, 33-35
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]