4,110 matches
-
cu șapte capete, își înfipsese cu putere imensele gheare în parchetul care nu se mai vedea din pricina dimensiunilor labelor, ceea ce făcea imposibilă orice tentativă a lui Alin de a-l depăși, cît de mult și-ar fi folosit sabia și vrăjile cînd îi tăia vreun cap, altu-i răsărea în loc. La orice încercare era izbit înapoi, pe spate, cu greu ridicîndu-se.De data asta nu era de glumit cu el, se pare că era hotărît cu orice preț să cîștige bătălia, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se pierdeau dincolo se ferea, dezvoltase un fel de mecanism de apărare, încît dragonul cu șapte capete îl acuza că nu pricepe sau nu reține nimic alții reușeau să-i rănească timpanele, erau prea mulți să le poată face față. Vrăjile lui erau ineficiente. Al doilea cap s-a furișat în camera lui pe cînd era plecat la școală și, cînd a ajuns acasă, Alin a găsit o încăpere ceva mai spațioasă, dar încă nu știa de ce. Apoi, după masă, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
teză și nu la jocuri. Dar am nevoie de ea. Învăț mai bine. Sînt jocuri care mă ajută la română. Îmi dau seama mai bine despre personaje, despre intrigă, deznodămînt și alte momente ale subiectului, despre figuri de stil... Dar vraja lui n-a avut efectul scontat. Poate nu-și pregătise cu grijă ingredientele sau nu se antrenase ca lumea pentru vraja asta. Nu de data asta. Dragonul era imun. Și-a scos alte arme. A plîns, s-a tîrît la
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dau seama mai bine despre personaje, despre intrigă, deznodămînt și alte momente ale subiectului, despre figuri de stil... Dar vraja lui n-a avut efectul scontat. Poate nu-și pregătise cu grijă ingredientele sau nu se antrenase ca lumea pentru vraja asta. Nu de data asta. Dragonul era imun. Și-a scos alte arme. A plîns, s-a tîrît la picioarele dragonu-lui, i-a amintit de sirena pe care o lasă să facă ce vrea, s-a supărat pe el, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
îngrijorat că ați pățit ceva. Cum de-ați putut pleca așa? Dar ce-i cu fețele astea? Ce s-a întîmplat aici? Au rămas și ei să aștepte. Radu tot nu apărea. Atunci, Alin a sunat acasă. Poate făcea o vrajă și dispărea de-acolo, în cel mai scurt timp. Toată lumea din jurul lui era îngrijorată, iar el se simțea în plus. Nici n-ar fi avut ce căuta acolo. Mamă, aici s-a întîmplat ceva grav. Vai de mine! Ce anume
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de rusalii ( iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
principiul conservării misterelor"; 9. Taina trebuie protejată, deoarece o taină poate fi cunoscută printr-o taină și mai mare; 10. Relația cu realul este una extatică; 11. Misterul Întregul univers poetic blagian se află sub puterea magică a misterului, sub vraja morții, a stihiilor, a demonicului; 12. "Marele Tot", în cosmologia lui Blaga, presupune ca fiecare lucru să tindă către partea sa de increat; 13. Creatorul de mituri poetul este creatorul de mituri, de imagini trans-semnificative; 14. Dorința de pierdere în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al unei lumi stranii, ieșită din trup (Muntele vrăjit). Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Prin poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L. Blaga elogiază lumina și potențează misterul, nu strivește "taina" universului, nu sugrumă "vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric". Poetul își pune problema contopirii prin iubire, până la identificare cu misterele universale. Exprimând lumea prin metafora "corola de minuni", eul liric va constata, în curând, obscurizarea acestor minuni care devin "adâncimi de întuneric", "neînțelesuri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și prin formulări adjectivale posesive: "calea mea", "lumina mea", "ochii mei". Poezia curge liber, fără constrângeri prozodice, în versuri libere, influențate de poezia expresionistă germană. Aceasta nu descifrează tainele, "minunile" lumii, ci le potențează. "Lumina altora", rațiunea, luciditatea rece distrug "vraja", "corola de minuni a lumii": Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului ascuns/ în adâncimi de întuneric". "Lumina" poetului sporește taina (frumusețile) lumii, așa cum luna, cu razele ei albe nu micșorează, ci mărește misterele nopții: "dar eu, /eu cu lumina mea sporesc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ochii mei". Poezia curge liber, fără constrângeri prozodice, în versuri libere, influențate de poezia expresionistă germană. Aceasta nu descifrează tainele, "minunile" lumii, ci le potențează. "Lumina altora", rațiunea, luciditatea rece distrug "vraja", "corola de minuni a lumii": Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului ascuns/ în adâncimi de întuneric". "Lumina" poetului sporește taina (frumusețile) lumii, așa cum luna, cu razele ei albe nu micșorează, ci mărește misterele nopții: "dar eu, /eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - /și-ntocmai cum cu razele ei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Biografie e un poem orfic despre cântărețul care însuflețește lucrurile cu glasul și lira sa. Venit din "umbră" poetul privește mirat în jur, se simte "vrăjit" și intră în "cântare" (lumea), unde își rostește discursul poetic. Eul liric atins de "vraja luminii cosmice" și a "cântecului universal" devine eu orfic, ființă atemporală: "Unde și când m-am ivit în lumină nu știu./ din umbră mă ispitesc singur să cred/ că lumea e o cântare". Poetul trăiește în singurătatea lucrurilor, visează miracole
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat prin oralitate, cu locuțiuni și expresii populare, interjecții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru să-și facă cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat cu bine, femeia i-a apucat mâna și l-a îmbrățișat. Fănică ar fi rămas multă vreme sub vrăji, dacă nu l-ar fi scos de acolo, cu scandal și tărăboi, pocovnicul Iordache și nu l-ar fi dus să se pocăiască patruzeci de zile, la un schit în munte. Numai prin rugăciuni, omul scăpă de atracția amăgitoare a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
facă dreptate conform unor legi nescrise, străvechi. Văzând că soțul ei nu s-a mai întors de la Dorna, unde plecase după oi, se pregătește de plecare în căutarea acestuia. Mai întâi merge la preot pentru rugăciuni, la baba Maranda, pentru vrăji, se închină la icoane la Mănăstirea Bistrița. Însoțită de fiul ei, Gheorghiță, parcurge drumul lui Nechifor și-l descoperă, răpus de dușmani, în prăpastie. Inteligentă și voluntară, Vitoria Lipan reconstituie crima, la praznic, unde se afla și Calistrat Bogza, principalul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vitoria revine la puterea inițială. Pentru ea sunt valabile două categorii: "se cuvine" sau "nu se cuvine", și o ceartă pe fiica ei Minodora, când aceasta nu respectă tradiția. Vitoria crede în superstiții, în semne, în vise, în descântece, în vrăji, în rituri, în slujbe, rugăciuni, în rolul postului negru, spovedanie, împărtășanie, "e un Hamlet feminin" (G. Călinescu). După ce lasă gospodăria în grija baciului Mitrea, pornește la drum, caută semne, cercetează, analizează răspunsurile, atitudinile, poposește la Bicaz, la Călugăreni, la Fărcașa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fiul său, Samoilă. Inspirându-se din cronica lui Grigore Ureche și din legendele lui Neculce, Sadoveanu alternează planul social cu planul istoric, înfățișând viața moldovenilor care se desfășoară între real și miraculos, cu datini, credințe, superstiții, practici magice, descântece și vrăji, povești, evocarea fantasmelor și a duhurilor. Evocând istoria Moldovei, autorul vine cu o viziune mitică, personaje cu structuri romantice, fapte prezentate obiectiv, la persoana a III-a. Se reține portretul lui Ștefan cel Mare: "mustața ușor încărunțită", "o puternică strângere
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vin în căni noi. La Han totul se desfășura după un anumit ritual: lăutarii cântau între două povestiri, Ancuța aducea pui fripți, vin și plăcinte fierbinți, iar înaintea fiecărei povestiri se făcea liniște, pentru a se crea o atmosferă de vrajă. Două personaje sunt prezente în toate povestirile: comisul Ioniță și hangița Ancuța. De fiecare dată, povestitorul voia să povestească o întâmplare mai fascinantă decât cea dinainte, care s-a petrecut într-un timp mitic românesc, atunci când oamenii se conduceau după
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îngrijorată, pe măsură ce tensiunile de la han nu mai pot fi ținute sub control. Deși îl iubea pe Ghiță, ea este tulburată de prezența lui Lică, "oarecum speriată de bărbăția înfățișării lui". În timp ce Ghiță se înstrăinează de Ana, ea este cuprinsă de vraja lui Lică, își disprețuiește bărbatul pentru slăbiciunea și lașitatea lui: "Tu ești om, Lică, iar Ghiță nu e decât muiere îmbrăcată în haine bărbătești, ba chiar mai rău decât așa". Ana cedează porcarului și îl roagă s-o ia cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are doar 16 ani (amănunt care trece neobservat, tânăra fiind cu mult mai matură spiritual față de varsta pe care o are) ci, mai ales, prin nervul mărturisirii, prin arderea scriiturii care-i copleșește pe autor și pe cititorul prins în vraja lecturii, deopotrivă, prin efervescenta trăirilor și sinceritatea cu care acestea sunt mărturisite, prin amănuntul descrierii care reda și culoarea locurilor, martore ale poveștii. Textul românului nu i-a fascinat numai pe lectorul obișnuit și pe criticii literări care au scris
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
aparte. Din lumile acelea nu poți să ieși fără urme adânci. Chiar și acum mi se întâmplă să mă simt stânjenit în prezența anumitor animale. La drept vorbind, de unde știm cine ne privește: un animal, un om căzut sub o vrajă, un zeu? Există animale care, prin fixitatea și profunzimea privirii lor, întrețin admirabil această iluzie. Broasca este unul dintre ele. Deși pare atât de dizgrațioasă, este o creatură de basm. Tocmai de dragul visului am prins într-o zi o broască
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cea a rudei sale, broasca râioasă) în poveștile vrăjite ale copilăriei. Acum am câteva probleme de conștiință, căci nu se cade să-i servesc muște unei asemenea captive, însă trebuie să o hrănesc cumva, în așteptarea clipei când voi rupe vraja și-i voi da, în sfârșit, sărutul eliberator. Totuși, nu-i nicio grabă. Într-o poveste de dragoste, începutul e cel mai frumos, o vreme a visului, iar eu visam în condiții ideale, la adăpostul confortului absolut. Există, totuși, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
s-a întunecat privirea și văzduhul s-a cutremurat și a cerut vrăjitoarei munților și pădurilor să-l prefacă pe mire într-o stană de piatră. Deodată s-a auzit un zgomot și un urlet înfiorător de femeie, iar după vraja făcută de ea, cu adevărat mirele s-a prefăcut într-un munte de piatră. La poalele lui, domnița îndurerată plângea cu lacrimi amare dispariția celui ales ca bărbat pe viață. În zadar îl striga pe nume cu glas de foc
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de vedere afectiv, de un personaj deosebit:mama. Perseverența în ideea de a-și vedea copilul popă,este personajul care umple cu prezența lui paginile cărții .-Portretulei fascinează tocmai prin imprevizibilul trăsăturilor ei antinomice. Surprinsă în atitudini primitive, dând curs vrăjilor și superstițiilor ―Smaranda plină de minunății-, era superioară bărbatului ei nu numai prin faptul că era fiică de vornic, ci mai ales prin credința pe care o punea în știința de carte și prin tactul pedagogic desăvârșit, demonstrat în educația
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Philosophy in Economics, Reidel, Dordrecht, 1981; Polanyi, K., The Great Transformation, Beacon Press, Boston, 1994; The Study of Man, The University of Chicago Press, Chicago, 1959; Popper K.R., Conjectures et réfutation, Payot, 1986; Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I. Vraja lui Platon, Editura Humanitas, București, 1993; Prigogine J., Stengers I., Entre le temp et l'éternité, Paris, Fayard, 1988; Rawls J., Théorie de la justice, Seuil, 1987 Robbins L., An Essay on the Nature and Signifiance of Economic Science, McMillan, London
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
1993, p. 378. 3 Alexandru Safran, Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997, p. 13. 4 Michel Beaud, Gilles Dostaler, La pensée économique depuis Keynes, Seuil, Paris, 1993, p. 187. 5 K. R. Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I. Vraja lui Platon, Editura Humanitas, București, 1993, p. 13. 6 Bernard Perret, Guy Ronstang L'Economie contre la société. Affronter la crise de l'intégration sociale et culturelle. Seuil. Collection Esprit, Paris, 1993, p. 160. 7 Michael Drosnin, La Bible: le
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]