8,047 matches
-
Cum vă spuneam, străinii au venit și-n satul nostru, unde, ca-n alte locuri, au făcut atâtea blestemății. Dar când au ajuns la capătul satului, au văzut ei că aici încă mai rămăseseră oameni cu sufletul înflăcărat și inima vitează, cu toate că, privindu-i, n-ai fi spus decât că-s niște bieți neputincioși, loviți de soartă. Când au pătruns în ograda gospodarului, nu le-a fost prea ușor: căci, cele opt fiice ale țăranului au luat în mâini care un
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ca mai înainte, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. S-au dus și ei să vadă arătarea aceea care, acum, zăcea fără viață. Nu le-a fost greu să înțeleagă că cel care se dovedise a fi atât de viteaz era Puiu. Chiar dacă gușterul nu le putea face copiilor nici un rău, lucrul cel mai important era acela că Puiu se dovedise un prieten adevărat și foarte curajos. E sâmbătă după-amiază. Tata, mama, Sorin și Tinuța - mașina lor - sunt pregătiți și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
scurtă caracterizare a piticului. 3. Găsiți cuvinte cu același înțeles pentru: posomorât, lulea, ațipea, ședea. 4. Alcătuiți trei comunicări în care verbul a spune să aibă sensuri diferite Iași, mândră cetate... Steagul cu cap de lup Dumitru Almaș Cel mai viteaz și mai înțelept rege al dacilor, strămoșii noștri, a fost Decebal. Încă de pe când era băiețaș era curajos, drept, cinstit, milos cu cei în suferință. Și vreau să vă spun că nu numai cu oamenii, ci și cu animalele se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
casă a lui Israel, zice Domnul, un neam tare, un neam străvechi, un neam a cărui limbă n-o cunoști, și ale cărui vorbe nu le pricepi. 16. Tolba lui cu săgeți este ca un mormînt deschis; toți sunt niște viteji. 17. El îți va mînca secerișul și pîinea, îți va mînca fiii și fiicele, îți va mînca oile și boii, îți va mînca via și smochinul; și îți va trece prin sabie cetățile întărite, în care te încrezi. 18. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ești nădejdea lui Israel, Mîntuitorul lui la vreme de nevoie, pentru ce să fii ca un străin în țară, ca un călător, care intră doar să petreacă noaptea în ea? 9. De ce să fii ca un om încremenit, ca un viteaz, care nu ne poate ajuta? Și totuși, tu ești în mijlocul nostru, Doamne, și Numele Tău este chemat peste noi. De aceea nu ne părăsi!" 10. Iată ce spune Domnul despre poporul acesta: "Le place să alerge încoace și încolo. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cei ce trăiau în pace cu mine, pîndesc să vadă dacă mă clatin, și zic: "Poate că se va lăsa prins, vom pune mîna pe el, și ne vom răzbuna pe el!" 11. Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; de aceea, prigonitorii mei se vor poticni și nu vor birui. Se vor umplea de rușine că n-au lucrat cu chibzuință: de o veșnică rușine, care nu se va uita! 12. Și acum, Doamne, Dumnezeul oștirilor, care încerci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nelegiuire așa de mare?" 20. (A mai fost însă un om care proorocea în Numele Domnului: Urie, fiul lui Șemaia, din Chiriat-Iearim. El a proorocit împotriva cetății acesteia și împotriva țării acesteia tocmai aceleași lucruri ca Ieremia. 21. Împăratul Ioiachim, toți vitejii lui, și toate căpeteniile lui, au auzit cuvintele lui, și împăratul a căutat să-l omoare. Dar Urie, care a fost înștiințat de lucrul acesta, s-a temut, a fugit și s-a dus în Egipt. 22. Împăratul Ioiachim a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
fără să se mai uite înapoi... Groaza se răspîndește în toate părțile, zice Domnul. Pentru ce ți-au căzut vitejii tăi? Nu pot să țină piept, căci Domnul îi răstoarnă! 6. Cel mai iute nu scapă prin fugă, cel mai viteaz nu poate scăpa! La miază-noapte, pe malurile Eufratului, se clatină și cad! El face pe mulți să se poticnească, cad unul peste altul, și zic: "Haidem să ne întoarcem la poporul nostru, în țara noastră de naștere, departe de sabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
goli vasele și vor face să-i plesnească burdufurile. 13. Moabul va fi dat de rușine cu Chemoș cum a fost dat de rușine casa lui Israel cu Betel, în care își punea încrederea. 14. Cum puteți să ziceți: Suntem viteji, ostași gata de luptă? 15. "Moabul este pustiit, cetățile lui se înalță în fum, floarea tinerimii lui este jungheată, zice Împăratul al cărui Nume este Domnul oștirilor. 16. "Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în graba mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
de rîs și de pomină pentru toți cei ce-l înconjoară. 40. Căci așa vorbește Domnul: "Iată că vrăjmașul zboară ca vulturul, și își întinde aripile asupra Moabului! 41. Cheriiotul este luat, cetățuile sunt cucerite, și în ziua aceea, inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile nașterii. 42. Astfel, Moabul va fi nimicit de tot, și nu va mai fi un popor, căci s-a semețit împotriva Domnului. 43. Groaza, groapa și lațul sunt peste tine, locuitor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
adevărat li se va pustii locuința! 21. De vuietul căderii lor se cutremură pămîntul, strigătul lor se aude pînă la marea Roșie... 22. Iată, ca vulturul înaintează vrăjmașul și zboară, își întinde aripile peste Boțra, și în ziua aceea inima vitejilor Edomului este ca inima unei femei în durerile nașterii." 23. Asupra Damascului. Hamatul și Arpadul sunt roșii de rușine, căci au auzit o veste rea și tremură; frica lor este ca o mare înfuriată, care nu se poate potoli, 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ca să dea odihnă țării, și să facă pe locuitorii Babilonului să tremure." 35. Sabia împotriva Haldeilor! zice Domnul, împotriva locuitorilor Babilonului, împotriva căpeteniilor și înțelepților lui! 36. Sabia împotriva proorocilor minciunii, ca să ajungă ca niște oameni fără minte! Sabia împotriva vitejilor lui, ca să rămînă încremeniți! 37. Sabia împotriva cailor și carălor lui, împotriva oamenilor de tot felul care sunt în mijlocul lui, ca să ajungă ca femeile! Sabia împotriva vistieriilor lui, ca să fie jefuite! 38. Seceta peste apele lui ca să sece! Căci este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nări nu este decît suflare: căci ce preț are el? $3 1. Domnul, Dumnezeul oștirilor, va lua din Ierusalim și din Iuda orice sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pîine, și orice izvor de apă, 2. pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe prooroc, pe ghicitor și pe bătrîn, 3. pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4. "Le voi da băieți drept căpetenii, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
24. Și atunci în loc de miros plăcut va fi putoare; în loc de brîu, o funie; în loc de păr încrețit, un cap pleșuv, în loc de mantie largă, un sac strîmt; un semn de înfierare, în loc de frumusețe. 25. Bărbații tăi vor cădea uciși de sabie și vitejii tăi în luptă. 26. Porțile fiicei Sionului vor geme și se vor jeli; și ea va ședea despoiată pe pămînt. $4 1. Șapte femei vor apuca în ziua aceea un singur bărbat, și vor zice: Vom mînca pîinea noastră înșine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
că întunericul este lumină, și lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață, și dulceață în loc de amărăciune! 21. Vai de cei ce se socotesc înțelepți, și se cred pricepuți! 22. Vai de cei tari cînd este vorba de băut vin, și viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari; 23. care scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24. De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriștea, și cum arde flacăra iarba uscată, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
îngîmfate și pentru trufia privirilor lui semețe, 13. căci el a zis: Prin puterea mîinii mele am făcut aceste lucruri, și prin înțelepciunea mea, căci sunt priceput, am împins înapoi hotarele popoarelor, și le-am jefuit vistieriile și, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce ședeau pe scaunele lor de domnie; 14. am pus mîna pe bogățiile popoarelor, ca pe un cuib, și, cum se strîng niște ouă părăsite, așa am strîns eu tot pămîntul; nici unul n-a mișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoț. 2. Ridicați un steag pe un munte gol, înălțați glasul spre ei, faceți semne cu mîna, ca să vină la porțile asupritorilor! 3. "Am dat poruncă sfintei Mele oștiri, zice Domnul, am chemat pe vitejii Mei la judecata mîniei Mele, pe cei ce se bucură de mărimea Mea." 4. Un vuiet se aude pe munți, ca vuietul de popor mult, se aude o zarvă de împărății, de neamuri adunate. Domnul oștirilor Își cercetează oastea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
dinaintea arcului încordat, și dinaintea unei lupte înverșunate. 16. Căci așa mi-a vorbit Domnul: Încă un an, ca anii unui simbriaș și s-a isprăvit cu toată slava Chedarului." 17. Nu va mai rămîne decît un mic număr din vitejii arcași, fii ai Chedarului, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a spus-o. $22 1. Proorocie asupra văii vedeniilor. "Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2. cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
înalțe glasul! Satele locuite de Chedar să-și înalțe glasul! Locuitorii stîncilor să sară de veselie: să strige de bucurie din vîrful munților! 12. Să dea slavă Domnului, și să vestească laudele Lui în ostroave!" 13. "Domnul înaintează ca un viteaz, Își stîrnește rîvna ca un om de război; înalță glasul, strigă, Își arată puterea împotriva vrăjmașilor Săi. 14. " Am tăcut multă vreme, zice Domnul, am tăcut, și M-am ținut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile nașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
15. Eu sunt Domnul, Sfîntul vostru, Făcătorul lui Israel, Împăratul vostru." 16. Așa vorbește Domnul, care a croit un drum pe mare, și o cărare pe apele cele puternice, 17. care a scos cară și cai, o oștire și războinici viteji, culcați deodată împreună, ca să nu se mai scoale, nimiciți, și stinși ca un muc de lumînare: 18. "Nu vă mai gîndiți la ce a fost mai înainte, și nu vă mai uitați la cele vechi! 19. Iată, voi face ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și smulgându-și puținul păr din cap, se tânguiau și jeleau ca după mort: "Aaa Au Auuu Mărelică Doamne,/ Doamne, Doamne și iar Doamne/ A murit tata Soarelui, Soarelui viteazului./ Scaloiță-Iță trup de coconiță,/ Mă-ta te cată/ Prin pădurea rară, cu inim'amară/ Prin pădurea deasă, cu inima arsă/ Prin pădurea mare, că nu te mai are/ Prin pădurea mică, lacrimi din ochi îi pică". Femeile îngreunate ale satului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
-a a istoriilor sale, în paragraful 93 (citez și eu acum de pe unde am găsit și anume după ediția de la Ed. Științifică, din 1961, traducerea fiind a Feliciei Vanț Ștef): "Geții (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci". Mamăăă, ce frumos și reconfortant pentru psihicul nostru făcut varză de occidentalii ăștia nemernici, spune în scris anticul acesta despre înaintașii noștri! Dar noi nu ne-am oprit aici cu citirea Istoriei antice fiindcă urmează
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
este vorba de poveștile cheliosului, despre ieșirea din criză, sau altele de aceeași factură, ci de poveștile alea ce ni le spunea Ion Creangă și Petre Ispirescu, (exclus Mugur Isărescu). Adevăratul exemplu masculin din ele, tipul de erou strălucitor și viteaz, pe care ar trebui să-l ia ca etalon orice puștan în creștere și educare în școlile răsmodernizate de pedelistul Funeriu, nu e Făt Frumos, Harap Alb, sau Prâslea cel voinic. Modelul lor este depășit complet în ziua de azi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Ar fi interesant de văzut storcîndu-și creierul și mișcîndu-și fruntea cum nu mai obicinuise să facă, încruntîndu-și trăsăturile, de obicei moi și leneșe. La fel și un om care este silit să moară și nu pricepe ce e moartea. Un viteaz dă o ultimă comandă de luptă, ceea ce se admiră, dar mie, care nu pricep regulile militare, și care nu mă preocup decât de cadavre, mi se pare fără rost această admirație. E tot așa de enervant ca și pentru un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ci mai ales pentru eșecul pe care acesta îl reprezenta pentru proiectele sale. Genava îi apărea acum mai îndepărtată decât yurta sa din Panonia. Odolgan încuviință: — Eu... l-am avut o clipă în față pe comandantul lor; e un războinic viteaz, crede-mă; dar era prea bine apărat de ai săi și pe urmă, cu piciorul ăsta... Balamber nu-l asculta. Atenția îi era, în schimb, atrasă de ciudatul comportament al lui Mandzuk. Nemișcat în mijlocul celor căzuți, se sprijinea cu ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]