3,745 matches
-
nu mai greșește”. Eroul beneficiază prin naștere de fecunditate excepțională (fecioara închisă în turn privește o floare deosebită, după care „a făcut băiat și l-a botezat Florea, că din floare a fost făcut”) și este datoria lui să regenereze vitalitatea planului vegetal de care depinde viața însăși. Ca și Urmă galbână, Busuioc Verde face să răsară planta omonimă unde atinge pământul cu tălpile, iar numele lui apare mult mai târziu în basmul cules din Fundu Moldovei, Suceava. Momentul numirii este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
culturale românești, mai ales în practicile de îndepărtare a răului, ceea ce reprezintă o valență fundamentală pentru cel care pătrunde în haos. Capacitatea de apotropaion îl menește pe Petrea să parcurgă traseul inițiatic, pentru că forțele malefice nu se pot măsura cu vitalitatea sacră a plantei plăcut mirositoare. Îngrijirea unui „știup dă lemn dă t’ei” (Bughea-de-SusArgeș) duce la ivirea pruncului ce va primi numele Tei-Legănat. Înainte de venirea lui pe lume, continuitatea vieții se afla în pericol, părinții bătrâni nu aveau de la cine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vatra focului, vânturându-i cenușa cu cleștele decât Șperlă!”. Pe primul palier al semnificației, cenușa reprezintă „din punct de vedere antropocentric cadavrul, reziduu al trupului după ce s-a stins în el focul vieții”. Aici însă, stadiul epuizat aparține lumii ordonate, vitalitatea s-a răscopt și, în absența eroului care să repete gesturile întemeietoare, creația se poate distruge definitiv. Eroul intitulat cenușă are conștiința imanentă a deteriorării universului și aceasta este motivația care îl animă. Un al doilea plan al decodării simbolului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Antofiță (<Antioh) conține germenele hybris-ului care declanșează inițierea: „a se împotrivi, a se opune”. Pe fiul lui Vioară îl găsim nu în mișcare, pătrunzând în spațiul sacru, ci în mediul familial, la un ospăț, și în plin refuz al vitalității: „El nici nu bea, nici nu mânca,/ Numai cu ochii se uita;/ Și el, frate, că-mi ședea/ Cu coate dalbe pe masă,/ Cu palmele pe obraze” (Roșiori - Ilfov). Absența comensualității are o pregnantă încărcătură inițiatică, sugerând un tabu, „în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
morții. Călătorul către lumea fără dor este astfel separat de stadiul anterior și asimilat noii condiții, similară regnului vegetal. Apa dizolvă sămânța, iar apele „ucid mortul”. Contactul cu infernalul, și cu atât mai mult înfruntarea lui, secătuiește ființa, absorbindu-i vitalitatea; motivul este întâlnit în Evanghelia lui Luca, în care bogatul îi cere lui Avram: „Fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului cu apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scumpe și diamant - ziceai că ia pădurea foc. Când a venit cu mireasa-n trăsură, cișmelile toati-uscate. Nu mai curgea dă loc. Și le-a dat o sete mare la toț’ nuntașii” (Voia - Dâmbovița). În același registru al secătuirii de vitalitate trebuie pus și motivul balaurului care blochează accesul comunității la sursa de apă; lipsită de puterile totale ale apei, lumea stă fără apărare în calea distrugerii cu chip ofidian. Pe de altă parte, setea din timpul rătăcirii acționează ca un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
misterioase, după cum o sugerează prepoziția prin. Al doilea element anatomic fundamental pentru sălbăticiuni, picioarele (care fac legătura între ființă și mediul parcurs), refuză contactul cu energiile mistuite ale vetrei părintești și alege fertilitatea nestăvilită a naturii. Buzele, ca receptacul al vitalității externe, sunt atrase de energia intensă a apelor din străfunduri, căci au devenit incompatibile cu obiectele domestice ce întârzie contactul cu substanțele hrănitoare. Momentul ritual surprins în colindă este al iluminării: anterioritatea învățăturilor împlinite este redată de perfectul compus, iar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tulcea). Oasele, sângele, blana, alături de copite, gheare și dinți reprezintă elemente prin care neofiții „dobândeau putere asupra animalelor (...) dându-li-se o parte din animalul respectiv”, căci aceste „fragmente” animaliere sunt învestite cu o mare putere magică, adevărate chintesențe ale vitalității. Prin transformarea părților corporale în pod, lac și munte, natura întreagă se identifică animalului totemic, iar tânărul devine un creator ce modelează aceste elemente. Evident, podul marchează trecerea simbolică, saltul mitic, apa are un rol fertilizator, în timp ce muntele marchează spațiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe jumătate marchează „moartea temporară” și saltul în materia primară, pierderea dimensiunii umane inferioare. Șarpele înghite întotdeauna partea posterioară a flăcăului ca sugestie a proveni¬enței subterane a reptilei, și ca gest ce „conservă” simbolic oasele și craniul, depozitare ale vitalității și sursă a refacerii ulterioare. Am văzut din motivul „locuirii în animalul arhetipal” că osul conține secretul vieții în sine, miezul figurat de măduvă. „Pentru anumite popoare sufletul cel mai important își are sălașul în oase”, credința cea mai răspândită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Într-un basm din Boișoara, Vâlcea, fântâna fără pereți împrejmuitori, ca marcă a siguranței adăpării, este locul în care feciorul devine captiv și își pierde identitatea socială în favoarea spânului. Tocmai moartea eroului în coloana de apă pervertită va provoca erupția vitalității: „Ajungând la hotarul împărăției tatălui lor, era o fântână părăsită. Ce-a spus către fratele cel mic? - Frate! Aici la această fântână părăsită n-ar fi rău să ne uităm să ne vedem dup-atâția ani cum mai există chipurile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De galbene-s gălbinioare,/ De vânăte-s mohorâte./ Feciori fete-au d-oblicitu,/ Tot alegu-mi și-mi culegu” (Blandiana Hunedoara). Predominarea perfectului compus, aflat în contrast cu prezentul prin care se descriu florile, sugerează situarea într-un timp profan, dar unul puternic încărcat de vitalitate și fecunditate, dovadă fiind soarele roșu abia ieșit din genuni și vegetația abundentă. Intr-atât de specifică este această activitate a fetelor, încât, într-o colindă culeasă din Hunedoara, ea se îndeplinește sub semnul nocturnului, definitoriu pentru procesiunile inițiatice și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub degetele iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de soare pentru a induce vitalitate universului. Forța germinatoare a apelor începutului a fost captată în urzeala ei și a venit timpul ritual al definitivării creației. Nu întâmplător marama, simbol al lumii, este darul nupțial pentru mire, el este coautorul arhetipal al noii lumi. Unele colinde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șarpe, sugerează natura duală a neofitului, mort pentru comunitate (în basm această stare e decodată malefic, în ipostaza strigoiului) și ca persoană infantilă, dar puternic animat de sensurile sacre, atât în decursul inițierii, cât și ulterior ei. Pântecul teluric cu vitalitate consumată este alteori suplimentat simbolic cu ritul îmbrăcării neofitului în piei de animale: „Pe biata împărăteasă a fost pus împăratul de a îmbrăcat-o în piele de bou și a băgat-o unde turna lăturile”. Același animal găzduiește magic oprobriul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ridica nuntiță;/ Cerbule cu oasele/ Mi-or dulgheri casele,/ Cerbule cu sângele/ Mi-or zugrăvi casele./ Cerbule cu pielea ta/ Mi-or înveli căsuța;/ Cerbule cu unghiile/ Mi-or face păhărele/ Și-or bea boierii cu ele” (OstrovTulcea). Esență a vitalității și forței, oasele și sângele protejează cuplul virtual prin magia unei „locuințe” constituite din însuși animalul mitic. Prin adăugarea ciutei la fauna inițiatică avem o nouă dominantă selenară, dat fiind că cerbul și ciutele sunt considerate a fi animale semi-sacre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iar pielea târgului,/ Tăbăcari s-o tăbăcească,/ Parale să-ți dobândească./ Păru-l dădui la trăistari,/ Să facă trăisti la măgari” (Țăndărei - Ialomița). Ofranda căprioarei este menită pământului roditor și meșteșugarilor, două coordonate ale dimensiunii practice a lumii, secătuită de vitalitate. În plus față de conotațiile deja discutate ale splinei, absentă din corpul transfigurat totemic sau păstrată ca dovadă a vânătorii, trebuie precizat că acest organ reprezintă „un simbol de versatilitate, precum dispozițiile schimbării”, ceea ce justifică atitudinea ludică a fetei. Că ciuta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la suprafață. Acestea sunt anulate și prin efectul de întinerire datorat lichidului matern, căruia i se asociază licoarea bahică sacră: „să mă hrănești cu lapte dulce și cu jeratic de corn, iar slujitorii să mă spele cu vin”. Laptele figurează vitalitatea aflată la început, pe care o protejează forța solară a focului și lichidul cunoașterii sacre, a cărui folosire epidermică anulează eroziunea timpului și fortifică trupul cabalin împotriva infernalului. Jarul are aici o proveniență specială, el nu este produs din orice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și a influențelor benefice”. Arbustul are cea mai lungă perioadă vitală cunoscută în dimensiunea florală, înflorește primul în primăvară și fructele lui se coc toamna târziu. Lemnul conține, așadar, misterul longevității fecunde și transmite calului, în formă incandescentă, toată magia vitalității sale. Armele, hainele și căpăstrul din tinerețea tatălui, adeseori localizate cu precizie de cal, îi aduc eroului aura învingătorului, prin reluarea formei consacrate deja. Cunoașterea planului sacru îi dă calului posibilitatea de a dezvălui eroului apartenența obiectelor întâlnite și de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
copit’e. Șî cșalalt, a mămănoii, țîpă pară de foc pă nări, să ușc, să facă uscat: nu pote fa uscat, că-i face apă fără fund, nu pote mș” (Racșa - Satu Mare). Apa, ca depozitar al existențelor posibile, își opune vitalitatea focului malefic, pustiitor, aruncat de copitele bidiviului. Lupta dintre viață și moarte se duce prin intermediul copitelor, a căror forță de temut trece în registrul magic. Copita intermediază raportul dintre natura superioară a calului și mediul în care pătrunde și, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atunci intra ș-o auzit ceva cî pisica vorbe”206. Ca animal al microcosmosului domestic, pisica are acces la tainele păzite cu strășnicie de ipostaza monstruoasă. Martorul tăcut al activității casnice deconspiră neofitului identitatea reală a „mârțoagei”, care a cumulat vitalitatea celorlalți cai. Moartea felinei capătă o semnificație rituală, ea preia necesitatea sacrificiului inițiatic, pentru a asigura eroului armăsarul ce implică victoria. Sistemul de valori transmis feciorului respectă norma tradițională a cumpătării în fața formei opulente. Pisica îl ajută să distingă dincolo de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
grupă de adjuvanți, fiindcă acoperă împreună trei niveluri conceptuale, venite în sprijinul neofitului. Pe lângă principiul acvatic și cel uranian imanente primelor două apariții, insecta care se hrănește cu sângele animalelor domestice mari trimite spre o zonă a infernalului, a absorbției vitalității și a bolii. Convertirea acestor puteri în sens inițiatic transmite eroului cunoașterea superioară a lumii, aflată acum la dispoziția sa. Învățarea implicită este de fapt orchestrată de spiritele tutelare, căci ființele salvate „nu constituie nimic altceva decât niște animalestrăbuni, animale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
face din personajul basmului publicat la 1888 în volum o entitate misterioasă, imposibil de zărit cu mijloace profane. Bate-Munți-’n-capete este ființa supranaturală cu rol de Cerber, el interzice accesul neinițiaților în inima sacrului montan și protejează astfel sursa vitalității cosmice. Punerea lui în slujba feciorului semnifică o înnobilare rituală; tot ceea ce este oprit muritorilor se oferă direct eroului ce are de întemeiat o lume. Toate aceste personaje au nume ce se explică imediat prin acțiunile lor exclusive, semn al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mutilează ciocârlanul, dar îi lasă capacitatea locomotorie, pentru că pasărea are funcția inițiatică de călăuză. Un picior care a îndrăznit să atingă pământul sfânt, un ochi ce a privit spațiul interzis sunt distruse, semn că ființa și-a pierdut jumătate din vitalitate. Cea de-a doua incursiune a ciocârlanului îi anulează cu totul existența, după urcarea munților de gheață, când castelul Ilenei deja se vedea: „Până s-ajungă, era bătrân, a murit. Îi face o groapă, l-îngroapă...« Lasă că mă duc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
l-îngroapă...« Lasă că mă duc eu acolo!»” (Chilii - Olt). Laconismul textului popular face cauza morții ambiguă, nu știm dacă pasărea era bătrână și înainte de al doilea drum către Neagra Cetate sau dacă pătrunderea repetată în mit i-a consumat vitalitatea. Dispariția păsării vine numai odată cu ajun¬gerea eroului în spațiul căutat, „maurul” poate să plece de pe scena rituală și dispariția lui este îngrijită de fecior după datină. Un basm din Vizureni, Galați, dă spiritului cabalin rolul punitiv, amintind de ipostaza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
malefice implicate în procesul inițiatic, convertirea lor, fie că este ordonată de o instanță superioară, fie că actul violent al deposedării îi transformă fără voie în donatori, valorifică energiile primare de la baza lumii pentru a reitera creația în toată plinătatea vitalității inițiale. Seria sinonimică dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu dă impresia unei cuprinderi totale a speciei malefice, angrenată fără excepție în refacerea lumii. Diavolii „muncitori” în probele vitejești sunt zgripțuroi, scripeți, procleți, iezme și implicarea lor integrală asigură
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în Valea Mănăstirii, Argeș, aduce feciorului toate obiectele miraculoase disponibile în infernal, prin utilizarea constantă a bâtei. Rând pe rând, căpăstrul, buzduganul, căciula și obiala ajung la erou și lasă dimensiunea sacrului stâng fără resurse magice, ceea ce provoacă, implicit, înflorirea vitalității în plan cosmic. Invizibilitatea este obținută, cel mai adesea, prin obiecte vestimentare ce se așază pe cap: comănac, potcap, chipiu, pălărie, căciulă, fes și mai rar prin ipostaze autohtone ale mantalei vrăjitorești, cum este lecrul o vestă, sau căpeneagul. Mantaua
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]